Page 22 - Drumul_socialismului_1978_09

*: vi
6 482 • JOI, 7 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

Biăjeni—
’IZIUNE Utii CU AVIZUL CUI?
In ultima vreme, in spa­
comuna de tele pieţii centrale de a-
opulayă in­ „Amfiteatru! artelor" la un limente din Hunedoara
ia ; s-a aciuit un grup de „în­
IEI 16,00 — EFORTUL mODEPĂŞIRII la izvoarele treprinzători". Au înălţat
ane directă o baracă şi pe raf turi spe­
ia: adunarea an de rodnică activitate
organizată cu La secţia Reparaţii siderur­ ciale au etalat o seamă
izitei de lu- gice din C.S. Hunedoara, co­ de obiecte mai valoroase
tovarăşului lectivul se constituie intr-un Deşi paginile ziarului nos­ film, varietate ce i-a adus o Crişului Alb — ceasuri, aparate de ra­
eauţescu, ee- autentic etalon al muncii, justificată receptivitate a pu­ dio şi de fotografiat, bău­
general ai care se impune în drumul tru au mai găzduit diverse
Comunist continuu, ascendent al unei ştiri sau relatări privitoare blicului, format îndeosebi din (Urmare din pag. 1) turi scumpe ele. — care,
preşedintele activităţi pe cit de valoroase, la desfăşurarea uneia dintre tineret, care n-a frecventat după cum atenţionează
Socialiste pe atît de interesante. Stăm cele mai prestigioase mani­ cu atîta interes revista doar vezi ale muncii şi hărniciei, afişele, pot fi cîştigate cu
in judeţul ele vorbă cu unui dintre festări culturale care este O'/e vieţii noi, Introducerea a- numai 1 leu, 3 lei sau 5
membrii acestui colectiv, dintr-un apetit pentru senza­ lei. Acestea sint tarifele
jpulară in­ Ioan V. Covaci, maistru prin­ revista vorbită de cultură şi ţional, ci urmărind o ome­ p&i potabile la şcoală şi jocurilor de noroc numite
ia ; cipal. artă „Amfiteatrul artelor", nească satisfacţie estetică, dispensar, la căminul cultu­ cu sfioşenie „jocuri dis­
enţii jude- — Tovarăşe Covaci, bioşra, revistă ce dă întîlnire în fie­ un itinerar spiritual în lumea ral şi consiliul popular, cit
fia dumneavoastră reprezinţi care lună la casa de cultură tractive" şi practicate In
nit... ; frumosului. şi intr-un număr de 35 de
o personalitate a muncii. Arr văzul tuturor de vreo 4-5
demnităţii ; dori citeva amănunte. iubitorilor de frumos din De­ Majoritatea „amfiteatre- gospodării din Biăjeni şi in inşi voinici, cărora le-ar
>e glob. Bra- — De loc sint din Zaul de va, de astă dată ea face o- lor" de pînă acum au pri­ unele gospodării din salul
Cîmpie. La 14 ani eram uce­ biectul acestor rînduri, aflîn- lejuit îritîln’ri cu „invitaţii Grosuri, faptul că autobuzele sta cu mult mai bine pe
nic la Grupul şcolar siderur­ şantierele hunedarene. Din
I pentru co- gic din Hunedoara, secţia e- du-se la jubileul unui an de serii", personalităţi marcan­ l. T.A. intră in toate satele rîndul sistemelor folosite
'■'marjna- activitate neîntreruptă. te ale vieţii literare din Ti­ pentru a transporta pe cei a-
lectricieni. Cînd am împlinit nu lipsesc popicele hexa­
16 ani, m-am angajat la sec­ înscriindu-se de la bun în­ mişoara şi Cluj-Napoca, care proape 800 de locuitori ca­
ţia I furnale, unde , m-am ceput ca intenjie şi conţinut gonale cu laturile cifrate
format sub bagheta maistru­ prin intervenţiile lor au spo­ re muncesc la i.M. Barza şi (care înlocuiesc clasicele
a zilei in e- în amplul concert al culturii
lui Nicolae Mărculeseu, as­ rit atît nivelul calitativ ol alte întreprinderi din zonă zaruri) şi masa verde („ă
tăzi Erou al Muncii Socia­ din atelier. Deţine 14 steluţe naţionale, festivalul „Cînta­ întîlnirilor, cît şi puterea lor sint tot atitea dovezi ale pă­ la cazinou", la care se
itului , liste. Din anul 1955 am tre­ de „Fruntaş în întrecerea so­ rea României", revista s-a de atragere a unui numeros trunderii din ce în ce mai
tic : Tinăra cut la secţia a II-a furnale, cialistă", este decorat cu Or­ făcut ecoul îndemnurilor se­ public. joacă cu banii... pe ma­
unde mi s-a încredinţat man­ mult şi in viaţa oamenilor de să.
