Page 26 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
lift
I N V E S T I Ţ I I L E n
îe ealitstf©
După 8 luni de activitate
Recuperarea restanţelor, îndeplinirea
planului de investiţii - sarcină primordială
pentru fiecare beneficiar şi constructor! cesou, Ion A.postol, Constantin Gagiu, Ion Mureşan şi Ilie Onofrei se străduiesc s-o reali
tare
pe
acţiune
Lu-
Ion
mecanizatorii
Insilozarea
Simeria.
I.A.S,
o
reprezintă
furajelor
zeze in «ele mai bune condiţii, pină a^um unitatea avînd realizate peste 4 000 tone.
Deşi s-au obţinut rezultate notabile, august 1978, faţă de august 1977, volu
timpul favorabil din luna august nu a mul de lucrări realizate a crescut cu 24,9 Spiritul de bun gospodar să fie
fost valorificat cu maximă responsabilita la sută. Planul pe acest an este însă di
te pe o parte dintre şantierele de inves mensionat la nivelul unui ritm mai înalt dovedit şi Ia strîngerea furajelor!
tiţii din judeţ. Dacă la obiectivele siderur de dezvoltare, un ritm absolut necesar
gice de la Hunedoara şi Călan, la unele pentru abordarea sarcinilor economice pe
obiective miniere şi din unităţile agricole anii 1979—1980 şi în continuare. Acest (Urmare din pag. 1) la grosiere, sînt unele de sfeclă, de resturi vege
de stat s-au depus eforturi stăruitoare — lucru trebuie înţeles de toţi beneficiarii C.A.P., ca de pildă cele tale din grădinile de legu
BUCUR)
în spiritul sarcinilor stabilite de Plenara de investiţii, de toate organizaţiile de Au uitat oare preşedinţii, din Ribiţa, Burjuc, Peştea me, de otavă şi furaje din dioprogra
C.C. al P.C.R. din iunie a.c., pe şantierul construcţii. inginerii şefi şi şefii fer na, Clopotiva şi altele, ca mirişti. De asemenea, aten Re liojurn
Rîu Mare-Retezat, la construcţia de locuin Stăm nesatisfăcător, inexplicabil pentru melor zootehnice greutăţile re au deficit şi la sorti ţie maximă să fie acorda- . presei ; 8
ţe, la investiţiile ai căror beneficiari sînt ajutorul masiv care se dă şantierelor în întîmpinate în iarna trecută mentul respectiv. Inexpli lă instalării şi punerii în diilor; 9,0
transporturile feroviare şi auto, unităţile forţă de muncă, la construcţia de locuin cu furajarea animalelor ? cabil este faptul că deşi nu funcţiune a celor 24 tocă 9.05 Răsp
rilor; 10,0
de gospodărie comunală şi locativă, con ţe, mai precis la darea în folosinţă a a- Această întrebare se adre prisosesc nutreţurile, la a- tori de furaje noi procura 10.05 Joco
siliile populare, Direcţia comercială ju parfamentelor, spaţiilor comerciale aferen sează în egală măsură şi ceastă dată cîmpul este te de C.A.P., reparării to Muzică p<
deţeană, panificaţia, industria cărnii şi te, precum şi a locurilor în cămine. In 8 conducerilor C.A.P. Densuş, plin de fînuri. Asemenea cătorilor existente, ţinerii Coreeană
10,15 Inie
alţii, s-a lucrat într-un ritm nesatisfăcător, luni, din locurile în căminele de nefami- Peşteana, Ciula Mare, Li- situaţii inadmisibile oferă unei evidenţe clare şi co lui romăr
înregistrîndu-se chiar scăderi faţă de me lişti s-au dat în folosinţă numai 304 (la vadea, Rîu Alb, Veţel, O- C.A.P. Dobra, Sălaşu de recte a stocurilor şi consu- de ştiri ;
dia realizărilor pe 7 luni. Şi la consfruc- I.C. Orăştie), iar din cele 225 garsoniere colişu Mic — să ne refe Sus, Rîu Alb, Toteşti, Rîu murior de furaje, înlătură ră radio-i
ca „U“ ;
ţii-monfaje în regie proprie s-a încetinit prevăzute pentru acest an, numai 8 la rim doar la cîteva unităţi de Mori, Clopotiva etc. rii oricărei risipe. Totoda ştiri ; 11
ritmul în luna august. Datorită acestei si Aurel Vlaicu. Luna septembrie trebuie să cu minusuri de eîte 500— Odată cu impulsionarea tă, în scopul sporirii pro foJclorulu
