Page 18 - Drumul_socialismului_1978_09

P«g-2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

(Urmare din pag. t)
Pe cine
stat pentru creşterea porci­
lor Orăştic, de unde tre-
sâ vă buîe ’să "fie ■ preluate şi - a-
plicate "pe ogoare, în vede­ 9,00 Teicşc
rea creşterii nivelului re- 10.00 Şoimii
■ eoltelor medii la hectar. ianuarie—august 10.10 Anton
• Alături de fertilizare, o Spectî
acţiune menită să asigure judeţe
sporirea producţiei agrico­ (Urmare din pag. 1) I.M.C. DEVA 11.10 Tribul
de este ^şi aplicarea amen­ ----panouri mari 111,1 % 11,30 Bucur
damentelor calearoase pe l;M. URICANI 103,0 % — produse din BCA armat 101,8 % traJeU
(Urmare din pag. t) mult interes şi preocupare ; i l:M. PÂROŞENI 103,5 °/o — produse din vată minerală 100,8 % Docui
trebuie să manifeste ţi to­ terenurile acide. Potrivit UNITATI APARŢINĂTOARE .DIRECT — materiale de construcţii din 1G,00 Muzic
tiţii pentru modernizarea varăşii Dumitru Vălean, i- programului de acţiune sta- DE C. M. DEVA mase plastice 105,8 % slrum
sectorului zootehnic — aşa preşedinte, Victor Filimon, bilit, va trebui ea în C.-A1P. — zinc în concentrate 111,1 % 18.00 Muzic
cum s-a subliniat în-plena­ inginer şef, Salvina Or- — cupru în concentrate 1033 % liC. ORAŞTIE slrum
ră — nu s-a realizat deeît niindean, secretarul orga­ — -plumb în -concentrate 100,0 % — produse din mase plastice 103.1 %
foarte puţin. La C.A.P. nizaţiei de partid de la — utilaje miniere 94,1 % i:f:e.t. deva în jurul
ftapolt, de pildă, unde sînt C.A.P. Bobîlna, Maria I.M. HUNEDOARA - — cherestea 101.1 % transm
prevăzute lucrări în valoa- Oana Ica, secretarul comi­ Fertilizarea — fier în minereu 100,3 % — buşteni 103.5 % Focşar
ire de peste 600 000 lei, în tetului de partid, şi Cornel I.M. BARZA — lemn de mină 101.6 % popult
•afară de faptul că s-a pri- Tărăpoancă, inginer şef, de — zinc în concentrate 100,1 — lemn pentru celuloză 73,5 "/o cu pri
%
imit o tocătoare de mare la C.A.P. Rapolt, • faţă de — cupru în concentrate 100,0 % ÎNTREPRINDEREA PENTRU PRELU­ lucru
• capacitate, nu s-a mai rea­ sarcinile ce le revin în a- - — plumb în concentrate 100,6 CRAREA LEMNULUI DEVA Nicola
lizat mare lucru. Este vor­ cest domeniu. pentru — utilaje/miniere 615,4 % — uşi şi ferestre 100,5 % cretar
%
ba în primul rînd de con­ Pentru stadiul nesatisfă­ I.E. DEVA — mobilier din lemn 104,3 % Partidi
strucţia saivanului pentru cător al investiţiilor în insămînţările — energie electrică 103,1 ŢEŞÂTORIA DE MĂTASE DEVA mân,
.oi. In afară de nivelarea C.A.P. privind moderniza­ % — ţesături 100,4 °/p
„MARMURA" SIMERIA
fterenului şi procurarea u- rea sectorului zootehnic, ---- placaj marmură 114,2 FABRICA DE BERE HAŢEG ' niu, ..
nor materiale, pentru a- construcţia saivanului şi a de toamnă! — dale mozaicate 119,8 % — bere 100,3 % cea ;
ceastă construcţie nu s-a silozurilor, o parte din vină % 18,15 „Adii
■ mai făcut nimic. Sîntem în revine comitetului comu­ Tv. ;
: septembrie şi construcţia nal de partid şi consiliului j UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ, SORTIMENTALĂ ’5 Fcsti
‘ Rom,
adăpostului amintit este popular care nu au tras la * 19.00 Cons
deosebit de mult rămasă în răspundere mai din vreme • să fie aplicate peste . 9 000 FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE I.F.A. „VISCOZA" LUPENI 19.20 1001
urmă. Deci, trebuie acţio­ pe cei care au tărăgănat tone dolomitice, din care I HUNEDOARA — fire de vîscoză 90,3 \ ! 19.30 Telej
nat fără -întîrziere. De ase­ executarea lucrărilor şi nu peste 7 000 tone au fost — încălţăminte 53,8 % ÎNTREPRINDEREA DE LIANŢI DEVA % * 20.00 Noi,
menea, la C.A.P. Foit şi au intervenit energic pen­ transportate în cîmp încă I.U.M. PETROŞANI — ciment 91,0 % 1 20.30 Teici
Bobîlna construcţia silozu­ tru impulsionarea activită­ din primăvară. Pentru e- — la maşini şi utilaje miniere 70,4 % I.P.I.L.F. HAŢEG k meni
rilor pentru furaje bate ţii de investiţii. Nici despre .fectuarea la timp şi dc ca­ I.M.M.R. SIMERIA — conserve din legume 84,6 % | ţară.
