Page 21 - Drumul_socialismului_1978_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

'wM
ntarirea spiritului de ordine şi IN V E S T I T I I L E

în termen, economice» de calitate | pj||
disciplină - factor decisiv în 15,3S Muz
stru.
amplificarea realizărilor !e i pentru creşterea IN JURI
Trai
de 1
popi
priit
Colectivul de muncă al mecanic, plantat răsaduri sarcinile cu care sînt con­ ritmului de montaj la noile furnale cru
Nic<i
1
S.M.A. Simeria se prezintă şi altele, s-au înregistrat fruntaţi în campania agri creh
cu rezultate meritorii în restanţe de ordinul zecilor colă de toamnă, la necesi­ Part
îndeplinirea indicatorilor de procente. De asemenea, tatea strîngerii într-un Rom
de plan şi a angajamente- reţin atenţia şi diferenţele timp scurt şi fără pierderi (Urmare din pag. 1) rea fronturilor de lucru fapte concrete şi tocmai de Repi
Rom
lui asumat în întrecerea mari între realizările sec­ a recoltei, precum şi la a- necesare constructorilor, in­ aceea, socotim că este bi­ Brăi
socialistă pe anul 1978. E- ţiilor. Astfel, în timp ce li­ sigurarea unor temelii trai­ a rezultat că în zona-fur­ stalatorilor. ne să li se acorde toată a- 18,00 Muz
dificator în acest sens este nele secţii şi formaţii, cum nice recoltei anului viitor, nalelor există actualmente — Sintem direct intere­ tenţia. Bunăoară, pînă în stric
■faptul că — aşa cum s-a sînt cele din Tîmpa, Ra- Viorel Samoilescu, Gheor­ reale condiţii pentru im­ saţi în intensificarea acti­ prezent montorii au termi­ 18,15 Cort
subliniat la recenta adu­ poltu Mare, Simeria şi al­ ghe Vintilă, Luca Oancea, pulsionarea ritmului de e- vităţii de montaj la fur­ nat în avans lucrările de ţeni
nare generală a oamenilor tele, şi-au depăşit venitu­ Vasile Pienar, Emil Păuleţ xecuţie strîris legate însă nalele Călanului — subli­ la blindajul celor două noi 18.30 Steg
s
muncii — planul de veni­ rile cu cîte 2—5 procente, şi alţii au insistat asupra de posibilităţile furnizorii nia tovarăşul Petru Mâţu, furnale cu o lună de zile, 18,50 Rep<
turi a fost îndeplinit în secţiile din Băcia şi Bobîl- măsurilor pe care le între­ lor principali de construc­ şeful lptului I — deoarece la clemenţii de răcire, iar zii ia
proporţie de 102 la sută, na şi-au realizat planul a-, prind pentru întărirea or­ ţii metalice şi de utilaje — în prezent şi în perioada la cele trei caupere de la 19,05 Film
iar cheltuielile la o mie lei bia în proporţie de 98 şi, dinii, disciplinei şi a răs­ i.M.G. şi Uzinele „23 Au- ce urmează trebuie să fa­ furnalul nr. 3 — cu 20 şi, P"
venituri sînt cu unu la su­ respectiv, 83 la sută. Po­ punderii în muncă, pentru gust“ Bucureşti. Spre e- cem faţă şi altor lucrări la respectiv, 15 zile. Edifica­
lă sub nivelul celor pla­ sibilităţile de a amplifica folosirea cu randament ri­ xemplu, gurile de vînt, fel de importante, cum sînt tor în acest sens este şi 19.30 Tele
nificate. In spatele acestor realizările sînt oglindite eu dicat a bazei tehnico-mate- şticurlle pentru fontă şi reparaţiile capitale la cup­ faptul că prin creşterea 20,20 La i
cifre globale se găsesc însă putere de exemplele oferi­ riale. A fost subliniat, fap­ pentru zgură aferente fur­ torul nr. 4 al oţelăriei Mar­ productivităţii muncii cu 14 con<
o serie de rezerve insufi­ te de numeroşi mecaniza­ tul că angajarea lucrărilor nalului nr. 4, cupola furna­ tin II şi la furnalul nr. 7 la sută peste prevederi, î" 35 Ora
cient fructificate pentru a tori între care îi numim pe în acord global cu forma­ lului 3 cu segmenţii de de la C.S. Hunedoara. In montorii din cadrul acestui 21,10 Film
amplifica realizările meca­ Nicolae Bălţatu, Dumitru ţiile de cooperatori — pe protecţie şi conducta ine­ această situaţie, fiecare zi lot au realizat planul ce le dire.