tuaţii, în luna trecută s-a realizat, pe an marcheze o cotitură în responsabilitatea 1 500 tone suculente. în şi încheierea grabnică a ducţiei de furaje în anul pere solit
1 la 1; 1
samblul judeţului, numai 8,2 la sută din şi disciplina faţă de activitatea de inves condiţiile cînd aceste coo transportului fînurilor la viitor se impune să fie în 16.00 Radi
planul anual de investiţii, faţă de 10—11 tiţii la toţi beneficiarii, la toţi construc perative agricole sînt des fermele zootehnice, este ne cheiat în această decadă ordonate
Plai de b;
la sută, cît era necesar şi posibil dato torii. S-a cerut şi trebuie să se asigure coperite cu mari cantităţi cesar să fie strînsă, depo semănatul culturii de Lo- şoară ;
rită timpului foarte favorabil de lucru şi urmărirea zilnică a rezultatelor activită de furaje, nu se poate aş zitată în silozuri şi folosită lium multiflorum pe cele ştiri ; 17,
atenţiei deosebite care s-a acordat locu ţii, folosirea efectivă a timpului de lucru, tepta să se obţină produc în hrana animalelor în 1150 ha planificate a se 18.00 Orei
inţelor şi marilor obiective industriale. a forţei de muncă şi dotării tehnice, con ţii sporite de lapte şi car treaga cantitate de colefe realiza în C.A.P. dor din
Ancheta
Este adevărat că în cele 8 luni s-au centrarea eforturilor spre rezolvarea ne, să fie redresată activi Cadenţe s
efectuat investiţii mai mari cu pesle o ju promptă a problemelor de aprovizionare tatea lor economico-finan- intr-o ori
mătate de miliard lei decît în perioada pe care le ridică şantierele, formaţiile de eiară. Iată de ce se impu stop muz
•TIMIŞ
corespunzătoare a anului trecut şi că în constructori-montori ! ne cu deosebită acuitate Atenţie la calitatea seminţelor! tualltatca
ca, pornind de la sarcinile ouxi voca
UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII Nu mai insistăm asupra rolului deosebit de în şoară ; 18
cuprinse în programul ju de miere
CU REZULTATE BUNE PE 8 LUNI deţean de dezvoltare a zoo semnat pe care-1 are calitatea seminţelor de cereale limba r
tehniei, să fie întreprinse păioase asupra producţiei la hectar, acest lucru fiind 18,40 Cînt
(în paranteze realizările la construcţii-montaje) acţiuni hotărîte în scopul bine cunoscut de către specialiştii din unităţi şi de măjene ;
Combinatul minier I.A.S. Simeria 100,4% (104,7%) completării grabnice a de către conducerile C.A.P. Aducem însă în atenţie si noră socii
so<
craţia
Valea Jiului 106,1% (101,0%) I.A.S. Mintia 100,1% (100,0%) ficitului de furaje existent, tuaţia necorespunzătoare întilnită la C.A.P. Totia (pre progrcsuli
I.M. Barza 101,3% (119,7%) I.S.C.I.P. Orăştie 104,0% (106,8%) procurînd de pe acum can şedinte Eleonora Dragovici şi inginer şef Ciprian Mi- al ridică]
tăţi la «
I.M. Hunedoara 108,4% (1^1,2%) întreprinderea de indus- tităţile de nutreţuri nece hălţan), unde, în urma analizelor de laborator, o can Dezbatere
I.E. Deva 103,8% (106,8%) trializare a laptelui sare unei bune hrăniri a titate apreciabilă de orz şi grîu destinat pentru în- mărului
I.M.C. Deva 111,2% (102,2%) Simeria 127,0% (121,0%) întregului efectiv de ani sămînţările din această toamnă nu corespunde la pu zaro a <
1
„Refractara" Baru 111,2% „Avicola"Mintia 154,8% (200,0%) male în perioada de stabu- ritate şi, în plus, este şi mucegăit. Evident, se im reportaj po
social
„Marmura" Sinieria 304,1% întreprinderea de bere laţie. Dacă pe ansamblul pun măsuri hotărîte pentru ca asemenea seminţe să flamura j
I.F.E.T. 103,1% (114,9 %) judeţului se asigură un nu ajungă în pămînt! gram de <
întreprinderea de produse Haţeg 104,3% (118.8%) plus de aproape 2 000 tone Muzica pt
din lemn 126,1% (127,2%) Trustul S.M.A. 115,7% (104,1%)
Fabrica de tricotaje Oficiul de gospodărire
Hunedoara 111,9% (123,6%) a apelor 110,3% (102,7%) jn. ICI!
