Page 23 - Drumul_socialismului_1978_09

6 482 • JOI, 7 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

Btdjeni —
IZlUfME CU AVIZUL CUI?
In ultima vreme, in spa­
comuna de tele pieţii centrale de a-
41
opulară in- „Amfiteatru! artelor la un limente din Hunedoara
lă ; s-a aciuit un grup de „În­
iei i«,oo — EFORTUL AUEGD la izvoare treprinzători". Au înălţat
ane directă o baracă şi pe raliuri spe­
ia: adunarea an de rodnică activitate
organizată cu La secţia Reparaţii siderur­ ciale au etalat O seamă
izitei de În­ gice din C.S. Hunedoara, co­ de obiecte mai valoroase
tovărăşii! ui lectivul se constituie într-un Deşi paginile ziarului nos­ film, varietate ce i-a adus o Crişuiui Alb — ceasuri, aparate de ra­
eauşescu, Re­ autentic etalon al muncii, tru au mai găzduit diverse justificată receptivitate a pu­ dio şi de fotografiat, bău­
generai al care se impune în drumul
Comunist continuu, ascendent al unei ştiri sau relatări privitoare blicului, format îndeosebi din (Urmare din pag. 1) turi scumpe etc. — care,
preşedintele la desfăşurarea uneia dintre tineret, care n-a frecventat după cum atenţionează
activităţi pe cit de valoroase,
Socialiste pe atât de interesante. Stăm cele mai prestigioase mani­ cu atîta interes revista doar vezi ale muncii şi hărniciei, afişele, pot li cîştigate cu
in judeţul de vorbă cu unul dintre festări culturale care este aJe vieţii noi. Introducerea a- numai 1 leu, 3 lei sau 5
membrii acestui colectiv, revista vorbită de cultură şi dintr-un apetit pentru senza­ iei. Acestea sînt tarifele
ipulară in- Ioan V. Covaci, maistru prin­ ţional, ci urmărind o ome­ pei potabile la şcoală şi jocurilor de noroc numite
lă ; cipal. artă „Amfiteatrul artelor", nească satisfacţie estetică, dispensar, la căminul cultu­ cu stioşenie „jocuri dis­
entii jude- — Tovarăşe Covaci, biogra­ revistă ce dă întîlnire în fie­ un itinerar spiritual în lumea ral şi consiliul popular, cit tractive" şi practicate în
nit... ; fia dumneavoastră reprezinţi care lună la casa de cultură frumosului. şi intr-un număr de 35 de văzul tuturor de vreo 4-5
o personalitate a muncii. Arr
demnităţii ; dori citeva amănunte. iubitorilor de frumos din De­ Majoritatea „amfiteatre- gospodării din Blăjeni şi in inşi voinici, cărora le-ar
>c glob. Bra- — De loc sint din Zaul de va, de astă dată ea face o- lor" de pînă acum au pri­ unele gospodării din satul sta cu mult mai bine pe
Cimpie. La 14 ani eram uce­ biectul acestor rînduri, aflîn- lejuit întîln ri cu „invitaţii Grosuri, laptul că autobuzele
:
nic la Grupul şcolar siderur­ şantierele hunedorene. Din
1 pentrti co- gic din Hunedoara, secţia e- du-se la jubileul unui an de serii", personalităţi marcan­ l. T.A. intră in toate satele rîndul sistemelor folosite
■' ■ - 1 marina- activitate neîntreruptă. te ale vieţii literare din Ti­
lectricieni. Cind am împlinit pentru a transporta pe cei a- nu lipsesc popicele hexa­
16 ani, m-am angajat la sec­ înscriindu-se de la bun în­ mişoara şi Cluj-Napoca, care praape 800 de locuitori ca­ gonale cu laturile cifrate
ţia I furnale, unde , m-am ceput ca intenţie şi conţinut
format sub bagheta maistru­ prin intervenţiile lor au spo­ re muncesc la I..4. Barza şi (care înlocuiesc clasicele
a zilei in e- în amplul concert al culturii
lui Nicolae Mărculescu, as­ rit atît nivelul calitativ al alte întreprinderi din zonă zaruri) şi masa verde („6
tăzi Erou al Muncii Socia­ din atelier. Deţine 14 steluţă naţionale, festivalul „Cînta- întîlnirilor, cît şi puterea lor sint tot atîtea dovezi ale pă­ la cazinou", la care se
itului . liste. Din anul 1955 am tre­ de „Fruntaş în îrttrecerea so­ rea României", revista s-a de atragere a unui numeros trunderii din ce în ce mai joacă cu banii... pe ma­
tic : Tînăra cut la secţia a IX-a furnale, cialistă", este decorat cu Or­ făcut ecoul îndemnurilor se­ public. să.