nizatorilor. Iată cîteva as­ baza indicaţiilor conduce­ lară pentru aer cald, au cîştigată prin devansarea pe
pecte semnificative care Căleală, Lorintz losif. Ton rii partidului — a consti­ livrărilor de utilaje are revenea de la începutul a- stud
termene de livrare în tri­
pun în faţa consiliului oa­ Aruncuteanu, Petru Evi, tuit şl constituie un puter­ mestrele III şi IV 1978. pentru noi o deosebită va­ nului şi pînă în prezent în Cor<
menilor muncii şi a tutu­ Nicolae Gligor, Acs Fran- nic factor stimulator în ac­ loare, dacă ţinem cont de proporţie de 109 la sută. 22,40 Tdc
ror mecanizatorilor de la eisc şi alţii, care au obţi­ tivitatea mecanizatorilor. Dacă acestea însă ar sosi faptul că sîntem pe deplin iată dar, suficiente motive
în avans pe şantier, s-ar
această unitate sarcina de nut venituri cu 10 000— Totodată, pentru consiliul pregătiţi pentru o aseme­ pentru care sîntem convinşi
a se preocupa cu maximă 41 000 lei mai mari pe oamenilor muncii a fost putea trece de îndată la nea situaţie, că întregul că furnizorii de utilaje vor
răspundere de folosirea la tractor faţă de realizările formulată cerinţa ca să montarea lor, ceea ce ar nostru colectiv lucrează în răspunde prompt — în
întreaga capacitate a trac­ medii pe S.M.A. Cu mult aibă permanent în atenţie contribui direct la scurta­ acord global... funcţie de posibilităţile pe
toarelor şi a maşinilor _a- sub medic se află însă re­ îmbunătăţirea calităţii lu­ rea termenelor stabilite Aceste posibilităţi de ca­ care le au — apelului to­ BUCUE
gricole din dotare, de în­ zultatele obţinute de Petru crărilor, asigurarea unor prin grafic pentru o sea­ re dispune colectivul lo­ vărăşesc adresat de monto­ dioprogr;
mă de lucrări şi ia crca-
tărirea ordinii şi disciplinei Furdui, Mircea Ivanici, tului I sînt confirmate de rii hunodoreni. Radiojur;
în cadrul tuturor formaţii­ Ioan Covăceariu şi alţii. condiţii de muncă şi viaţă BaBBBBaaBBiBB*aiiiiiiBBaBiBaaaaiBaaiiaaBaiii<BaBBBBBBBaaaaaBBiiiaiiBCB presei ; ;
iliilor; 9,
lor de lucru în vederea e- Activitatea desfăşurată tot mai bune pentru meca­ 9.05 Râs]
fcctuării în perioadele op­ nizatori, astfel putîndu-se rllor; 10,'
de mecanizatori se regăseş­ crea realmente condiţii de
time şi la un nivel calita­ Din cronica întrecerii socialiste 10,25 Filt
că popul
tiv superior a lucrărilor a- te şi în nivelul recoltelor îndeplinire ireproşabilă a garia;
gricole în cooperativele de­ obţinute de cooperativele indicatorilor de plan şi de ştiri; 1
oţelăriiior
servite. Analiza modului agricole din acest consiliu creştere a contribuţiei me­ FIER SARJABILIZAT să asigure de la fier timp şax.jabilsb'a.t CU TOŢI INDICATORII DE radio-tv.