I.P.I.C.C.F. Deva 107,0% Direcţia judeţeană de dru
I.A.S.Haţeg 107,0% (122,1%) muri şi poduri 104,5% (110.1%) In timp ce uzina se înalţă, DEVA:
(Patria) ;
(Arta) ;
1
UNITĂTI CORIGENTE' LA CONSTRUCT1I-MONTAJE se pregătesc şi viitorii ei meşteri! Mark, po
* (Flacăra)
I.P.E.G. Hunedoara-Deva 109,8% (37,4%) Inspectoratul silvic 104,1% (96,0%) I (Sidcrurgi
I.C. Orăştie 109,3% (64,1%) I.P.I.L.F. Haţeg 109,1% (75,3%) 1 Primele capacităţi de pro venţi ai cursului de cai ii ic are vor începe cursurile şcolii de cosmos (
aurul şi
UNITĂŢI RESTANŢIERE i ducţie de pe platforma side in meseria de cocsar, la C.S. maiştri din Hunedoara, pre- structorul)
Tentacule
rurgică din Călan, respectiv
gătindu-se pentru specialita
Hunedoara se specializează
C.S. Hunedoara 87,2% (99,5%) I.M.M.R. Simeria 74,1% (21,3%) K furnalele 3 şi 4, trebuie să in această meserie încă a- tea de maiştri electromeca rul (7 N«
şi Ovidiu
I.V. Călan 93,0% (106,3%) I.R.E. Deva 96.1% (98,3%) 1 intre in funcţiune la jumăta proximativ 70 de muncitori. nici ! PENI : Ui
Staţia de utilaj greu I.E. Haţeg 67,1% (63,0%) K tea anului viitor. Este de la De asemenea, au absolvit După cum se vede, consi părtat —
Hunedoara 81,0% (93,6%) I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva | sine înţeles că una dintre cursurile de calificare în a- liul oamenilor muncii, comi tural) ; R
şerif (Mu:
întreprinderea de lianţi (Institutul de cercetări % sarcinile importante ale be ceastă perioadă 20 de ope tetul de partid de la I.V. Că CAN : Pe
Deva 97,6% (92,4%) şi proiectări pentru \ neficiarului, în speţă I.V. Că- ratori pentru instalaţiile de lan s-au preocupat din timp riile I-II
„Vidra" Orăştie 82,5% (109,0%) minereuri) 79,40/o (61,4%) 'N lan, este pregătirea din vre cazane din centrala electri şi se preocupă în continuare LONEA: <
(Ml’*'-
Ţesatoria de mâtase Deva 82,5% 109,0%) C.C.S.M. Petroşani 89,20/0 (111,20/0) 6 me a personalului muncitor că, 40 de operatori tratare să pregătească personalul
Fabrica de tricotaje Exploatarea de cuarţ s 1 — din punct de vedere nu apă tehnologică şi 39 de su muncitor, necesar deservirii Xt.
Petroşani 83,6% (93,0%) Uricani 43,0% (46,0%) meric şi ol calificării cores dori. Din luna septembrie, 40 noilor capacităţi ce vor in .-narile^ .,
(Muncitori
întreprinderea de morărit Fabrica de confecţii 1 punzătoare — necesar ex de oameni vor începe cursu tra curind în funcţiune. După O vară i
şi panificaţie Deva 95,2% (108,6%) Vulcan 40,70/o (53,0%) | ploatării şi întreţinerii în con rile de calificare in meseria cum sublinia şi tovarăşul in Noiembrie
întreprinderea de indus I.F.A. „Vîscoza" Lupeni 18,70/n (7,5%) * diţii optime a noilor agrega de lurnalişti — aglomerato- giner Dumitru Bucur, directo de aproapi
roşie);
G
trializare a cărnii 87,3% (84,5%) I.J.L.F. Deva 82,7% (71,6%) I te şi instalaţii. rişti, 40 de femei vor urma rul 'întreprinderii, intr-o discu flete con ci
I.T.A. Deva 76,5% (73,6%) I.C.R.A. Deva 64,90/o (56,2%) 1 In final, secţiile şi atelie cursurile de macaragiste şi ţie avută pe această temă, ORĂŞTIE:
Direcţia judeţeană Direcţia comercială 1 rele ce vor intra în funcţiu vor fi calificaţi, tot prin a- atunci cind vor intra in func femeie —
tria);
Mar
P.T.Tc. Deva 80,5% (82,4%) judeţeană 59,5% (56,3%) 1 ne pe rlnd, incepînd din a- ceeaşi formă de '-pregătire, ţiune furnalele 3 şi 4 va li căra); GE
I.U.M. Petroşani 62,4% (30,8%) G.I.G.C.L. Hunedoara- rurl viitor, vor cuprinde a- ciie 50 de miezuitori, elec- asigurat tot personalul mun York, Net