Premieră dinul Muncii clasa a Hl-a. cretarului general al parti­
datul de secretar al comite­ O altă notă distinctă a tu­
Producţie a Sub mina Iul s-au format dului, tovarăşul Nicolae aici a elementelor de urba­ Bineînţeles că, nici unul
tului U.T.C. pe secţie. Anii mulţi muncitori, printre care turor „amfiteatrelor" se re­ nizare.
r din It.P.D. au trecut. Am urmat şcoala Mircea Bolea, Florin Moldo- Ceauşescu, adresate creatori­ feră la elasticitatea în abor­ din naivii ce-şi Încearcă
de maiştri. In anul 19G8 am van, Pogan Aurel, fraţii Mi- lor de frumos, Celor care St-răbătînd comuna de la norocul aici nu ajung ni­
fost numit maistru principal hai şi Laurean Bordean şi darea diverselor teme, de la un capăt la altul, intilneşti în ciodată la ciştig. De ne­
la această secţie. alţii. Este omul ce ştie că 1 prin operele lor, fie plăsti- elogiul muncii şi comunistu­ fiecare sat şcoală, cămin înţeles este insă cu avizul
— Despre activitatea dum­ s-a încredinţat un post de ce, cinematografice, literare lui, la verticalitate, în dezin­ cui îşi lac „jacul" organi­
neavoastră aici in atelier 7... răspundere — conducător de sau de altă natură, au fost cultural şl magazin sătesc. In zatorii unor asemenea
— In Festivalul „Cîntarea atelier — de aceea face din învestiţi cu nobila menire de voltura intervenţiilor, prin anii trecuţi s-au electrificat
Romăniei' 1 avem datoria să profesia lui o opţiune pentru aceasta realizîndu-se puntea satele Sălâtruc, Blâjeni-Criş şi jocuri dăunătoare — care-i
perfecţionăm producţia, să o viaţă". creator şi propagator de sufletească cu auditoriul. atrag in cursă mai mult pe
Prezent la discuţii, şeful Plai, in acest an se e-
venim cu idei noi. Pe mine cultură, de modelator al bu­ Desigur, acest gen de ma­ copii şi pe unii tineri —
I : 6,00 Ha- mă preocupă organizarea lo­ secţiei, ing. Emeric Drăgan, nului gust în rîndul oameni­ lectrifică satul Vulcan şi se sfidind vădit munca cin­
imineţii; 7,00 curilor de muncă la repara­ arăta : „Ioan V. Covaci, se lor muncii. Astfel, scriitori, nifestare spirituală, conside­ continuă lucrările la Reti, iar
8,00 Revista ţiile capitale ale agregatelor preocupă mult de buna or­ rat mai pretenţios şi nu la stită într-un oraş, arin ex­
iricrul melo- şi utilajelor din C.S.H. cit şi ganizare a activităţii de pro­ plasticieni, muzicieni, cineaşti, îndemîna orişicui, se inte­ pînă in 1980 se va introdu­ celenţă, al muncii entu­
stin de ştiri; asigurarea pieselor şi mate­ ducţie a atelierului pe care folclorişti şi critici literari, ce lumina electrică şi in sa­ ziaste.