cantităţile
„U“; 12,0
cum s-au îndeplinit preve­ intercooperatist, capitol la canizatorilor la sporirea PESTE PLAN necesar procesului de elabora­ EFICIENTĂ REALIZAŢI 12.05 Din
derile pe categorii de lu­ care s-au înregistrat unele producţiei agricole. Cole-rtivcle de mun-că de la re a oţelului, rrintr-o temeini­ lui noslr
crări relevă faptul că la a- restanţe atît la grîu, cît alimentarea O.SiM., din cadrul că organizare a lucrului pe Feroviarii de )a depoul din terpretali
fînat solul, nivelat, prăşit şl la orz. Referindu-se la N. TIRCOB C.S. Hunedoara, se străduiesc schimburi, muncitorii de aici Simeria fac in fiecare zi do­ la 3 ; 1
au trimis oţelăriiior combina­ vada dăruirii şi conştiinciozi­ 16,00 Rad
tului, pe cele 8 luni ale anu­ tăţii lor în muncă. Lucrind or­ ordonate
lui, o cantitate suplimentară ganizat şi ordonat, ei au reu­ Instamtar
şit ca pe cclo 8' luni ale anu­
Buletin i
Zsle plin© de fier şarjabillzai de 23 000 lui să obţină rezultate nota­ nia publ
lonc. In aceeaşi perioadă, pro­ bile la toţi indicatorii de plan, mi-c să
ductivitatea muncii a crescut un accent deosebit punînd pe muzică i
la recoltat cu 2,23 la sută. Se evidenţiază eficienţa activităţii ce o des­ rele seri
muncitorii Constantin Năstase, făşoară. Astfel, pe lingă îmbu­ transilvăj
nătăţirea siguranţei circulaţiei xolc tim
Petru Tomşa, Dumitru Ungu- şi utilizarea raţională a mij­
şi însamtnţân rcanu, Mitria Stoica, Vasilc loacelor de transport, ei au c- într-o o:
rum ; 24,
Marian ( (VASILE GRIGORAŞ, conomisit mai mult de 200 tone 0,05—5,00
combustibil
şi
au
convenţional
(Uimare din Dog. 1) ziarist colaborator). înregistrat economii la chel­
S TIM
tuielile gospodăreşti în valoa­ 1 nulitate;
mult de 500 000 lei la veni­ re de 2 milioane lei. pozitori i
turi. Brigadierii Remus SPOR DE MATERIALE zică uşo;
pe coluri
Cornca, Juja Băda, Sidonia DE CONSTRUCŢII LIVRĂRI SUPLIMENTARE neza şi
Muntean şi Maria Mariş se nală ; La
află permanent în cîmp, La întreprinderea „Marmura" LA FONDUL DE STAT Condurai
alături de cooperatori. De­ din Simeria se depun eforturi Datorită preocupării susţinu­ înaintaşi ro
mului
oarece după sfecla de zahăr stăruitoare pentru « spori con­ te a cooperatorilor din Sintan- culese la
şi cartofi urmează să fie tinuu volumul materialelor de drei, Deva, Jclcdinţi, Mărti- Medalion
însămînţate cereale păioa- construcţii puse la dispoziţia neşli, Sil vas — să numim Vlaicovic
se de toamnă, recoltatul numeroaselor şantiere din ţa­ doar cîteva unităţi — pen­ te econoi
s-a organizat astfel în cit ră. înfăptuind cu fermitate tru buna hrănire şi îngriji­ canisra <
— oxigen
acţiunea de eliberare a te­ propriul program care vizea­ re a animalelor, unităţile Res­ zarea su
renului să fie încheiată pî- ză creşterea productivităţii pective au acumulat plusuri ţiei şi m
nă la sfîrşitul decadei a muncii, colectivul de aici a de cîte 30 000—00 000 1 lapte la Spiritul —
ţiunc
treia a lunii septembrie. reuşit să realizeze peste sar­ producţia marfă. în acest fel, Intreprin
Cuvîntul de ordine pen­ cinile de plan revenite de la cooperativele agricole aminti­ din Timi j
muncă
tru mecanizatori îl repre­ începutul anului şi pînă Sn te au creat condiţii să îndepli­
zintă,'în aceste zile, urgen­ C.S. Hunedoara — Laminorul Blumin^ 1 000. în sala de maşini, eoleclivul de electri­ prezent mai mult de 15 000 mp nească exemplar planul şi an­ anchetă
indu
-
tarea'' pregătirilor pentru cieni condus de maistrul Ură ghin Aron face revizii şi reparaţii dc bună calitate, înlătu- placaj din marmură şl aproa­ gajamentele asumate în între­ -i
însămînţări. Pînă la sfîrşi­ rînd opririle accidentale. Foto : N. NEGRU pe 37 000 mp dale mozaicatc. cerea socialistă pe anul 197S. >
tul săptămînii vor fi însă­ neiar
mînţate 30 ha cu Lolium 20,50 Rai
multiflorum, iar la grădina în reconstituirea tabloului se încreţeau in jurul gitului şi
o
de legume sînt finalizate dezvoltării societăţii dnco-geli- formau material deschizătură. Ddn-
tr-un
subţire,
care
ce din perioada ■ Hurebista-De-
pregătirile în vederea cul­ cebal, un loc important ii o- putea să cadă in cute, se fă­
tivării cu spanac, salată, cupă dimensionarea culturii ceau fotele sau fustele. Co­
ceapă şi usturoi a celor 17 materiale şi spirituale a ace­ lumna traianâ ne înfăţişează
lei epoci, prin analiza elemen­
femeile
ba planificate. O acţiune telor ce o compun. o manta dace purtind uneori şi
lunga,
bogat
drapată.