întreprinderea de produse Deva 81,50/o (82,7%) [ proape 4 000 de oameni ai trocarişti şi manevranţi de citor şi tehnico-ingineresc ne cultură) ;
pe cer (P
electrotehnice Petroşani 53,4% (57,1%) O.J.T. 54,2% (61,40/o) % muncii. Pentru prima etapă, benzi. Tot pe linia pregătirii cesar. Buzdugan;
intrarea in exploatare a fur Nu punem la îndoială cele — seriile
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJE nalelor 3 şi 4, vor fi nece de personal se înscrie şi tri afirmate de interlocutorul Sandokan,
miterea celor mai destoinici
de
(Casa
sari aproximativ 800 de fur-
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII nalişti şi cocsari. dintre muncitori, a celor ca nostru, dar considerăm că mamei (
RIA : Pol
este necesar să se insiste
curse
(Mi
Şantierul de drumuri şi poduri 0. G.A. 100,2% De la început trebuie să re au dovedit reale aptitudini mai mult pentru pregătirea Eu, tu şi
Deva 106,8% 1. R.E. Deva (şantierul de montaj) 98,1% subliniem că la nivelul con organizatorice, la şcolile de de lurnalişti şi maiştri fuma- TELIUC :
Grupul de şantiere de construcţii Şantierul energomontaj Mintia 94,4% siliului oamenilor muncii a- maiştri. De cu-rind au absol Uşii, al căror număr este legenda (
forestiere şi industriale 103,3% ceastă problemă o fost ur vit asemenea şcoli 8 maiştri încă insuficient, dacă avem LARI : Ai
eini (Mun-
I.C.M.M. Petroşani 102,7% Şantierul T.C.M.M. Deva 93,6% mărită din vreme, luindu-se specializaţi în prelucrări prin în vedere că primele capa
Grupul de şantiere energo- T.C. Deva 76,2% o serie de măsuri in vede aşchiere şi 4 maiştri pregă cităţi ce vor intra in func
construcţia Mintia 100,5% Grupul de şantiere rea asigurării din timp a per tiţi pentru activitatea de ţiune sint tocmai lurnolele.
I.C.S. Hunedoara 100,3% Rîu Mare-Retezat 60,0% sonalului muncitor, tehnic şi transporturi. Alţi 5 muncitori MIRCEA LEPADATU
ingineresc, necesar pentru
UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT PLANUL exploatarea noilor furnale, a Timpul
cocseriei şi turnătoriei şi a pre ziua de 8
LA LUCRĂRILE ÎN REGIE PROPRIE gătirii corespunzătoare a a- me nestab
cestuia. Astfel, în fiecare sec mult noro
I.M. Barza 97,6% „Vidra" Orăştie 54,1% ţie de bază a uzinei au fost locale şi ;
I.C. Orăştie 77,1% înfiinţate colective de mun verse ce v
20 I/mp îr
C.S. Hunedoara 74,7 % I.P.E.G. 37,6% citori, maiştri şi ingineri, care tul va sui
I.F.A. „Vîscoza" Lupeni 55,5% I.U.M Petroşani 13,4% vor constitui nucleul noilor sud-vest ş
Tempera
secţii. ■ Oamenii din aceste să, noapte
BENEFICIARI SI CONSTRUCTORI ! colective au obligaţia ca, pe ■ grade, iar
lingă sarcinile lor curente, să 23 de gra<
In cele 4 luni care au mai rămas pînă la sfîrşitul anului şi îndeosebi în sep Dimineaţ
tembrie—octombrie, trebuie făcut un efort cu totul deosebit în activitatea de inves acţioneza deja alături de ceată.
Timpul p
constructori la viitoarele lor
tiţii. O atenţie maximă se cere acordată realizării integrale a planului Ia locuinţe — locuri de muncă. Au fost lele de 9
problemă prioritară care trebuie să stea în centrul măsurilor care le întreprind or deschise cursuri de califica Vreme în
ganizaţiile orăşeneşti şi municipale de partid, comuniştii de pe şantiere, consiliile re pentru toate meseriile ne cu cerul v
mai
cădea
populare !
cesare, in care sînt cuprinşi TemDeralu
II,
I.C.
Rectificatorul
numeroşi muncitori. In afară sculărie, execută loan Oprişoiu foarte de la calitate Orăştie, sector la sfîrşitui
de
lucrări
bună
contribuie
şi
de cei 18 proaspeţi absol din plin la realizările bune ale colectivului.
