Page 2 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 2
!*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
IDEILE
0,00TclcşcOO
10,00 Telecinc
11,55 Un fapl
proape ;
12,15 Telex ;
10,00 Telex ;
(Urmare din pag. 1) înţeles, Octaviane ?“. „Dacă tervine tovarăşul Emil De- 10.05 Matineu
vă spun !“. Dialogul — pe lapeta, secretar adjunct cu In mării
să-şi completeze studiile. care l-am surprins — se probleme de propagandă Episodul
7
Cu cîţi aţi stat de vorbă ? încheia între tovarăşul în comitetul de partid pe 16.30 JamaJiir.
— Cu nici unul, pentru Gheorghe Stoica, preşedin O.S.M. 1. Putem organiza, blană. S<
că nu eu sînt în comisie, tele comisiei, şi lăcătuşul pe locuri.de muncă, pregă
ci tovarăşa Bctrcag Anghe- Octavian Gatea, care pro tirea lor şi la matematică, IV! 0 Muzică
lina. Eu ajut de mai mul mitea ca în după-amiăza a- şi la geografie, şi la fizică... iv Emisiuni
tă vreme pe tovarăşa Mi- celeiaşi zile — marţi — să Ideca merită avută în germană
hoe Florica să înveţe. Du se înscrie pentru apropiata vedere pentru sesiunea ur 10.00 Rezultai!
pă orele de program îmi sesiune de examene. De la mătoare. Pentru cea de a- loto ;
mai cere consultaţii la ma Octavian Gatea ne oprim cum e mult prea tîrziu. 10.05 Festival u
tematică, la geometrie. Ră- la lăcătuşul apaducter Ni- O.S.M. 2. CHIŞCADAGA — vedere do la întreprinderea de lianţi. Foto : PAVEL LAZA Rom: ue
mînem amîndouă aici şi o colae Ursuţ. „Cum stăm, — Să mergem la numă
ajut. E o femeie serioasă, Nicolae ?" „Păi, cum v-am rul doi, că aceea e şcoa 1? “ . i
iar acum intră în clasa a spus, tovarăşe secretar. la noastră. Te rog, tovară . jurn;
VTII-a. M-am înscris de o săptă- şe Ciontea, ocupă-te, dum 19,50 Tribuna
Celelalte membre ale co mînă şi ceva. Azi merg la neata de Carol Burcuş. 20.00 Film art
misiei sînt plecate, care în şcoală să vedem unde şi Aşa, aşa, mergeţi împreu
concediu, care în delega cum se organizează con nă. -io". Pro
ţie. în întreprindere, doar sultaţiile". „Vezi, să mergi <lio urilor
tovarăşa Rodica Someşan, împreună cu Gheorghe". După ce a încheiat 22,20 Tel c jurn;
secretar adjunct cu pro „Mergem, tovarăşe secretar convorbirea cu maistrul (Urmare din pag mc că unele din rămîne- roasă a lucrărilor pînă la 22.30 Campion
blemele organizatorice în — se apropie lăcătuşul Gheorghe Ciontea, secreta rile în urmă la construcţii- nivel de echipă, o urmări ne de a
comitetul de partid, se zba Gheorghe Balaş. Doar a- rul comitetului de partid be a acesteia. De aseme 11 montaj se datorează con re zilnică a realizării sar ţ iutii ini
te cu. toate problemele. To mîndoi sîntem în clasa a de la O.S.M. 2, tovarăşul nea, Uzinele „23 August structorului, care nu are cinilor fizice, o cooperare la Fragi
varăşul Valet- Tîmpău, se Vil-a". Victor Petroiesc, ne spu Bucureşti, care trebuiau suficientă forţă de muncă perfectă între beneficiari
cretarul adjunct cu proble — Pentru ei nu-mi fac ne : Noi avem 9 membri să livreze constructorului în şantier. Se ştie că în- şi constructor. Ce s-a făcut
mele de propagandă este griji -7 mărturiseşte preşe de partid cu studiile in în această lună segmenţii tr-o asemenea situaţie îi in această privinţă şi cum
detaşat la balastiera din dintele comisiei. Sînt aşa complete. Am stat de vorbă de protecţie de la gîtul revine şi beneficiarului veţi acţiona în continuare?