Premieră unde mi s-a încredinţat man­ dinul Muncii clasa a Hl-a. cretarului general al parti­ muh şi in viaţa oamenilor de
de
datul
secretar
comite­
al
Producţie a Sub mina lui s-au format dului, tovarăşul Nicolae O altă notă distinctă a tu­ aici a elementelor de urba­ Bineînţeles că, nici unul
tului U.T.C. pe secţie. Anii mulţi muncitori, printre care turor „amfiteatrelor" se re­ nizare. din naivii ce-şi încearcă
r din U.P.D. au trecut. Am urmat şcoala Mircea Bolea, Florin Moldo- Ceauşescu, adresate creatori­ feră la elasticitatea în abor­
de maiştri. In anul 1968 am van, pogan Aurel, fraţii Mi- lor de frumos, Celor care Străhătind comuna de la norocul aici nu ajung ni­
fost numit maistru principal hai şi Laurean Bordean şi darea diverselor teme, de la un capăt la altul, intilneştî în ciodată la cîştig. De ne­
la această secţie. alţii. Este omul ce ştie că i prin operele lor, fie plasti­ elogiul muncii şi comunistu­ fiecare sat şcoală, cămin înţeles este insă cu avizul
— Despre activitatea dum­ s-a încredinţat un post de ce, cinematografice, literare lui, la verticalitate, în dezin­ cui îşi fac „jocul" organi­
neavoastră aici în atelier ?... răspundere — conducător de sau' de altă natură, au fost voltura intervenţiilor, prin cultural şi magazin sătesc. In zatorii unor asemenea
— In Festivalul „Cintarea atelier — de aceea face din învestiţi cu nobila menire de anii trecuţi s-au electrificat jocuri dăunătoare care-1 \
României" avem datoria să profesia lui o opţiune pentru aceasta realizîndu-se puntea satele Sălătruc, Blăjeni-Criş şi
perfecţionăm producţia, să o viaţă". creator şi propagator de sufletească cu auditoriul. Plai, în acest an se e- atrag în cursă mai mult pe
venim cu idei noi. Pe mine Prezent la discuţii, şeful cultură, de modelator al bu­ Desigur, acest gen de ma­ copii şi pe unii tineri —
I : 6,oo Ra- mă preocupă organizarea lo­ secţiei, ing. Emeric Drăgan, nului gust în rîndul oameni­ lectrifică satul Vulcan şi se sfidind vădit munca cin­
imincţii; 7,00 curilor de muncă la repara­ arăta ; „Ioan V. Covaci, se lor muncii. Astfel, scriitori, nifestare spirituală, conside­ continuă lucrările la Beii, Iar stită într-un oraş, o rin ex­
8.00 Revista ţiile capitale ale agregatelor preocupă mult de buna or­ rat mai pretenţios şi nu la
irierul molo- şi utilajelor din C.S.H. cit şi ganizare a activităţii de pro­ plasticieni, muzicieni, cineaşti, îndemîna orişicui, se inte­ pînă in 1980 se va introdu­ celenţă, al muncii entu­
îtin de ştiri; asigurarea pieselor şi mate­ ducţie a atelierului pe care folclorişti şi critici literari, ce lumina electrică şi in sa­ ziaste.
