Page 29 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 29
ANUL XXX
NR. 6 484
SÎMRÂTA,
9 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 80 bani
Tovarăşul Nicolae Caauşescu O NOUĂ CONSTRUCŢIE
Zilele trecute la Xiia s-a
unei
dat construcţii. lucrărilor vorba
startul
noi
Este
a asistat la exerciţii şi aplicaţii de un modern motel turis
tic,
său
care
in
ansamblul
va cuprinde camere de ho
tel,
braserie,
că
parcare
suţe, restaurant, auto. Aşezat
militare, demonstrative in riul avea căutarea obiectiv
naţională
şoseaua
lingă
şi
Mureş,
noul
dorită.
va
(Ţ. MIRON, ziarist colabo
rator) .
zona Brăila-Gaiaţi ANALIZE DE
LABORATOR
Lucrătorii
In
judeţean
spectoratului din cadrul pen
tru controlul calităţii se
T o v a r ă ş u l Nicolac partidul, secretarul său tehnicii de luptă realizate minţelor şi al materialului
Ceauşescu, secretar gene- general, preşedintele Re în ţară — operă a munci săditor au efectuat pină a-
cum analizele de puritate şi
ral al Partidului Comunist publicii, Comandantul su torilor, inginerilor şi cer germinaţie la peste 4 MO to
Român, preşedintele Re prem al forţelor armate o cetătorilor noştri, iscusinţa C.S. Hunedoara — Linia de profilc fino. tn lupta pentru ne cereale păioase de toam
raport
reziliate
de
nă.
în
o
aduc
de
laminate
işi
publicii Socialiste Româ poartă armatei, întăririi cu care militarii mînuiesc. şi comuniştii bunii calitate, şef de schimb însemnaţi contribuţie le acestor analize se vor
şi
ma-
Petru,
Olani
(dreapta),
nia. comandantul suprem necontenite a capacităţii ei mijloacele de luptă mo nevrantul principal Handrea Dumitru de pe postul „B“ care,
al forţelor armate, a asis de luptă, a puterii do a- derne din înzestrare. atent!, urmăresc laminarea. Foto : N. NEGRU
tat. vineri, la exerciţii şi părare a patriei. Exerciţiile şi aplicaţiile
aplicaţii militare demon Exerciţiile şi aplicaţiile, prezentate s-au constituit
strative cu trageri de executate de unităţi şi intr-un veritabil raport
luptă în zona Brăila — subunităţi de diferite ar ostăşesc pe care militarii la i.m. petrila Faptele confirmă:
Galaţi. me, inclusiv trecerea Du forţelor noastre armate stabili cantităţile de sămin-
T o v a r ă ş u l Nicolae nării, au constituit o veri l-au prezentat comandan ţă care vor ii administrate
la, hectar la fiecare cultură.
Ceauşescu a fost însoţit de ficare a pregătirii forţelor tului suprem cu privire la restanţele la producţia fizică
tovarăşii Iosif Banc, Con noastre armate, a coman rezultatele obţinute în EXPOZIŢIE
stantin Dăscălescu, Ilie danţilor, ofiţerilor din sta munca de instruire şi e- O nouă expoziţie de pic
Verdeţ, Ion Coman, Geor- tele majore, activiştilor de ducare politico-idcologică, vor fi recuperate! tură a fost deschisă la Mu
ge Homoştean, ministrul partid, a capacităţii lor de într-o vie expresie a ho- zeul mineritului din Petro
de interne. Ion Catrines- a organiza şi conduce ac tărîrii cu care întreaga ar şani, care se bucură de a- •
Lu
preclerlle
vizitatorilor.
cu, prim-secretar al Co ţiuni de luptă complexe, mată îndeplineşte indicaţi In prime parte a anului, Iii şi IV au înregistrat impor crările aparţin Rozaiiei sir-
mitetului judeţean Brăila în cooperare cu gărzi pa ile tovarăşului Nicolae colectivul infeprinderii minie tante depăşiri la extracţia bu, membri a Cenaclului
plastici
al P.C.R., Nicu Ceauşescu, triotice şi alte formaţiuni re Petrila a rămas dator e- de cărbune, minerii din sec artiştilor Petroşani, si amatori
sini
din
secretar al C.C. al U.T.C. Ceauşescu, îşi perfecţio conomiei cu o importantă toarele II şi V au anihilat a- crimpel© de muncă şi via
din sistemul naţional de nează pregătirea- tactică, cantitate de cărbune, pla ceste sporuri prin restanţe
armonie
redate,
într-o
La sosirea comandantu pregătire a populaţiei pen îşi ridică nivelul de înzes nul semestrial fiind realizat faţă de plan, care au deter ţă culori, cu arta penelu
de
lui suprem, o gardă do o- tru apărare, în spiritul ce trare, îşi întăreşte rieînti’e- in proporţie de 97,46 la su minat în fapt minusul pe an lui.