DEVA;
temeinic organizată ■■ este Epoca lui Burebisia înseam­ Capul le era acoperit eu o (Patria) ;
fertilizarea terenului, la nă Începutul acelei etape din basma, probabil colorată. (Arta) ;
Atît nobilii cit şi oamenii de
care îşi aduc din plin con­ civilizaţia ca daco-geţilor de care este şl uneltele utilizate pentru. rea­ atras numele de comaţi ; la fost de diferite grosimi, deoa­ rînd, bărbaţi sau femei, purtau Mark, p
virf
socotită
al
stadiu
tribuţia Ion Vîlceleanu, culturii daco-getice, conferin- lizarea ţesăturilor şi confecţio­ dacii nobili, tarabostes, pileaţi, rece cămaşa are creţuri la mi­ în picioare călţuni de pislă sau (Flaeăra)
(Sidcrurj
margine,
ceea
Grigore Pop, Gheorghe Vin- du-i dreptul de a se raporta narea vestimentaţiei : ace de este mai greu de stabilit por­ neri şi că pe materialul era sub­ ce opinci de piele. Opincile se cosmos
cusut, igliţe, un anume tip de
denotă
pricina
din
căciu-
tul
pârului
civi­
integra
în
şi
ales
mai
disting
tilă şi Aurel Costina. La lizaţiei europene. contextul consem­ andrea (apărută în cetatea da­ liţei de lină, pileum, pe care ţire, astfel incit să poată fi în­ în scena foarte bine monumentul aurul şi
pe
In
de
efectuarea arăturilor şi dis­ nările de faţă ne vom mărgini cică de la Piatra Roşie), fu- o purtau ca semn distinctiv al creţit. Datorită probabil îngus­ de la Adamclissi, pe care a- structoru
Tentacuii
elemen­
cuit lucrează, între alţii, la analiza unuia din din a- saiolele şi greutăţile pentru rangului lor. timii diferite a pînzei ţesute, pare un dac legat de un ar­ rul (7 is
războiul de ţesut, obiecte des­
Femeile dace par să fi fost
iţarii apar reprezentaţi pe mo­
bore,
tele
materiale
culturii
precum
pe
alta,
in
şi
Dumitru Căleală, Alexan­ ceastă perioadă — portul gelo- coperite în majoritatea aşeză­ frumoase, cu figuri expresive ; numente cu o croială diferită : care este reprezentat un dac şi Ovidii
dru Deteşan şi Mircea Ivo- dacilor. rilor geto-dacice. scenele de pe Columna lui unii par să fi fost strimţi, al­ scos din luptă. Cercetările ar­ PENI: 1
părtat —
literare
vechi
Izvoarele
con­
niei, iar Rovin Vulturarşi Cercetările întreprinse pînă ţin elemente de descriere a în­ ţii apar cu creţuri transversa­ heologice la întreprinse la cetă­ tural) ;
le, sau eu creţuri oblice.
Sarmizege-
Costeşti,
ţile
de
la
Gheorghe Ţurluc au făcut în prezent demonstrează că pe făţişării şi portului geto-dari- Pe lingă ţesăturile din fibre tusa şl Piatra Roşie, au sem­ cu jdei
dezvoltării
baza
'deosebite
alinarea solului pe mai care o cunoaşte societatea da- lor. In ajutorul cercetătorului textile, geto-daeii utilizau şi nalat şi existenţa crampoane- NEA : N
TRILA :
mult de 100 ba din cele co-getieă din sec. i i.e.n. stă vin, de asemenea, imaginile de ţesături care aveau la bază o lor de fier („miţe"), care se (Muncito
pe Columna lui Traian, de pe
200 prevăzute în plan pen­ generalizarea folosirii fierului monumentul triumfal de la A- Portul altă materie primă, şi anume prindeau de a talpa încălţămin­ Diamanu
pe
tei
pentru
mersul
uşura
lina, din oare se pare că era
tru această toamnă. Ingi­ in veacurile precedente, dato­ damclissi şi cele cîteva statui lucrată o mantie scurtă şi fără gheaţă şi zăpadă. i-n (Mi
rită căruia avea să-şi facă loc
CÂNI: F
nerul şef al unităţii îşi ex­ o anumită specializare în di­ de daci — produse ale artei mineri, avind uneori franjuri. Portul, ca element important riiie I-I]
prima îngrijorarea în legă­ ferite meşteşuguri. Descoperi­ romane. Din analiza izvoarelor geto-dac Mantia era prinsă cu o fibu- al culturii materiale geto-da- BRAD :
(agrafă)
glugă
avea
şi
lă
o
din