t ascult ăto- rialelor necesare. Mult de îl conduce, de folosirea la grează şi el în programul e-
*tin de ştiri; maximum a forţei de mun­ unii amatori, alţii profesio­ ducaţional, formativ, iniţiat tul Grosuri. in satul Sălătruc
10,45 Muzi- tot însă, mă preocupă scurta­ că, aprovizionarea ritmică cu nişti, sub imperativul celor de partid, constituindu-se în­ se alia în construcţie, peste
n K.P. Bul- rea duratei de execuţie a lu­ piese şi materiale, in mod mai bune intenţii au format
Bulctin de crărilor pe care le efectuăm. special de executarea calita­ un nucleu de iradiaţie spiri­ tr-un glas elevat al cetăţii, Crişul Alb, un pod de beton
.vanpremieră Dealtfel, deviza muncii noas­ tiv superioară a lucrărilor de susţinut, cum s-a mai spus, armat cu o lungime de 20
35 Discoteca tre este : „Utilajele in repa­ tuală, o tribună de adeziu­
tin de ştiri; raţie Gă fie date in folosinţă reparaţii". ne la politica internă şi ex­ de oameni cu profiluri pro­ m, obiectiv ce se realizează
ira fol cloni - cu o zi mai devreme". Prin ...L-am cunoscut, deci pe ternă a partidului, la reali­ fesionale diferite, dar toţi su­ cu sprijinul statului.
5 Repere in- scurtarea duratei de staţio­ conducătorul de atelier Ioan zările poporului nostru din ferind de patima creaţiei şi Avem — ni se coniesa pri­
Covaci,
comunistul
care
V.
1.00 De la 1 nare în reparaţie a agrega- n€ _ a vorbit despre mîndria
Telinic-club ; telor s-au dat, la nivel de toate domeniile, prin glasul frumosului, dornici să împăr­ marul — un program de dez­ CIND „ŞEFI!" NU-S
ti ; 16,25 Co­ C.S.H., importante cantităţi firească a omului, care ştie literelor, muzicii, jocul a- tăşească cu sinceritate con­ voltare econamico-sociaiă a
mice ; 16,40 că tot ce a dobîndit, şi-n cetăţenilor lor o parte ma­ PE ŞANTIER...
isticc; 17,00 de fontă, oţel şi laminate primul rînd aprecierea de proape imponderabil al cu­ comunei, în acest cincinal,
1 ; 17,05 Opi- peste plan. care se bucură, nu puteau să lorilor şi formelor. Să nu terializată a sensibilităţii lor. care angajează deopotrivă O echipă de construc­
17,45 Drag Maistrul Viorel Savu, se­ vină de la sine, ci sint rodul uităm varietatea rubricilor Prestigiul revistei vorbite a consiliul popular şi cetăţenii, tori din cadrul lotului 55,
ă doinesc — cretarul organizaţiei de muncii îndârjite, al efortului fost menţinut în permanenţă
ă ; 18,00 O- partid, ne-a vorbit despre „amfiteatrului", cuprinzînd înfăptuirea acestui 'program şantier V al T.C. Deva lu­
,00 Folclor calităţile conducătorului de continuu dc autodepăşirc. editorialul lunar, poezie şi de scriitorul Radu Ciobanu, va duce la ridicarea pe o crează la staţia de ali­
20,30 Rcfle- atelier. „Este secretar adjunct proză, critică si istorie lite­ comentator inspirat şi dezin­ treaptă şi mal înaltă a gra­ mentare cu apă industria­
22,00 O zi cu probleme economice in IOAN VLAD volt, care prin intervenţiile lă a unei unităţi din O- ,
1.00 Jazz-fo- biroul organizaţiei de bază (ziarist colaborator) rară, artă plastică, artă sale a colorat plăcut şi p- dului edilltar-gospodăresc al
;Un de ştiri; populară, umor, teatru şi comunei, la apropierea lot răştie, staţie al cărei ter­
top muzical. tractiv ediţiile de pînă acum. mai mult a - condiţiilor de men de punere in func­