noare constituită din os rinţelor doctrinei militare rupt forţa combativă. tă. Nu se poate spune că samblul întreprinderii. Secto
taşi ai armatei noastre a au lipsit în această perioa rul II deţine „ponderea" ră MUNCĂ PATRIOTICĂ
T o v a r ă ş u l
Nicolae
prezentat onorul. a partidului nostru. şi Des Ceauşescu a adresat calde dă eforturile orientate spre mânerilor în urmă, După cum ne spunea to
exerciţiilor
a-
făşurarea
T o v a r ă ş u l Nicolae plicaţiilor a scos în evi felicitări participanţilor la crearea condiţiilor impuse de — în cadrul acestui sector varăşul loan Ghorghel, se
U.T.C.
comitetului
Ceauşescu a fost primit sarcinile mari ce stau în fa om întâmpinat cele mai mari cretarul I.G.C.L. Hunedoara,
de
la
cu deosebit entuziasm de denţă înaltele calităţi mo exerciţiile şi aplicaţiile mi ţa colectivului, dar tot atrt greutăţi în prima jumătatea tinerii lucrători ai între
cadrele de conducere ale rale şi virtuţi ostăşeşti ale litare şi a urat tuturor mi de adevărat este că activi cinului, datorate, în princi prinderii participă cu regu
armatei, de comandanţii şi armatei noastre, hotărîrea litarilor armatei noastre tatea minerilor s-a confrun pal, lipsei liniei de front — laritate la acţiunile de mun.
că patriotică ce se organi
ostaşii participanţi la e- de a se instrui temeinic, eu noi şi importante succese tat cu insuficienţa liniei de ne spunea tovarăşul inginer zează. Astfel, tinerii din
xerciţii şi aplicaţii. răspundere, pentru a fi în în pregătirea de luptă şi front, cu neajunsurile în şef Ion Mîrlogeanu. Prin e- cele S organizaţii U.T.C. au
General-colonel Ion Co orice moment gata să în politică, realizări tot mai transport, în aprovizionarea fortuniie conjugate ale con efectuat de curind peste
1 308 ore de muncă patrio
man, ministrul apărării deplinească misiunea de mari în îndeplinirea mi locurilor de muncă, ceea ce ducerii întreprinderii şi sec tică la întreţinerea şi. cură
naţionale, a exprimat cele onoare de a apăra, îm siunilor încredinţate de a influenţat în mod nega torului, ole oamenilor deaici, ţirea zonelor verzi, ău să
dit
de
au
flori,
colectat
mai calde sentimente de preună cu întregul popor, partid şi popor, în spori tiv productivitatea muncii, am reuşit în lunile iunie şi şeuri de metale vechi şi al
bucurie şi recunoştinţă ale libertatea, independenţa şi rea forţei şi capacităţii de implicit producţia fizică şi iulie să deschidem două a- tele. O remarcă pentru hăr
uteclşlUor
întregii armate pentru o- suveranitatea naţională, in apărare a patriei, a măre valoarea producţiei nete. bataje care, în luna august, nicie se cuvine Fanil Pop,
Emil
Dragotă,
noarea făcută prin parti tegritatea patriei noastre ţelor cuceriri revoluţiona O succintă analiză a dia au intrat în exploatare la Mircoa Cazac, Viorica Pal
ciparea tovarăşului Nicolae socialiste. Activităţile des re ale socialismului, a gramei realizărilor obţinute mara, Marius Tomescu,
Ceauşescu la această ac făşurate au demonstrat muncii paşnice,' creatoare a In primele 8 luni ale anului SAEIN IONESCU Viorica Viţa, loan Ciutuza
şi alţii. (V. GRIGORAŞ, zia
ţiune, grăitoare expresie a performanţele tehnico-tac- poporului român, liber şi relevă faptul că, în timp ce rist colaborator).