pasul pe loc. La Bobîlna investiţiile din contribuţia litate a acestei importante — la osii montaie I * tlioui
1
s-a săpat doar fundaţia şi în bani a cetăţenilor nu se acţiuni se impun măsuri e- 81,9 % 1 22.20 Teici
s-au procurat unele mate­ pot spune lucruri prea nergice din partea condu­ 1
riale, iar la Foit silozul bune. Din volumul de a- cerilor C.A.P. Toteşti, Den- REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ %
este şi acum tot în stadiu semenea lucrări, care re­ suş, Ciula, Teiu, Bretea ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ l
de proiect. Tot la Foit tre­ prezintă 36 000 lei, s-au e~ Streiului, Rîu Alb, Roşeam, $
buia executată o lucrare xecutat lucrări în valoare Şerel şi a altor unităţi, „REFRACTARA" BARU 117,3 % ÎNTREPRINDEREA VIEI SI 1
BUCUR
pentru combaterea băltirii de numai 16 mii lei, ceea, care au de corectat acidi­ I.P.I.C.C.F. DEVA 117,4 o/,, VINULUI 102,5 % dioprogra
apei, dar conducerea C.A.P. ce înieamnă mai puţin de' tatea solului pe suprafeţe ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT liP.N.C. ORĂSTIE 100,6 % i Radio juni
nu a hotărît încă dacă a- 50 la sută din planul a- mai mari. Totodată, este Şl PANIFICAŢIE ‘DEVA 110,2 o/o UJ.C.M. 104,2 % 1 % presei ; 8
diilor; 9,(1
ceastă. lucrare o va execu­ nual. necesar să fie impulsionat TIPOGRAFIA DEVA 110,9 o/o U.J.C.C. 101,2 % il 9,&5 Răsi
ta în regie proprie sau să Pentru recuperarea întîr- transportul dolomitei în FiPiN.C. MINTIA 103,9 o/o „VIDRA" ORĂSTIE 96 rilor; 10,0
fie contractată eu altcine­ zierilor la toate lucrările unităţile care sîrtt progra­ °/o * 10.05 Disc
va. Şi aşa, stînd pe gînduri, şi terminarea lor cît mai mate să realizeze acţiunea 10,30 Din
10,15 Trai
vremea "trece şi lucrările grabnică, trebuie mobiliza­ în această toamnă, organ i- OAMENI Al MUNCII DIN ECONOMIA JUDEŢULUI toreşti :
stagnează. Oare tovarăşii te toate forţele. Acţionînd zînd judicios activitatea HUNEDOARA ! iul sideru
Ileana llieş, preşedinte, Io­ pentru înfăptuirea măsuri­ formaţiilor de mecanizatori ra ; 11,00
11.05 Mici
nel Frăţilă, inginer şef, şi lor stabilite în cadrul ple­ care lucrează la transport. sporirii-producţiei materiale .şi utilizării cu 11,35 Av.