Avem certitudinea că, o- ţiune a trecut cam de
\ : 18,00 Ac- dată cu jubileul său, „Amfi­ muncă şi de viaţă ale satului multişor. Lucrează — vor-
; 18,10 Com. de oraş. Acestui scop nobil {
Inscripţii Pictură în punct românesc
oreţi de mu- teatrul artelor" nu numai că ba vine, pentru că mem­
,30 va deveni o manifestare cu ii dedicăm noi întreaga noas­ brii acestui colectiv vin
'ii : Etnoge- caracter permanent, dar îşi tră capacitate şi putere de pe şantier ca... la casa
ralia naţio-
fon acad. E. Recenta expoziţie de pîcla albastră. Firul ierbii îngăduie să dea întruchipa­ va spori rolul său de focar muncă. Acesta este ţelul po­ de odihnă. In ziua de 29
Corvincştii, pictură cu acul in punct ori f runza, piatra sau firul de re modernă unor procedee de cultură, printr-un conţinut liticii partidulal nostru şi în­ august 1978 de pildă, du­
mă ai nca- românesc (x) a Măriei Dincă, aţă „mouline" devin daruri arhaice, conferind celor 31 din ce în ce mai elevat, cu pă orele 13,00 Adam Hor-
— mărturii făptuirea lui devine, prin
loara ; 18,40 găzduită de Muzeul mineri­ fără de care viaţa parcă nu de tablouri — donate mu­ un public din ce în ce mai munca de toate zilele a blă- vat, Ida Boca, Ripa Li-
ical Sonia tului din Petroşani mi-a s-ar putea urma, pe locuri zeului din Valea Jiului, care avizat, mai dornic de cul­ viu, Susana Japu dor­
l Coordona- prilejuit întilnirea cu un ar­ trecute de şesuri şi munţi. ridică la noi valori creaţia tură. jenilor, a tuturor locuitorilor meau duşi la umbra dea­
: Noul mc- tist de o deosebită originali­ Aţa picturilor închipuie artistică în cadrul Festiv atu- . Prof. AURELIAN SÎRBU ţării, o realitate vie.
co-financiar tate, înzestrat cu o artă pe alteori icoane în mişcare, ca să a copacilor din apro­
uni. Organi- care o credeam expirată in de pildă acele fericite întru­ lui naţional „Cintarea Româ­ piere. Despre şeiul de e-
i a produc- atelierele meiievale. chipări din „Mihai Viteazul", niei" — acel spor de virili­ chipă Mihai Şamu nimeni
I.V. Arad ; tate a expresiei care le a-
onar in ac­ Am fost pus, deopotrivă „Balada lui Ciprian Porum- nu ştia nimic precis, doar
torii de la cu vizitatorii, in faţa unui bescu", „Epopee", „Breşă propie de goblenul tridimen­ că „...ar fi plecai, incă de
Jlectromolor adevărat spectacol. Şi aici, spre cer“, „1877“, ori ca in­ sional românesc (dar nu sint dimineaţă, cu un şei ceva
Timpul de in sala tapisată de fantezia tr-o compoziţie lucrată nu­ goblen), menţinîndu-se în­
iere : raid stenică a Măriei Dincă sin- mai pe jumătate (firele de tr-un spaţiu unic, de o artă mai mare ca el...".
a platformă tem, brusc, oameni ai înce­ aţă fiind lăsate să „curgă" rar intilnită. Cu asemenea şefi şi cu
•tin Rc- puturilor dacice, mişcin- prcfăcînd cealaltă jumătate Graţie unor asemenea ar­ prea tihnita odihnă de pe
1
du-ne, intr-o lume de paş­ intr-o plăsmuire cu contu­ tişti, un meşteşug pe care îl şantier sînt slabe speran-
nice devălmăşii, între fiinţe ruri dilatate, fluide, gaia să soeoteam abandonat — pic­ fe ca amintita staţie să-şi
iiv ; .„,.>0- şi lujere, şi frunze, intre cadă in infinit). Culorile sint primească curînd botezul
zin. stele şi alte drumuri, popu- frapante, Maria Dincă oco­ tura cu acul — reapare in apei.
