Page 20 - Drumul_socialismului_1978_09

Proîefarl din foafe fărlle, unfji-vă I
ANUL XXX

NR. 6 482

JOI,

7 SEPTEMBRIE
1978

4 pagini — 30 hani

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI

NiCOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL VRANCEA

Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, judeţului pe linia ridicării Aici, o frumoasă expozi­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
secretar general al Partidu­ producţiei industriale şi agri­ ţie,, cuprinzînd cereale, fruc­ se interesează cum se înde­
lui Comunist Român, pre­ cole, îndeplinirii planului de te, struguri, ilustrează bogă­ plineşte programul de dez­
şedintele Republicii Socialis­ investiţii, valorificării cu ma­ ţia acestei toamne, iar date­ voltare şi modernizare a viti­
te România, a făcut, miercuri ximă eficienţă economică a le înscrise pe panouri înfă­ culturii. Gazdele informează
6 septembrie, o vizită de lu­ bogăţiilor, a resurselor loca­ ţişează creşterea, an de an, că indicaţiile date cu prile­
cru în judeţul Vrancea. le, umane şi materiale. a producţiei agricole din ju­ jul vizitei la Valea Călugă­
împreună cu secretarul ge­ ...Elicopterul prezidenţial a- deţul Vrancea, rod al politi­ rească se aplică pe scară
neral al partidului, au luat terizează pe stadionul din O- cii agrare a partidului şi largă şi în podgoriile Vran-
parte la această vizită to­ dobeşti, localitate numită su­ statului de dezvoltare şi mo­ cei.
varăşa Elena Ceauşescu, to­ gestiv „Oraşul dintre vii". dernizare a acestei impor­ Secretarul genera! al parti­
varăşii losif Banc, Constantin Numeroşi oameni ai locu­ tante ramuri a economiei. To­ dului cere organelor judeţe­ Mecanizatorul Isidor Lăcătuş îşi aduce o contribuţie de,
Dăscălescu, Virgil Trofin, Mie lui au venit pentru a saluta varăşului Nicolae Ceauşescu ne de partid şi de stat să ac­ seamă la încheierea grabnică a insăminţării culturii de Loli-
um multiflorum hi cătinii fermei do stat nr. 1 din ISircea,
Verdeţ. din inimă pe secretarul ge­ îi sînt prezentate de către ţioneze în continuare pentru a I.A.S. Simeria.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu neral al partidului. Ei scan­ directorul direcţiei agricole, modernizarea viticulturii, pen­
a examinat, împreună cu re­ dează îndelung, cu însufleţi­ realizările obţinute in dez­ tru aplicarea tehnologiilor
prezentanţii organelor locale re, „Ceauşescu — P.C.R. I", voltarea bazei tehnico-mate- care să permită realizarea a C. A, P. Sîntandrei
de partid şi de stat, cu mi­ în numele lor, al tuturor riale destinate mecanizării în cel puţin un vagon de stru­
niştri, alte cadre de condu­ celor ce muncesc şi trăiesc agricultură, rezultatele obţi­ guri la hectar.
cere, cu specialişti şi colec­ pe meleagurile vrîncene, to­ nute în executarea lucrărilor De asemenea, oaspeţii sînt Zile pline la recoltat
tive de oameni ai muncii, varăşul Simion Dobrovici, de îmbunătăţiri funciare, în­ informaţi asupra acţiunilor
aspecte esenţiale ale dezvol­ prim-secretar al Comitetului deosebi desecări şi irigaţii. desfăşurate în vederea mo­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
tării judeţului în acest cin­ judeţean Vrancea al P.C.R., se opreşte in faţa exponate­ dernizării livezilor şi sporirea