tură cu faptul că reparti­ rile arheologice de dată re­ scrise sau nescrise se pot face cu care dacii îşi acopereau ca­ ciee constituie epoca lui Burebista, Bodrum
ca
se
atestă
existenţa unei în­
argunîemt
un
consideraţii cu privire la înfă­
centă
ţiile de îngrăşăminte chi­ floritoare producţii a ateliere­ ţişarea şi portul geto-dacilor. pul pe vreme rea. Astăzi, a- in favoarea considerării ei ca GURAB/
mice ml sînt onorate la lor meşteşugăreşti, menită să Conform aprecierilor făcute pe eeastă piesă tipică de îmbră­ o cultură originala. Si dacă u- damnate
T1E : Al
poate
întîlnită
oa­
termenele stabilite, astfel ifnbogăţească vestimentaţia ţesu­ marginea acestor izvoare de Traian ni le înfăţişează zvelte, căminte mai actual al fi locuitori­ nele piese din portul geto-da- meie —
torsul,
menilor,
respectiv
portul
in
cilOr se regăsesc astăzi in por­
creîndu-se unele greutăţi în tul şi prelucrarea pieilor. Constantin C. Giurăscu, dacii înalte, aparent puternice, pur- lor din partea de vest a Ţării tul românesc, specific unor tria); M
ni se înfăţişează ca nişte oa­
căra); G
desfăşurarea însămînţărilor. Cultivarea plantelor textile meni robuşli. bine legaţi, de tind părul pieptănat pe limple, Haţegului şi este numită glugă zone etnografice bine contura­ ză netei
cu cărare, la mijloc şi -strîns
In raport de amplasarea din cele mai vechi timpuri, pe statură potrivită. Culoarea pie­ la spate într-un coc. sau căşulă. Alături de această te (Ţara Oaşului, Ţara Haţe­ cultură)
teritoriul ţării noastre, este a- lii şi a părului pare să fi fost mantie se purta, probabil, şl gului, Ţinutul -Pădurenilor), pe cer <
culturilor, s-atl realizat a- testată ţje seminţele de eîne- blondă. Bărbaţii purtau părul îmbrăcămintea geto-dacilor, o şubă confecţionată din piei este pentru că civilizaţia şi Al şapte
rături pe aproape toate su­ pă calcinate, găsite in aşezarea mare şi aveau toţi barbă. Pe destul de simplă, seamănă in- de oaie, nu prea lungă, eu cultura poporului roman s-au LAN :
format în spaţiul şi în spiri­
ro­
prafeţele eliberate, şi se de la Tinosu. sau de firele ve­ frunte şi la tîmple părul era trucîtva cu portul popular Tra­ blana pe dinăuntru. tul continuităţii elementelor ci­ (Casa d;
mânesc.
Pe
getale de cinepă şi in. care au
lui
Columna
a
îmbrăcămintea
strîhge recolta cu priorita­ apărut in aşezarea de la Po­ tăiat : lucru ce Se poate ob­ ian este reprezentată cămaşa femeii era cămaşa. principală se vilizaţiei geto-ţlaciee, ce atinge mamei
RIA :
Aceasta
te de pe terenurile care iana. Pe lingă fibrele de in şi serva atît pe Columna cit şi bărbătească ca fiind despica­ făcea probabil din patru foi apogeul în timpul primului de dr;
desigur
şi
utilizată
urmează să fie însămînţate. cinepă în era confecţionarea pieselor pe celelalte monumente. La cei tă în părţi ; efa confecţionată de pinză, aşa cum reiese din stat dac centralizat şi indepen­ ILIA : ]
dent — regalul luj Burebista.
nobili,
tăiată.
lina
dintr-o pînză groasă de in sau
barba
îngrijit
e
întreaga cantitate de să- vestimentare, creşterea oilor Oamenii de tind purtau părul cinepă şi o purtau peste iţari, izvoarele mai sus menţionate. (Lumina
mînţă este asigurată din fiind una din îndeletnicirile retezat pe frunte şi lăsat în incingindu-se cu un brîu lat O foaie era utilizată pentru CONSTANTIN NELEGA horele f
citorcsc)
a se croi partea din faţă, alta
de piele sau eventual din pin-
producţie proprie şi condi­ de bază ale geto-dacilor. prime plete destul de lungi pe umeri, ză groasă. Este posibil cn pîn- pentru spate, iar alte două \ sociolog,
—
eeea
ce
cum
după
arată
de
Alături 1
materiile
ţională. menţionate, ne sînt cunoscute Hadrian Daieoviciu — le-a şi za ţesută de geto-tktci Să fi pentru mlneci. Cele patru' foi Muieul judeţean Deva I_______