Viaţa noastră artistică plin
lind glorioase spaţii de basm leşte sxigestiile şi efectele
şi legendă. Pretutindeni, is­ cromatice facile şi lucrează de vitalitate, ivind opere ce
toria călătoreşte peste pă- cu fire mai degrabă colora­ descind la modul cel mai di­ „PLAFAR"
mîntul atit de încercat şi te cLccît străvezii, mai de­ rect din istoria acestui po­ FACE EXCEPJIE?
stropit cu singcle neamului, grabă solare decit selenice. por, din „Mioriţa"...
sugerind aparenţa dislocării Maria Dincă e posesoarea Noul poci peste Mureş (le la Deva — cea mai mare con- Este bine ştiut că in­
i, melodii locurilor şi a migrării lor in acelui rar meşteşug care-i DUMITRU DEM. IONASCU strucţie de acest fel pe rîurilc interioare ale ţării. strucţiunile in vigoare re­
■c, poliţistul
IED O ARA : glementează clar accesi­
la Genova Sîntem din nou în «cea — Cc desfacere preconi­ bilitatea autovehiculelor în
leman Jim zaţi în acest an ? incinta întreprinderilor.
Revoltă in mai reprezentativă unitate Cum poţi vinde repede o marfă
Profetul, de desfacere din judeţ, ma­ — Cu circa 300 000 lei Dovadă că, in baza aces­
inii (Con- gazinul „Palia" din Orăştie, mai mare decît cea reali­ tor reglementări, marea
3TROŞANI : majoritate a unităţilor so­
•-a) ; Corsa- aparţinătoare cooperaţiei de riana Crişan şi Kast Ilea­ vizor din producţia indi­ bine pregătit, care ştie în- zată în 1977.
e) ; Eu, tu consum, de data aceasta în na), au găsit calea cea mai genă. tr-adevăr să practice co­ Nistor Vălean şi colecti­ cialiste au amenajat in
ilica) ; LU- raionul la care se vînd ar­ nimerită pentru a grăbi merţul la nivelul cerinţe­ imediata apropiere a iar
prea Snde- ticole de care nu avem ne­ — Cum reuşiţi să aveţi vul său de muncă au do­ spaţii corespunzătoare un­
I-1I (Cui- vînzarea unor asemenea ar­ în unitate toate tipurile lor actuale. In acelaşi timp vedit că viteza de circula­
I: Un om voie decît o singură dată ticole. Ei au făcut din a- do televizoare, aparate de ne preocupăm de aprovizio­ ţie a unei mărfi poate fi de membrii colectivelor de
>rcsc); LO- la cîţiva ani. Este vorba cest raion o adevărată ex- narea cu piese de schimb muncă respective îşi pot
ncrul); PE- de televizoare, aparate <jfe radio, maşini de spălat mult grăbită. Aici un tele­
cu soare jxiziţie permanentă de măr­ etc. ? — l-am întrebat pe pentru televizoare, aparate vizor sau un aparat de ra­ parca autoturismele şi
1
(NINOASA: radio, aspiratoare de praf, furi. Televizoarele au fost responsabilul magazinului. de radio, în general pen­ dio nu stă prea mult timp motocicletele proprii, pie
e — seriile maşini de spălat, . magne- grupate într-un loc, după — Păstrăm o permanen­ tru tot ce se vinde şi ne­ neVîndut. Corpurile de ilu­ timpul cit se află în pro- i
c); URI- tofoane, corpuri de ilumi­
atrie — se- tipuri şi preţuri, unele fiind tă legătură cu fabricile cesită asemenea piese. minat, bunăoară, sînt ducţie. in această ordine