cinal, ale sporirii contribuţi­ preşedintele Consiliului popu­ lor, solicită explicaţii asupra producţiei de fructe. Secreta­ şs însămînţări
ei sale la progresul econo­ lar judeţean, urează tovară­ rul general al partidului are
miei naţionale, la înflorirea şului Nicolae Ceauşescu, to­ producţiei de cereale din a- cuvinte de laudă pentru
continuă a patriei noastre varăşei Elena Ceauşescu, ce­ cest an, producţie care se fructele de bună calitate pre­ Oricine străbate în aces­ în brigada din Săuleşti
socialiste. In această cuprin­ lorlalţi tovarăşi din conduce­ anunţă bună, şi cere comite­ te zile ogoarele cooperato­ am găsit forţele împărţite
zătoare analiză s-a plecat de rea partidului şi statului, un tului judeţean de partid, or­ zentate, pentru eforturile ca­ rilor din Sîntandrei se la două acţiuni principate,
ia faptul că judeţul trebuie călduros bun venit. ganelor agricole de specia­ re se fac în judeţ Jn vede­ poate convinge pe viu de­ respectiv la recoltatul sfe­
să asigure, în perioada 1976- în aclamaţiile celor pre­ litate să acorde cea mai rea practicării unei pomicul- spre- răspunderea majoră clei de zahăr şi al verzei.
1980, un ritm mediu anual zenţi, coloana de maşini pă­ mare atenţie recoltării po­ turi moderne. existentă aici faţă de soar­ Dislocatul sfeclei este în­
de creştere a producţiei in­ răseşte stadionul, indreptîn- rumbului, florii-soarelui, sfe­ ta recoltei, despre ampla cheiat, iar recoltatul ver­
dustriale de 19,4 la sută, du-se spre staţiunea de cer­ clei de zahăr. (Continuare in pag. a 4-a) mobilizare şi participare a zei se găseşte în stadiu a-
ritm superior celui pe ţa­ cetări viticole din Odobeşti, forţelor şi mijloacelor me­ vansat, fiind livrate, pînă
ră. Vor fi create, astfel, con­ una din cele mai vechi u- canice la lucrările agricole acum, peste 100 tone, ce­
diţii pentru înfăptuirea obiec­ nităţi de cercetări în dome­ Astăzi, în jurul orei 16,00, posturile noastre din campania de toamnă. ea ce reprezintă mai mult
tivului trasat de partid ca, niul viticulturii din ţara noas­ de radio şi televiziune vor transmite direct de Discuţia purtată cu Stelian de jumătate din planul a-
pînă la sfîrşitul cincinalului, tră. la Brăila Adunarea populară organizată cu Andrăşel, secretarul comi­ ferent brigăzii. La această
Vrancea să ajungă la o pro­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tetului de partid pe C.A.P., acţiune i-am găsit partici­
ducţie industrială în valoare tovarăşa Elena Ceauşescu, prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Aronim Ocoş, preşedintele panţi activi pe Cooperatorii
de cel puţin 10 miliarde lei. ceilalţi tovarăşi din conduce­ Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­ unităţii, şi cu inginerul şef Aurica Lădaru, Miiidora
Cum era şi firesc, în timpul rea partidului şi statului sînt Ioan Igna, ne-a edificat a- Munteanu şi Corne! Morar,
dialogului de lucru au fost întîmpinaţi cu însufleţire de munist Român, preşedintele Republicii Socia­ supra sarcinilor pe care pe şoferii Lazăr Maxiino-
studiate şi stabilite măsurile lucrătorii staţiunii, de nu­ liste România, în judeţul Brăila. cooperatorii şi mecanizato­ vici şi Georgeta Cătană, pe