Săuleşti şi e greu de găsit. bine pregătiţi profesional cu fiecare în parte. N-a furnalului şi alte utilaje, sarcina să ajute construc — Am făcut inventarie
Secretarul comitetului se îneît ar putea conduce un fost uşor, pentru că majo ne-au anunţat că nu-i pot torul cu echipe de mese rea tuturor utilajelor din
află în concediu. schimb. Dacă îşi comple ritatea au trecut de 40 de livra decît la sfîrşitul anu riaşi calificaţi, cu specia depozit şi s-a constatat că BUCUREŞTI
Acesta este stadiul lu tează şi cursurile de cul ani şi spun că le este des lui viitor. întreprinderea lişti care să preia o parte sînt numeroase utilaje ca dioprogramul
crurilor. La şcoala genera tură generală... Mai greu tul de greu. din Bistriţa, care trebuia din lucrări... re se pot monta în aceas Radiojurnal ;
lă din Cristur, unde ur a fost cu ceilalţi. Avem 20 Stăm şi noi de vorbă pe să ne livreze încă din a- — Avem pînă acum pe tă etapă. După ce am luat presei ; 8,10 <
I
0,00
diilor;
mează ca cei 78 de tova de membri de partid cu îndelete cu coi care prilie lagărele de la elec- ste 70 de meseriaşi (su legătura cu toţi furnizorii 0,05 Răspunde
răşi să-şi completeze stu şcoala generală incomple se vor afla în faţa trofiltru, nu le-a trimis dori, zidari, lăcătuşi ete.), care trebuie să ne livreze lor ; 10,00 lîu
diile, a fost potrivit un tă. Dar am stat de vorbă, examenelor. Pe Zalia- nici pînă astăzi... care lucrează deja la con utilaje pînă la sfîrşitul a- 10,05 Atlas I<
SăDătatea ; li
program după care oame pe îndelete cu fiecare. ria Dosteţean îl găsim la — In aceste condiţii, ce structor, mai pregătim o e- nului şi am văzut ce uti ai şlagărulu
nii să se prezinte la exa S-au înscris şi i-am îndru forjă în atelierul mecanic a făcut beneficiarul şi ce chipă de 20 de muncitori laje ne vor fi trimise si 11,00 Buletin .
mene. Pînă acum nu s-a mat la pregătire şi pe Şte al O.S.M. 2. De 26 ani lu are de gînd să facă pen calificaţi care începînd gur, pe baza acestor date. Avanpremieră
Discotcc
11.35
organizat nici o consulta fan Dumitrică, Petru Po crează aici. „Mergem şi la tru a găsi soluţia rezolvă din această lună vor aju am întocmit împreună cu Buletin do şt
ţie pa, Dumitru Croitoru, Pe şcoală, dacă n-am făcut-o rii problemei ? ta constructorii. Am înfiin constructorul, grafice de comoara toi ci
CÎNI) STAI I)E VORBA tru Ţinea, Ştefan Penişoa- pînă acum. De-acu, mu — Ne-am deplasat de ţat colective de ingineri, montaj, care le urmărim 12.35 Repere i
De Ia 1 la 3
ÎNDEAPROAPE, sai !“ — se confesează for nenumărate ori la furnizo maiştri şi muncitori din să fie realizate zilnic. dent-dub ; I
OAMENII ÎNŢELEG ră. O parte doar azi au fă jorul. „Pe el şi pe Nicola rii noştri şi ne vom depla secţiile noastre de bază, — Ce credeţi, tovarăşe nai ; 16,20 Co
O.S.M. 1. — Combinatul cut pasul cel mare. Perso îi mai avem cu studiile sa în continuare, insistînd care vor constitui viitoa director, avînd în vedere noniicc ; 1G,M
vorbit
nal
cu
siderurgic Hunedoara. Pe Le-am am arătat cerinţele, toţi. incomplete, în atelier — ca împreună să găsim cele rele nuclee ale noilor sec toate greutăţile pe care Iadă ; 17,00 Ut
17,20
ce
Pentru
tovarăşul Gheorghe Stoica, condiţii trebuie să înde ne spune maistrul princi mai bune soluţii pcntxm toare. Aceştia încă de n- le-aţi întîmpinat pînă a- Orele scrii ; ;
secretar adjunct cu proble plinească şi ce ajutor le pal Teodor Suteu. Dar a- rezolvarea lor. De aseme cum ajută efectiv construc cum şi pe care proba cert de muz;
me organizatorice în comi putem da noi, aici. vem garanţia că se vor nea, am preluat noi o se torul. De asemenea, am bil o să le mai întîmpi- 20,15 Semnal*
20,45
Câmpiei
tetul de partid pe Oţelă- prezenta la sesiune. Noi le rie de utilaje pe care preluat o serie de lucrări naţi, vor putea fi recu ne de atletis
rie. îl întîlnim în mijlocul — Şi noi le putem da a- dăm tot sprijinul". le-am confecţionat în uzi ca montajul m.aşinilor-u- perate pînă la finele a- denţe sonore
oamenilor. „Cred că ne-am jutor mult mai mare — in- Mai e nevoie însă de un nă şi le-am predat la ter nelte de la atelierul meca nului restanţele ? intr-o oră !