Ioan Săbău, secretarul or­ narei, organele comunale Supunem atenţiei coman­ încheierea cu succes a primelor Trei mai mare eficienţă,a materiilor prime, ma­ tv. ; 12,0C
ganizaţiei de partid, întreg de partid şi de stat sînt damentelor locale pentru trimestre este hotărîtoare pentru înfăp­ terialelor, .combustibililor şi energiei, sâ 12.05 Din
Iui
noştri
consiliul de conducere al datoare să mobilizeze toa­ agricultură şi conducerilor tuirea cu maximă responsabilitate a pla­ facem totul f pentru a ridica pe o treaptă lerprelati
C.A.P. amintit — care te forţele şi energiile co­ unităţilor agricole necesi­ nului pe 1978 şi-a angajamentelor-luate superioară contribuţia judeţului Hunedoa­ la 3 ; 15,
poartă întreaga răspundere munei la realizarea inte­ tatea de a urmări cu deo­ în întrecere, : pentru asigurarea celor mai ra la impetuoasa dezvoltare economico- ior ; 18,00
pentru înfăptuirea propriu­ grală a programului de in­ sebită răspundere materia­ bune condiţii activităţii cproduetive din socială a patriei noastre. Cintece
Coordona
lui program de investiţii vestiţii, a tuturor lucrări­ lizarea ireproşabilă a pro­ cel de-al -patrulea an al actualului cinci­ Din veci
— nu înţeleg că executarea lor de pregătire a adăpos­ gramelor de fertilizare şi nal. Prin eforturi stăruitoare pe tărîmul nă; 17,00
lucrărilor nu mai poate su­ turilor de animale pentru aplicare a amendamentelor 17.05 Odi
17,40 Bu<
feri nici o amînare ? Mai perioada de iarnă. calearoase. dră —
18,00 Orc
clor oile
şi spirite
denţe s<
Obligafii onorate la fondul de stat într-o oi
stop mu;
COMUNA BERIU COMUNA BULZEŞT1
Au fost onorate obli­ Pînă în prezent, cetă­
gaţiile asumate prin con­ ţenii comunei Bulzeşti,
tracte la livrările de car­ mobilizaţi de consiliul DEVA
ne, lapte de oi şi lină popular, au livrat la fon­ tria) ; i
a avut 1
atît de către C.A.P., cît şi dul de stat 15 bovine DOARA
de către gospodăriile adulte, 111 capete tineret la Genov
populaţiei. Aşa de exem­ bovin, 43 porci, 300 hl tă în oo
durul şi
plu, s-au livrat în prima lapte de vacă, 28 hl lapte riile I-I
jumătate a anului 82,8 to­ de oaie ş.a. Printre cei PETROŞ.
ne carne, depăşindu-se care se evidenţiază în a- nirca) ;
1894 (7
prevederile cu aproape 3 ceastă acţiune se numă­ gloriei
tone. Din planul anual de ră şi în acest an, ca şi PENI
229 Iii lapte de oi s-au în anii trecuţi, Aron 'RuT'
livrat .220, dar planul a- Simion Pavel, Alexandr
nual de 8 000. kg lînă a Aslău, Roman Pavel, Tra
fost îndeplinit şi depăşit ian Străuf, Vasile Dan- cu
pînă acum cu 89 kg. ciu şi mulţi alţii. ANINOA
Pc platforma siderurgică de la Călan, lucrează şl echipa de lăcătuşi condusă de comunistul Alexandru Pavel, altă fen
de la G.S.M.C. „Vulcan" Bucureşti, care montează cazane de abur şi apă fierbinte. Foto : VIKGIL ONOIU
URICAN
seriile i
r a amaam a aaaam a amaamr a mmam a aaamm a t r a aaamm .a t
BRAD :
Lumea de azi are o con­ EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE le de vedere, de a-şi păstra Bodrum
GURAB,
figuraţie din punctul dev dominaţia. De . aceea, lichi­ damnate
vedere al bogăţiei şi dez­ PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT PE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ darea subdezvoltării şi fău­ TIE : R
voltării extrem de etero­ rirea noii ordini economi­ (Patria)
1573 (Flj
genă, întinsă pe o scară ce internaţionale, promo­ BAI ;
uimitor de mare şi, din a- Lichidarea decalajelor şi a subdezvoltării— varea unor relaţii econo­ (Casa. di
ceastă cauză, tot atît de mice bazate pe principii de Urmârir
riile I-Il
complexă şi contradictorie. deplină egalitate şi echita­ Al şaptt
,Vom recurge la unele date imperativ major al contemporaneităţii (VII) te constituie, în fond, o LAN :
care să ilustreze acest a- continuare nemijlocită a (Casa d
devăr, însoţit de implicaţii Dar asemenea cifre glo­ mează tehnologiile indus­ în stadiul existent azi, rci luptei împotriva imperialis­ RI A : dri
de
dintre cele mai profunde bale pot oricînd fi înşelă­ triale. Inechitatea din ra­ tate se cheltuieşte pe. zi a- şi în faptul că ea amenin­ mului şi colonialismului. ILIA :
şi variate pe toate planu- ..proape o jumătate de do­ în concepţia partidului TELIUC
toare, sau să ascundă rea­ porturile de schimb este lar, în timp ce pentru u- ţă să se accentueze mai în- nostru, sprijinul pc care (Minerul
rile.'înanul 1950, ţările ca­ lităţi de o profunzime ne­ foarte bine .exprimată de nul din lumea sărăciei (a- spăimîntător.