ce se impun pentru realiza­ meroşi oameni ai muncii din rii le au de îndeplinit la mecanizatorul Ion Stamate,
rea marilor sarcini ce revin oraşul Odobeşti. recoltări şi semănat. Expri­ pe Marincla Rob, lucrător
mat sintetic, volumul lu­ comercial la C.L.F. şi alţii.
crărilor se concretizează in La strînsul sfeclei de za­
Pe şantierele obiectivelor siderurgice din Câlan strîngerea, transportul şi hăr cetăţenii satului lucrea­
înmagazinarea a peste 4 000
ză cu mie cu mare cxistînd
tone produse (la care se a- realmente condiţii ca în a-
daugă produsele secundare ceastă săptămînă să fie în­
[listă reale posibilităţi pentru creşterea — n.n ), precum şi însă- cheiat şi transportul la ba­
za de preluare. Am notat
mînţarea a peste 400 ha cu
cereale păioase şi legume. şi cîtcva nume ale partici­
ritmului de montaj la noile furnale Evident, realizarea unui a- panţilor la recoltat — coo­
peratori,
semenea volum de muncă
lucră­
pensionari,
tori* în alte unităţi econo­
în perioadele optime şi la
un înalt nivel calitativ este mice, elevi — între care
Cu fiecare zi ce trece Pretutindeni în zona fur­ nevoie, nc-a ajutat cu me­ posibilă numai în condi­ îi numim pe Maria Artean,
marile şi importantele o- nalelor am întîlnit o at­ seriaşi... Este adevărat că ţiile unei bune organizări Ion Curtean, Vasile Măgu­
biective industriale ce se mosferă de muncă intensă, mai întîmpinăm şi unele a muncii, corelării între­ rean, Silvia Măgurean, Sil­
înalţă pe platforma side­ bine organizată şi dirijată greutăţi legate de ordinea gului flux de lucrări, per­ via Jebetean, Rozalia To-
rurgică do la Călan capătă de maistrul principal Ar- primirii Unor utilaje, dar fectei colaborări între pro­ motaş, Dorina Lădar, Aurei
contururi tot mai eviden­ pad Kaloş, care este per­ acestea nu sînt do nerc- ducător şi beneficiari, asi­ Măgurean şi alţii.
te, mai apropiate de cotele manent în mijlocul echipe­ zolvat. Prin reactualizarea gurării unui climat favora­ în cadrul brigăzilor din
lor superioare. La furna­ lor de montori. îndruma­ graficelor de execuţie am bil de ordine şi disciplină Sîntandrei şi Bîrcea Mare
lele de mare capacitate, rea promptă şi controlul reuşit cel mai adesea să în muncă, folosirii cu ran­ prioritare pe agenda de
ieşim din impas. dament maxim a întregului lucru sînt acţiunile de
Din discuţiile purtate cu potenţial de forţe şi mij­ strîngere a recoltei dc le­
I N V E S T I Ţ I I L E .
maistrul principal de la loace mecanice, precum şi gume şi de fructe. Pînă a-
în termen, economice, de calitate lotul I, cu montorul şef de a timpului bun de lucru în cum unitatea a livrat la
' •• •' ■
echipă Gheorghe Anatole eîmp. Asemenea elemente fondul de stat peste 400
spre exemplu, coechipierii respectării la zi a grafice­ şi cu alţi montori de aici, I.C. Orăştie: Frezorul Gheor­ se regăsesc la acest înce­ tone legume, obţinînd mai
lui Titus Roşea, Francisc lor de execuţie asigură o ghe Lupu, lucrează in sectorul put de campanie în întrea­
Banto şi Valentin Becze repartizare şi folosire ju­ SABIN IONESCU sculărie. Prta munca sa, el ga activitate care se desfă­ N. TiRCOB
au ajuns cu montarea con­ dicioasă a forţei de muncă, contribuie ilin plin la realiza­ şoară zilnic pe ogoarele
rea planului.