grijii permanente pe care lice ale armamentului şi stăpîn pe soarta sa. ' colectivele din sectoarele I, (Continuare in pag. a 2-a)
r mmmm * mmmmr * mmm» » mw » mmm * mmm*
Festivalul culturii şi educaţiei
socialiste hunedorene „Sarmis '78" j Pe aceleaşi j
— Ne aflăm în faţa ce rea oamenilor muncii hu- j trepte ale j
lei, de-a IX-a ediţii a Fes Interviu cu tovarăşul nedoreni la înfăptuirea sar
tivalului culturii şi educa PETRE STOICAN, cinilor de plan, a angaja j hărniciei j
ţiei socialiste hunedorene preşedintele Comitetului mentelor asumate la eleva-
1
„Sarmis' , manifestare în judeţean de cultură rea lor spirituală.
scrisă în amplul concerf al şi educaţie socialistă —• Cum va fi structurată ! ' O ingenioasă iniţiativă a |
comitetului do partid de la 1
culturii naţionale „Cînîarea această nouă ediţie — ca C.T.E. Mintia şi a Organ!- '
României". Dorim să fa durată şi tematică ? ' zaţiei municipale a pionie- j
cem cunoscut cititorilor cute oamenilor muncii pro- — Manifestările sînt I rUor Deva s-a materializat I
noştri prin ce se remarcă "blemele majore ale docu structurate, ca şi în ediţia s de curind la termocentrală. '
Pe un panou mare, drapat |
actuala ediţie a festivalu mentelor .adoptate de. ple precedentă, pe patru săp- IIn roşu, sine afişate mai I
fotografii
alb-negru,
multe
lui. narele Comitetului Central tămîni. Prima săptămînă e , foarte reuşite, reprezentind 1 '
— Consiliul, judeţean de al partidului, din martie şi dedicată manifestărilor po- a J părinţi-copil, alături In '
educaţie politică şi cultu lifico-ideoloqice, a doua — . imagine, pentru că aiut e- |
ră socialistă al judeţului literaturii, filmului şi arte gali în hărnicie : tăticii — I
Hunedoara, care coordo lor plastice, a treia — pro 5 la muncii in uzină, fii — *
» la învăţătură in diferito .
nează întreaga suită de pagandei ştiinţifico-tehnice, şcoli ale municipiului. In- I
manifestări a festivalului s,\RMih n iar ultima — muzicii şi I suşi genericul sub care su- '
„Sarnrs 78", cu concursul teatrului. Această ediţie ' rid chipurile lor este : „Pe |
tuturor factorilor educaţio dedică o mare parte din aceleaşi trepte ale hărnici- |
nali, a căutat să materia manifestările ei aniversă I ei“. Iată şi riteva nume de s
» cupluri părinţl-copii : etec- I
lizeze în această ediţie rii a 2050 de ani de la I tricianul Gatca Adrian cu |
una din- ideile fundamen constituirea primului stat J Adriana şl Marius, maistrul '
tale desprinse din magis dac centralizat şi indepen . tcrmomecanic Lar.ăr Nico- s I
electricianul
Radu,
trala expunere a secreta dent. însăşi deschiderea * Romcea Roman cu Radu, *-
rului general al parti iulie a.ct, privind autoges- festivalului „Sarmis 78“ se strungarul Popa Remus cu |
:
dului, tovarăşul N co!ae tiunea economică, autocon- va face cu expunerea IFlorin, maistrul termome- “
Ceauşescu, la şedinţa acti ducereă muncitorească, pro „Transilvania, pămînt stră H canic Săvcscu Iulian cu Iu- '
liana, maistrul Marin Gheor- 1
vului central de partid şi ducţia netă, participarea moşesc". Ea va fi continua I gho cu Luminiţa, maistrul '
de stat — de a creşte pon oamenjlor muncii la bene tă cu numeroase mese ro- s Nicolescu Ion cu Ecalcrina. ,
derea manifestărilor poli- ficii. Desigur, dorim ca | Dar, cum spuneam, panoul |
fico-ideologice, ştiinţifice şi prin toate manifestările po Con vorbire consemnată * e mare, numele sini multe. '
l.C. Orăştie, sectorul sculărie. Matriţerii Cornel Gaiţă şi de LUCIA LICîU
Gheorghe Pnraschiv, deşi tineri, realizează lunar 2-3 matri tehnice, cele vizînd educa litice şi cultural-educative, Felicitări tuturor ! Inclusiv |
ţe pentru injectat mase plastice. ţia etică şi estetică a ce organizate în această lună, I iniţiatorilor acţiunii. s
Foţo : VIRGIL ON'OIU tăţenilor, de a face cunos- să contribuim la mobiliza (Continuare în pag. a 3-a)
r * mmm » nm. # mmm * mmm* * mmm * m*