1 ascultăto- rialelor necesare. Mult de îl conduce, de folosirea la grează şi el în programul e-
:tin de ştiri; maximum a forţei de mun­ unii amatori, alţii profesio­ ducaţional, formativ, iniţiat tul Grosuri. In satul Sălătruc
10,45 Muzi- tot însă, mă preocupă scurta­ că, aprovizionarea ritmică cu nişti, sub imperativul celor de partid, constituindu-se în- se află in construcţie, peste
n R.P. Bul- rea duratei de execuţie a lu­ piese şi materiale, în mod mai bune intenţii au format
Buletin de crărilor pe care le efectuăm. un nucleu de iradiaţie spiri­ tr-un glas elevat al cetăţii, Crişul Alb, un pod de beton
.vanpremieră Dealtfel, deviza muncii noas­ special de executarea calita­ susţinut, cum s-a mai spus, armat cu o lungime de 20
tiv superioară a lucrărilor de
35 Discoteca tre este : „Utilajele in repa­ reparaţii". tuală, o tribună de adeziu­ MED
tin de ştiri; raţie să fie date in folosinţă ne la politica internă şi ex­ de oameni cu profiluri pro­ m, obiectiv ce se realizează
ira /olcloni- cu o zi mai devreme". Prin ...L-am cunoscut, deci pe ternă a partidului, la reali­ fesionale diferite, dar toţi su­ cu sprijinul statului.
5 Repere in- scurtarea duratei de staţio­ conducătorul de atelier Ioan zările poporului nostru din ferind de patima creaţiei şi Avem — ni se confesa pri­
1.00 De la 1 nare în reparaţie a agrega­ V. Covaci, comunistul care
rehnic-club ; telor s-au dat, la nivel de ne-a vorbit despre mîndria toate domeniile, prin glasul frumosului, dornici să împăr­ marul — un program de dez­ CÎND „ŞEFI!" NU-S
U ; 16,35 Co­ C.S.H., Importante cantităţi fLrească a omului, care ştie literelor, muzicii, jocul a- tăşească cu sinceritate con­ voltare econamico-socială a
mice ; 16,40 că tot ce a dobîndit, şi-n cetăţenilor lor o parte ma­ PE ŞANTIER...
isticc; 17,00 de fontă, oţel şi laminate primul rînd aprecierea de proape imponderabil al cu­ comunei, în acest cincinal,
I ; 17,05 Opi- peste plan. care se bucură, nu puteau să lorilor şi formelor. Să nu terializată a sensibilităţii lor. care angajează deopotrivă O echipă de construc­
17,45 Drag Maistrul Viorel Savu, se­ vină de la sine, ci sint rodul uităm varietatea rubricilor Prestigiul revistei vorbite a tori din cadrul lotului 55,
ă doinesc — cretarul organizaţiei de muncii îndirjite, al efortului fost menţinut în permanenţă consiliul popular şi cetăţenii,
ă ; 18,00 O- partid, ne-a vorbit despre „amfiteatrului", cuprinzînd înfăptuirea acestui program şantier V al T.C. Deva lu­
‘,00 Folclor calităţile conducătorului de continuu de autodepăşirc. editorialul lunar, poezie şi de scriitorul Radu Ciobanu, va duce la ridicarea pe o crează la staţia de ali­
20,30 Rellc- atelier. „Este secretar adjunct proză, critică si istorie lite­ comentator inspirat şi dezin­ mentare cu apă industria­
22,00 O zi cu probleme economice în IOAN VLAD volt, care prin intervenţiile treaptă şi mai înaltă a gra­ lă a unei unităţi din O-,
1.00 Jazz-fo- biroul organizaţiei de bază (ziarist colaborator) rară, artă pfastică, artă sale a colorat plăcut şi ex­ dului ediUbar-gospodăresc cri
:tin de ştiri; populară, umor, teatru şi comunei, la apropierea tot răştie, staţie al cărei ter­
top muzical. tractiv ediţiile de pînă acum. men de punere in func­