stop muzical
sprijin- care să facă lian nic, preîncălzitorul de aer — în mod sigur. Prin
tul între şcoală şi uzină. men constructorului. Aşa măsurile pe care le-am
NOU PENTRU ELEVII DIN LICEELE AGROINDUSTRIALE ; Pentru că ia şcoala gene de exemplu am preluat de tio la turnătoria I şi alte luat, împreună cu con TIMIŞOARA
i la l.M. Aiud coturile de la lucrări pe care le execu litatea radio ;
rală nr. 2, unde s-a orga structorul, care are o ma
Elevii înscrişi la liceele agroindustriale de Ia Geoagiu, i nizat centrul de pregătire bateria de cocs, de la Uzi tăm cu forţele noastre. re capacitate de mobiliza chitare — ni
Ilia şi Haţeg încep cursurile, pentru noul an do invăţămînt, ■ nele „23 August" o parte — Recuperarea restanţe 18,30 Izvoare
Ia 4 septembrie, îneepind de luni, pinii la 7 octombrie, li- j pentru sesiunile de exa din construcţia metalică şi re în momentele decisive, emisiune do
cernii vor efectua practica in unităţile agricole din sub- i mene ale cursanţilor de lor comportă pe lingă o vom recupera toate restan „Mindra cu r
ordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare din ; la C.S.TI. frecvenţa la con inelele de la gurile de activitate susţinută de ţele şi vom raporta la re“ — muzic
19,60 Revista
judeţ. \ sultaţii este slabă. Cine pe vînt ale furnalului nr. 3. construcţii şi montaje, şi o sfîrşitul anului îndeplini politică : F.
cine ajută ? — Afirmaţi mai devre- planificare exactă, rigu rea planului. muncii perm;
nulă de simţ
patriotLsmului
portaj la '
Populariza* -
— pro
i
\ (Urmare din pag 1) doreşte să vadă este ari sigura peste 1 000 de locuri toate chemările, înţelegă
. --------------- ----------------------------- cind binevenit in Jara Za- de muncă pentru lemei, un tori şi voluntari. Ei sînt au
.' cind discuţia vizează ce rândului. nou complex meşteşugă torii a tot ce ş nou, fru
1 mai e nou prin Brad, amă- Prin grija faţă de om a resc. Se lucrează intens la mos şi demn azi în Brad. S&' 5ÎMIPI
{ nuntele abundă, iar repor- partidului nostru comunist, calea lerată Brad — De Cu ei am reuşit să în (Urmare din pag. 1) şi condiţionate. Aşteptăm să
1 Ierul nu mai pridideşte să in Brad s-au construit in va, iar la Mesteacăn, un cheiem cincinalul 1971-1975 primim buletinele de calita
1 noteze. anii socialismului 2 565 de ingenios obelisc va aminti cu 9 luni şi jumătate mai torii de răspundere. Sarcini te. — Recoltările se află în DEVA : Ma
le din actuala campanie vor
(
\ — Nou este ‘întregul oraş apartamente şi un mare nu generaţiilor viitoare că de devreme, realizînd o pro fi aduse şi la cunoştinţa tu plină desfăşurare şi la gră la Genova de
post
mul
l — spune cu mindrie pri- măr de case proprietate aici a izbucnit seînleia răs ducţie industrială suplimen turor cooperatorilor cu prile dina de legume — ne-a pre riile I-1I (A
mărul. Blocurile din cen- personală. Şi oraşul creş coalei lui Horia, Cloşca şi tară in valoare de 254 mi jul adunărilor generale tri cizat şeful fermei, Petru Ma- DOAP.A : Un
\ tru, cele 3 complexe meş- te, se dezvoltă. Numai de Crişan, din 1784. lioane lei. Cu ei am acu mestriale ale C.A.P. In mod teevici. Am valorificat aproa depărtat, seri