pitaliste dezvoltate, cu o bănuită. De aceea, vom deficitul comercial care a colo unde există elevi), Acestea sînt doar citeva ţările dezvoltate trebuie
■populaţie de 22,2 la sută recurge la altele mai con­ crescut de la 9 miliarde doar 1,5 cenţi. Cheltuielile din considerentele pentru să-l acorde ţărilor subdez­
din cea a globului, deţi­ vingătoare. în timp ce în .dolari în 1963, la 180 mi­ publice într-o singură zi care partidul nostru adop­ voltate nu este un act de CENTRI
neau 78 la sută din produ­ ţările dezvoltate produsul liarde'dolari în 1976, ajun- pentru 1;1 miliarde de lo­ tă o poziţie activă, de ac­ filantropie, un dar făcut PĂMINTI
sul mondial, această pon­ brut este în medie de 4 445 gînd la 250 miliarde dolari cuitori din statele dezvol­ ţiune fermă şi hotărîtă în acestora, ci o obligaţie de GIE CO
dere scăzînd pînă în ulti­ dolari pe locuitor, în ţările în prezent. tate se ridică la 600 mili­ direcţia lichidării decala­ a restitui ceea ee mai poa­
mii ani la circa 64 la sută. aflate în curs de dezvolta­ Aceste realităţi ■ economi­ oane de dolari, .pe cînd jelor, a subdezvoltării. Nici te fi restituit din îndelun­ In ziua
In aceeaşi perioadă, ţările re acesta reprezintă doar ce nu sînt ,de-sinerstătă- pentru 3,9 miliarde de lo­ „deceniul dezvoltării" şi gata dominaţie imperialistă ora 15,36,
în curs de dezvoltare şi-au 383 dolari. Ponderea ţări­ toare, ci ^au .o puternică şi cuitori din ţările celei de nici tratativele Nord-Sud — de exploatare sălbatică şi nea Vran
sporit ponderea în produ­ lor în curs de dezvoltare nemijlocită influenţă asu­ a doua -grupe, sînt destina­ se spune în expunerea se­ nestingherită a bogăţiilor şi 134 kilom
sul mondial total doar eu în exporturile mondiale a pra zonei (sociale şi eultu- te doar 50 milioane dolari. cretarului general al parti­ popoarelor din ţările sără­ pămînt ci
un singur procent. Dar da­ scăzut de la 31 la sută în ,rale a vieţii. De la un ră­ Iată discrepanţe.alarman­ dului, tovarăşul Nicolae cite. Evoluţia fenomenului scara Ric
că se are în vedere faptul 1950, la 21 la sută în 1965, sărit la altul de soare, în te, şi dureroase, iată o pră­ Ceauşescu, la şedinţa cu subdezvoltării se cere solu­ Xnlensitî
că în acest interval, de un iar în 1975 — cu excepţia ţările subdezvoltate mor de pastie greu de anihilat, ca­ activul central .de partid ţionat şi pentru că el re­ zona epli
sfert de secole partea aces­ ţărilor exportatoare de pe­ foame circa 15000 de oa­ re ridică în Ţaţa omenirii şi de . stat din 3 august — prezintă un element de in­ spre 5.
tor ţări în totalul popu­ trol — ajunsese la 11 la meni, îndeosebi copii. A- •cerinţa soluţionării uneia nu au marcat vreun pro­ stabilitate, de menţinere a Culrcnu
laţiei globului a sporit de sută. în timp ce exportul proximativ o jumătate de .dintre cele .mai grave ex­ gres pe această cale. In a- contradicţiilor ce caracteri­ zona epic
la 43,8 la 49 la sută, devi­ acestora este reprezentat miliard de oameni sînt presii ale politicii colonia­ eest cadru a ieşit şi mai zează astăzi climatul vieţii oraşul F<
1
ne limpede că „creşterea" de materii prime în pro­ subalimentaţi şi tot atîţia liste .şi neocolonialiste, de mult în evidenţă dorinţa internaţionale. la*ca a f<
greutăţii lor specifice este porţie de-80 la sută, 90 la n-au .acces la carte. Pentru jaf şi asuprire. Gravitatea ţărilor capitaliste dezvolta­ Nu s-ai
practic nulă. sută din importuri o for­ un elev din ţările dezvol­ problemei constă nu numai te de a-şl impune puncte- CORNEL ARMEANU de paguti