Avem certitudinea că, o- mai mult a- condiţiilor de ţiune a trecut cam de
\ : 18,00 Ac- dată cu jubileul său, „Amfi­ muncă şi de viaţă ale satului multişor. Lucrează — vor­
; 18,10 Com-
Inscripţii Pictură în punct românesc
preţi de mu- teatrul artelor" nu numai că de oraş. Acestui scop nobil ba vine, pentru că mem- '
,30 va deveni o manifestare cu îi dedicăm noi întreaga noas­ brii acestui colectiv vin
•ii : Etnoge- caracter permanent, dar îşi tră capacitate şi putere de pe şantier ca„. la casa
rafia naţio-
Con acad. E. Recenta expoziţie de pîcla albastră. Firul ierbii îngăduie să dea întruchipa­ va spori rolul său de focar muncă. Acesta este ţelul po­ de odihnă. In ziua de 29
Corvineştii, pictură cu acul in punct ori frunza, piatra sau firul de re modernă unor procedee de cultură, printr-un conţinut liticii partidulbi nostru şi în­ august 1978 de pildă, du­
mă ai nca- românesc (x) a Măriei Dincă, aţă „mouline“ devin daruri arhaice, conferind celor 31 din ce în ce mai elevat, cu pă orele 13,00 Adam Hor-
— mărturii făptuirea lui devine, prin
loara ; 18,40 găzduită de Muzeul mineri­ fără de care viata parcă nu de tablouri — donate mu­ un public din ce în ce mai munca de toate zilele a blă- vat, Ida Boca, Ripa U-
ical Sonia tului din Petroşani mi-a s-ar putea urma, pe locuri zeului din Valea Jiului, care avizat, mai dornic de cul­ viu, Susan-a Ţapu dor­
i Coordona- prilejuit întilnirea cu un ar­ trecute de şesuri şi munţi. ridică la noi valori creaţia tură. jenilor, a tuturor locuitorilor meau duşi ia umbra dea­
: Noul mc- tist de o deosebită originali­ Aţa picturilor închipuie Prof. AURELIAN SÎRBU ţării, o realitate vie.
co-financiar tate, înzestrat cu o artă pe alteori icoane în mişcare, ca artistică în cadrul Festivalu­ să a copacilor din apro­
ttni. Organi- care o credeam expirată în de pildă acele fericite întru­ lui naţional „Cîntarea Româ­ piere. Despre şelul de e-
i a produc- atelierele meiievale. chipări din „Mihai Viteazul“, niei" — acel spor de virili­ chi-pă Mihai Şamu nimeni
I.V. Arad ; tate a expresiei care le a-
onar in ac­ Am fost pus, deopotrivă „Balada lui Ciprian Porum- nu ştia nimic precis, doar
torii de la cu vizitatorii, în faţa unui bescu“, „Epopee", „Breşă propie de goblenul tridimen­ că „...ar fi plecat, încă de
aeclTomolor adevărat spectacol. Şi aici, spre cer", „1877", ori ca in­ sional românesc (dar nu sint dimineaţă, cu un şef ceva
Timpul de în sala tapisată de fantezia tr-o compoziţie lucrată nu­ goblen), menţinîndu-se in­
iere : raid stenică a Măriei Dincă sin- mai pe jumătate (firele de tr-un spaţiu unic, de o artă mai mare ca el...".
a platformă tem, brusc, oameni ai înce­ afă fiind lăsate să „curgă" rar întîlnită. Cu asemenea şefi şi cu
•’<n Rc- puturilor dacice, mişcin- prefăcind cealaltă jumătate prea tihnita odihnă de pe
Graţie unor asemenea ar­
du-ne, într-o lume de paş­ intr-o plăsmuire cu contu­ tişti, un meşteşug pe care il şantier sint slabe sper-an-
>ii nice devălmăşii, între fiinţe ruri dilatate, fluide, gaia să soăoteam abandonat — pic­ ţe ca amintita staţie să-şi
iiv : *,j0- şi lujere, şi frunze, între cadă în infinit). Culorile sint tura cu acul — reapare in primească curînd botezul
zin. stele şi alte drumuri, popu- frapante, Maria Dincă oco­ viaţa noastră artistică plin apei.