căra) ; E ati
\ teşugăreşti, cinematograful, mulat în actualul cincinal deosebit vom insista pe în pe 300 tone legume şi ur fericirea _ (S
i clubul, auloservice-ul, cele XiDcalitâţile hunedorene — lumini un avans de timp de 4 luni tărirea ordinii şi disciplinei, mărim îndeaproape respecta Guerrilla (Ar
te
furtunoasă
' 7 şcoli, autogara, ştrandul m constelaţia României socialiste şi am obţinut pînă acum pe calitatea lucrărilor şi pe rea graficelor. Suprafeţele rul) ; PETRC
i din Gurabarza, stadionul, a- o producţie globală peste onorarea exemplară a con destinate însămînţării spa York, Nev.’-Yc
i batorul, parcurile, zonele plan de 151 milioane lei. nacului şi salatei sînt arate, (Unirea) ; Sa'
tractelor de livrare a produ
ţ verzi, străzile lărgite şi mo- la începutul anului, popu In inima Jării Za rondu Ei sînt cei care s-au anga selor la fondul centralizat al urmînd să primească sămîn- Malaeziei (7
I
Răscoala
i dernizale. Dacă ar li să laţia oraşului s-a majorat lui, istoria se continuă in jat ca în acest an să rea statului. ţa în această decadă. mulul de ait
' consemnăm tot ceea ce s-a cu 400 de nou născuţi, 75 timp. La Jebea cresc ală lizeze peste prevederile — La noi se află în plină Recoltatul cartofilor s-a lilica) ; LUI
) realizat in Brad în ultimii de cupluri tinere au pornii turi doi falnici goruni. Go planului o producţie de 25 desfăşurare recoltatul cartofi declanşat şi la C.A.P. Foit, patrie, seriile
l ani, şi mă reier îndeosebi pentru prima dată împreu runul secular al lui Horia şi milioane lei, angajament o- lor — ne-a relatat inginerul unde mecanizatorul Evi Pe ral) ; Melodii!
(Muncitoresc)
la ultimii 10—15, care i-au nă în viaţă, rotunjind cifra Gorunul socialismului, sădit norat cu cinste în înlimpi- şef al C-A.P. Rapoltu Mare, tru asigură scosul mecanizat Iarba verde d
) ridicat considerabil profilul locuitorilor oraşului la aici, in 1966, de către tova narea zilei de 23 August' Cornel Tărăpoancă. Pînă a- al tuberculilor. Deoarece coo citoresc) ; LO
\ industrial şi ediUlar-gospo- 20 000. In acest an, fondul răşul Nicolae Ceauşescu. si majorat pînă la finele a- cum am strîns recolta de pe peratorii din Bobîlna au de gloriei (Minei
LA : Alt bâr
i doresc, aş mai aminti : locativ al oraşului se va in paralel, tot moi impe nului. Colectivele de mun 20 de ha din cele 30 aflate efectuat un volum sporit de meie, seriile
’ deschiderea minei de căr- îmbogăţi cu 104 aparta tuos, continuă la Brad via că brădene sînt primele în cultură. In această săptă- muncă la strîngerea recoltei torcsc) ; AND
ţ buni de la Mesteacăn, o mente, 350 de garsoniere ţa economică şi socială. care au raportat îndeplini mînă vom trece şi la recolta de cartofi şi sfeclă de zahăr ma (Muncit
nouă tîmplărie la secţia de şi 80 de locuinţe proprie Se dezvoltă minele de la rea sarcinilor de plan pe tul sfeclei de zahăr, folosind se impune cu acuitate ca şi CÂNI : Mark,
;
Noiembrie)
| mobilă, 3 hale şi un ate- tate personală. Perspectiva Gurabarza şi Jebea, secţi primul semestru şi pe cefe in această unitate să fie în tu şi Ovidju