strucţiei metalice între co­ a utilajelor. (Conlinuare în pag. a 2-a}- Foto : VIRGIL OK OI O C.A.P. Sîntandrei. (Continuare în pag. a 2-a}
tele +52 şi +03. Jos, la sol, — După o minuţioasă
alţi membri ai acestor for­ pregătire — ne spunea
maţii de muncă îi dau zor maistrul Kaloş — am în­ ţ ...Panglica de asfalt cenu- construit prin mutrea şi cu j
cu pregătirea în ansam­ ceput şi lucrările de mon­ ţ ţie se înfige intre dealuri ţi, Blăjeni — comuna banii noştri, avînd un sprijin ţ
bluri mari a construcţii­ tare a utilajelor de la ma­ i şerpuind pe valea apei Cri- masiv din partea statului, o ^
lor metalice pe care le vor şina de turnat fontă pe i ţului Alb, aici coborind, aici şcoală modernă cu 9 săli da <
ridica apoi, cu ajutorul ma­ bandă, aferentă furnalelor, y urând, te duce spre comu- clasă, 4 laboratoare, atelier J
caralei şi le vor monta de lucrări cai'e au fost încre­ 1 na de la izvoarele acestui de ia izv şcolar, grădiniţă pentru co- I
la cota +63 în sus. In a- dinţate experimentatei e- 7 riu, Înconjurată de piscurile pil. La şcoala noastră /(inc- ţ
celaşi ritm muncesc oame­ chipe condusă de Vasilc 1 semeţe ale Munţilor Apuseni, ţionează 2 clase de liceu cu '
nii iui Constantin Hurmuz Murin. Buna organizare a l localitatea fi se înfăţişează Cri sul ui profil mecanic. Am mai far- '
şi Gheorghe Anatole la sa­ muncii şi folosirea pe sca­ î in toată splendoarea pe ca- minat în acest an 2 clase |
cii de praf ai noilor fur­ ră largă a metodei de pre­ * re /-o dă verdeaţa codrilor pentru a avea suficient spa- ,
nale, ca şi montorii care gătire în ansambluri mari ţ şi lumina soarelui de di mi- ţului, faci cunoştinţă cu hâr- in ţara noastră, şi-au rostuit, ţiu de şcolarizare. Dispensa- •
au luat parcă cu asalt cel a construcţiilor metalice î neaţă care, aici, parcă stră- nicia şi abnegaţia, hotărîrea in anii de după eliberare, o rul uman, magazinul univer- ţ
de-al 6-lea cauper — ulti­ ne-a ajutat ca la majorita­ ) luceşte mai frumos ca in alte şi ch'rzenia moţilor — o ur- viaţă nouă, demnă, acumu- sat cu bufet, căminul cuitu- ţ
mul din cele cu care sînt tea punctelor de lucru ce \ părţi. maţilor lui Horia, Cloşca, lînd o zestre edilitar-gospo- ral cu sală de spectacole şi t
dotate noile furnale — a- ne aparţin să respectăm 4 Blăjenii ocupă o suprafaţă Crişan şi Avram tancu — dorească pe care şi-o spo- cinematograf, biblioteca co- J
i i pătraţi, care azi muncesc fie pe o-
flat la rîndu-i, în fază fi­ termenele fizice prevăzute . -i- on / idi ome r resc P întregesc in fiecare an. munală sînt tot a ii tea do- \
c s
nală de montaj. Dealtfel, în grafic, îneît să nu avem __ —j intri în această a- goarc, fie în mină la Barza, Avem in Blăjeni — spunea
trei dintre aceste preîncăl- utilaje în stoc. La aceasta ) şezare montană de la izvoa- fie in numeroasele intreprin- primarul comunei, tovarăşul N. BADIU )
zitoare de aer au fost pre­ a contribuit şi colaborarea l rele Crişului Alb, situată in deri ale oraşului Brad. Şi ha --------------------------------- )
Ioan Andraş — aproape 600
date deja constructorilor activă cu beneficiarul ca­ | partea de nord-vest a jude- aici oamenii, ca pretutindeni dc de case noi şi moderne. Am (Continuare în pag. a 3-a) ^
pentru înzidire. re, ori de cîte ori am avut