lind glorioase spatii de basm leşte sugestiile şi efectele s
şi legendă. Pretutindeni, is­ cromatice facile şi lucrează de vitalitate, ivind opere ce
toria călătoreşte peste pă- cu fire mai degrabă colora­ descind la modul cel mai di­ „PLAFAR"
mintul atit de încercat şi te dxcit străvezii, mai de­ rect din istoria acestui po­ FACE EXCEPŢIE?
stropit cu singele neamului, grabă solare decît selenice. por, din „Mioriţa"...
sugerind aparenta dislocării Maria Dincă e posesoarea Noul pod peste Mureş de la Deva — cea mal mare con-
i, melodii locurilor şi a migrării lor în acelui rar meşteşug care-i DUMITRU DEM. IONASCU strucţie de acest fel pe riturile interioare ale ţării. Este bine ştiut că in­
c. poliţistul strucţiunile in vigoare re­
IEDOARA : glementează clar accesi­
la Genova Sîntem din nou în »pea — Ce desfacere preconi­ bilitatea autovehiculelor în
leman Jim
Revoltă in mai reprezentativă unitate Cum poţi vinde repede o marfă zaţi în acest an ? incinta întreprinderilor.
Profetul, de desfacere din judeţ, ma­ — Cu circa 300 000 lei Dovadă că, in baza aces­
mii (Con- gazinul „Palia" din Orăştie, tor reglementări, marea
tTROŞANI : mai mare decît cea reali­
a) ; Corsa- aparţinătoare cooperaţiei de riana Crişan şi Kast Ilea­ vizor din producţia indi­ bine pregătit, care ştie în- zată în 1977. majoritate a unităţilor so­
e) ; Eu, tu consum, de data aceasta în na), au găsit calea cea mai genă. tr-adevăr să practice co­ Nistor Vălean şi colecti­ cialiste au amenajat în
>lica) ; LU- raionul la care se vînd ar­ nimerită pentru a grăbi merţul la nivelul cerinţe­ imediata apropiere a lor
prea înde- ticole de care nu avem ne­ — Cum reuşifi să aveţi vul său de muncă au do­ spaţii corespunzătoare un­
I-II (Cui- vînzarea unor asemenea ar­ în unitate toate tipurile lor actuale. In acelaşi timp vedit că viteza de circula­
4: Un om voie decît o singură dată ticole. Ei au făcut din a- de televizoare, aparate de ne preocupăm de aprovizior ţie a unei mărfi poate fi de membrii colectivelor de
iresc); LO- la cîţiva ani. Este vorba cest raion o adevărată ex­ muncă respective îşi pot
nexul); PE- de televizoare, aparate ^Je radio, maşini de spălat narea cu piese de schimb mult grăbită. Aici un tele­
cu soare poziţie permanentă de măr­ etc. ? — l-am întrebat pe pentru televizoare, aparate vizor sau un aparat de ra­ parca autoturismele şi
LNINOASA: radio, aspiratoare de praf, furi. Televizoarele au fost responsabilul magazinului. de radio, în general pen­ dio nu stă prea mult timp motocicletele proprii, pe '
e — seriile maşini de spălat, . magne- grupate într-un loc, după — Păstrăm o permanen­ tru tot ce se vinde şi ne­ timpul cit se află în pro- (
c); URI- tofoane, corpuri de ilumi­ nevîndut. Corpurile de ilu­
atrie — se- tipuri şi preţuri, unele fiind tă legătură cu fabricile cesită asemenea piese. minat, bunăoară, sînt duejie. In această ordine