.’oiembrie) ; nat. Aşadar, la raionul spe­ puse în funcţiune, pentru producătoare şi atunci cind Această gamă sortimen­ schimbate des, în combina­ de idei Întreprinderea
tonul din cializat în desfacerea bu­ a dovedi calitatea imaginii. I.C.R.M. Deva (furnizorul ţii ingenioase, îneît dacă „Plafar" Orăştie face ex­
a roşie) ; nurilor de folosinţă înde­ tală bogată de articole e-
■uflete con­ lungată. Pe două rafturi se află o nostru principal), nu ne lectrotehnice, cît şi expu­ ai văzut cu puţin timp în cepţie : In incinta unităţii,
ul ; ORAŞ- gamă variată de aparate poate livra un anumit pro­ nerea mărfurilor într-un urmă un lampadar sau o în imediata apropiere a
t, altă fe- Ceea ce ne-a adus aici de radio. Iată şi lin colţ dus, apelăm chiar la uni­ mod foarte atrăgător au lustră, peste cîteva zile, da­ intrării principale, cit şi
I-H (Pa- este faptul că, deşi este al magnetofoanelor. Cor­ în faţa diverselor secţii
iţtstul (Fla- vorba de articole din cele tatea producătoare ; la „E- dus, cum era şi firesc, la torită schimbării locului,
r-BAl: Fra- purile de iluminat sînt lectronica" Bucureşti pen­ sporirea vînzărilor. Numai ţi se par nou sosite. Desi­ sint parcate, după prefe­
(Casa de amintite mai sus, viteza de grupate şi aşezate în aşa tru televizoare, la „Tehno- în primele opt luni din a- gur, nu este uşor să rinţă, autoturismele pro­
G ; Trepte circulaţie a crescut destul prietate personală, cv ca­
> ; BRAZI : de repede : de la 88 zile în fel îneît cele peste 100 de ton“ Iaşi pentru aparate cest an, aici s-au vîndut, schimbi aspectul unităţii
tinent; CA- tot anul 1977, la 81 2ile în sortimente te pun în si­ de radio, la Găeşti pentru printre altele, 345 televi­ prea des. Dar s-a dovedit re mulţi din lucrătorii de
şi nebuni tuaţia de a nu şti ce să zoare, 349 aparate de ra­ oă această metodă dă re­ aici vin la serviciu. Bine
I) ; Sr.risu] primele 8 luni. din acest' frigidere, la U. M. Cugir
ie) ; SIME- an. Ce s-a întîmplat ? alqgi mai repede. Nu este pentru maşini de cusut etc. dio, 435 frigidere, 124 as­ zultate bune. Şi atunci, în­ ar li să se intre in lega­
ila poveste Gheorghe Stlrc, responsa­ vorba numai de organiza­ Se deplasează în aceste u- piratoare de praf, 165 ma­ tregul colectiv se transfor­ litate şi aici pentru că...
(Mureşul) ţ şini de spălat rufe, 300 mă în vitrineri sau deco­ s-ar putea ca în curînd
şi Ovidiu bilul magazinului, împreu­ rea raionului, dar în pri- nităţi, ori de cîte ori este curtea întreprinderii să
iART: Ar- nă cu Nistor Vălean, lu­ mul rînd de asigurarea ga­ nevoie, lucrătorul gestionar sobe pentru încălzit cu ratori. Ei fac totul pentru
icini (Mun- crătorul gestionar şi cu mei sortimentale. La ora Nistor Vălean, un om cu combustibil lichid, planul ca marfa să se vîndă re­ devină neincăpătoare.
cele 3 vînzătoare din ra­ actuală, de pildă, nu lip­ peste 30 de ani în activi­ fiind depăşit lună de lună pede. Şi reuşesc.
ion (Natalia Miclăuş, Ma- seşte nici un tip de tele­ tatea de comerţ, un cadru cu 6—9 la sută. V. PÂTAN ______ J