, lier mecanic la U.U.M.R. acestui centru urban din ile de mobilă şi de um 8 luni ale anului. două dislocatoare. Mecani treprinse măsuri energice în Şie) ; ORAŞTl
zatorii au făcut arături pe
cu
’ Cri şei or, secţia de umbre- fostul comitat al Zarandu- brele, reţeaua comercială şi Bradul şi brădenii — în pilot de ..Aut
Acţiunea
| le, 2 microrelee IV, auto- lui vizează construirea a de gospodărie comunală, frunte cu puternica lor or 230 ha şi au fertilizat 75 ha scopul impulsionării lucrării căra) ; GEOAC
i baza cu atelierele aleren- noi obiective, împliniri fi invăţămintul, cultura şi să ganizaţie de partid — con pentru însămînţările de toam amintite şi evitării oricăror pitan la 15 a
’ te, dublarea capacităţii la- reşti ale anilor noştri lu nătatea. Oamenii înşişi de tinuă in timp tradiţia de nă. Seminţele sînt asigurate pierderi din recoltă. cultură) ; HA'
I bricii de pline, un uscător minoşi. In 1979, in centrul vin mai înstăriţi material şl hărnicie şi dăruire patrioti Recoltează sfecla de zahăr (Popular. ; ■ 1
| de fructe, piaţa de alimen civic al oraşului se vor con mai bogaţi sufleteşte. Fără că, înscriu noi■ pagini în denburg, seri)
te. A fost dublată capaci- strui un magazin universal a o pregăti anume, l-am Istoria multiseculară a ora mitru Căleală. De aseme LAN : Docto
primele
Printre
’ tatea de alimentare cu cu o suprafaţă de 4 000 mp, adresat tovarăşului Loghin şului. Sub faldurile larg agricole cooperatiste unităţi nea, recoltatul culturii a- (Casa do culţi
care
ţ apă şi s-a efectuat termo- un nou cinematograf, un Dineş o ultimă întrebare : desfăşurate ale steagului mintite s-a declanşat şi la tace şi nu tai
ficarea oraşului, s-au rea- hotel, un depozit al — Cu ce se mîndreşte roşu al partidului nostru co au trecut cu forţe sporite C.A.P. Simeria, în brigada SIMERIA : E
* Uzat regularizarea Crişului I.C.S.M., o conţină la Gura Bradul cel mai mult, tova munist şi ale mîndrulul tri la recoltatul sfeclei de za (Mureşul) ; J
| Alb, indiguirea unor piriiaşe barza, un complex de de răşe prim-secretar ? color românesc, cu credinţa hăr se numără şi C.A.P. Biscaria. Cooperatorii Ma- rire periculoat
t care provocau necazuri lo- servire al A.C.R., o ereşă — Răspunsul a venit prompt, nestrămutată in izbîndă, ei Sîntandrei. Lucrarea a în ria Sebaş, Silviu Voica, (Lumina) ; T
cuilorilor atunci cind ploua grădiniţă cu 340 de locuri, ceput la brigada din Său Maria Gîrlişte, Gheorghe primăvara e ;
1 abundent. N-am să arăt insă o policlinică. Anul 1979 va holărit, previzibil: urcă viguroşi treptele socia leşti, în tarlaua „Rogoaze", Amarandi, Dumitru Barbu norul) ; GHE1
^ absolut tot ce are azi nou, aduce oraşului o fabrică de — Cu oamenii săi. Har lismului, ale devenirii noas în suprafaţă de 13 hectare. şi - alţii au fost printre pri tălie de neui
ţ util şi frumos Bradul. Cine mătase naturală, care va a- nici şi inimoşi, receptivi la tre comuniste. Dislocatul se face mecani mii care au început recol rcsc).
zat de către mecanizatorii
Nicolae Nicolaescu şi Du tatul sfeclei de zahăr.