loiembrie) ; nat. Aşadar, la raionul spe­ puse în funcţiune, pentru producătoare şi atunci cînd Această gamă sortimen­ schimbate des, în combina­ de idei Întreprinderea
torul din cializat în desfacerea bu­ a dovedi calitatea imaginii. I.C.R.M. Deva (furnizorul „Plafar" Orăştie face ex­
a roşie) ; nurilor de folosinţă înde­ tală bogată de articole e- ţii ingenioase, îneît dacă
•uflete eon­ lungată. Pe două rafturi se află o nostru principal), nu ne lectrotehnice, cît şi expu­ ai văzut cu puţin timp în cepţie : in incinta unităţii,
ii) ; ORAŞ- gamă variată de aparate poate livra un anumit pro­ nerea mărfurilor într-un urmă un lampadar sau o în imediata apropiere a
t, altă fe- Ceea ce ne-a adus aici dc radio. Iată şi un colţ mod foarte atrăgător au lustră, peste cîteva zile, da­ intrării principale, cit şi
I-H (Pa- este faptul că, deşi este dus, apelăm chiar la uni­
iţistul (Fla- vorba de articole din cele al magnetofoanelor. Cor­ tatea producătoare ; la „E- dus, cum era şi firesc, la torită schimbării locului, în faţa diverselor secţii
r-BAl: Fra- purile de iluminat sînt lectronica" Bucureşti pen­ sporirea vînzărilor. Numai ţi se par nou sosite. Desi­ sint parcate, după prefe­
(Casa de amintite mai sus, viteza de grupate şi aşezate în aşa tru televizoare, la „Tehno- în primele opt luni din a- gur, nu este uşor să rinţă, autoturismele pro­
G : Trepte circulaţie a crescut destul prietate personală, cu ca­
■ ; BRAZI : de repede : de la 88 zile în fel îneît cele peste 100 de ton“ Iaşi pentru aparate cest an, aici s-au vîndut, schimbi aspectul unităţii
tinent; CA- sortimente te pun în si­ de radio, la Găeşti pentru printre altele, 345 televi­ prea des. Dar s-a dovedit re mulţi din lucrătorii de
şi nebuni tot anul 1977, la 81 zile în tuaţia de a nu şti ce să zoare, 349 aparate de ra­ oă această metodă dă re­ aici vin la serviciu. Bine
1) ; Sr.rîsul primele 8 luni din acest' frigidere, la U. M. Cugir
ic) ; SIME- an. Ce s-a întîmplat ? alegi mai repede. Nu este pentru maşini de cusut etc. dio, 435 frigidere, 124 as­ zultate bune. Şi atunci, în­ ar fi să se intre In lega­
ila poveste Gheorghe Slîrc, responsa­ vorba numai de organiza­ Se deplasează în aceste u- piratoare de praf, 165 ma­ tregul colectiv se transfor­ litate şi aici pentru că.,,
(Mureşul) ţ mă în vitrineri sau deco­ s-a-r putea ca în cud-nd
şi Ovidiu bilul magazinului, împreu­ rea raionului, dar în pri­ nităţi, ori de cîte ori este şini de spălat rufe, 300
„ARI: Ar- nă cu Nistor Vălean, lu­ mul rînd -de asigurarea ga­ nevoie, lucrătorul gestionar sobe pentru încălzit cu ratori. Ei fac totul pentru curtea Întreprinderii să
icini (Mun- crătorul gestionar şi cu mei sortimentale. La ora Nistor Vălean, un om cu combustibil lichid, planul ca marfa să se vîndă re­ devină neincăpătoare.
cele 3 vînzătoare din ra­ actuală, de pildă, nu lip­ peste 30 de ani în activi­ fiind depăşit lună de lună pede. Şi reuşesc.
ion (Natalia Miclăuijj Ma- seşte nici un tip de tele­ tatea de comerţ, un cadru cu 6—9 la şută. V. PÂTAN _____ J