Page 31 - Drumul_socialismului_1978_09

6 484 • SlMBATA, 9 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

În centrul dezbaterilor consfătuirilor cadrelor didactice ! FOTBAL t s
„NU PUTETI TRECE .
CU VEDEREA?" )
Ridicarea calităţii procesului Cu gîndu! la... prima victorie „NU !“ ţ

»n. Pute. După cum se vede, echi­ bătălia ce va trebui să mar­ La magazinul alimentar ^
rie — e- instructiv-edueativ pa de fotbal Jiul Petroşani cheze revenirea echipei din 1 nr. 5, din Hunedoara, pri- \
ractiv ; a avut un. start cu totul ne­ Valea Jiului. Nu ne îndoim l vim produsele expuse la 1
: „Toam- corespunzător, mult sub po­ că aceleaşi gînduri îi animă i vînzare. Frumoase, proas- .'
:re“ ; tregii activităţi a învăţămîn­ I pete, destul de curate şi \
ilară ro- Ieri, în nouă centre din ju- tului de cercetare şi produc­ sibilităţi, în noul campionat. şi pe jucătorii Jiului, princi­ ţ bine aranjate. Dar fără l
Ln toate dejul nostru — la Deva, Hu­ ţie, în preocuparea pentru tului, pentru creşterea calita­ Debutînd bine, ca joc, la palii vinovaţi de insuccesele
ii ; nedoara, Petroşani, Orâştie, integrarea elevilor în activi­ tivă a procesului instructiv- Bacău, dar fiind totuşi învin­ de pînă acum, dar hotărîţi 1 preţuri. Etichetele cu aces-
Hului la I te preţuri au fost uitate, 1
Brad, Câlan, Simeria, Haţeg tatea socială a judeţului şi edueativ, e necesar să se să, echipa lui Mulfescu n-.a să nu-şi mai supere supor­
urală ; şi llia — s-au desfăşurat lu­ în amplele întreceri naţionale pornească de la cunoaşterea reuşit nici pe teren propriu terii. ) neglijate sau inversate. In- \
. Argeş — crările consfătuirilor cadrelor „Cîntarea României" şi „Da- temeinică a sarcinilor ce re­ să se impună în faţa promo­ Corvinul merge la Satu i trebînd-o pe vinzăioairea t
Marc (di- 1 Ludovica Tâut de ce nu >
ansmisiune didactice din unităţile de în- ciada" — sînt elocvente. vin şcolii din documentele de vatei din Baia Mare. Dimpo­ Mare exact cînd Olimpia 1 afişează preţurile, ne-a )
i Piteşti ; văfămînf hunedorene. La lu­ In contextul acestor anali­ partid şi de stat. Ele au re­ trivă, a evoluat penibil. Si­ şi-a mai redresat moralul cu
ipulară De- crările consfătuirilor — des­ ze de lucru, consfătuirile s-au levat necesitatea creşterii ro­ gur, carenţe ale pregătirii punctul obţinut la Arad. Dar \ spus ; „Au fost, dar cred l
ccană — făşurate în plen şi pe sec­ lului conducător al organiza­ i că s-au mai pierdut. Nu /
ntar ; referit la deficienţele care din vară, absenţele unor ju­ Corvinul ştie bine, din cam­ J puteţi trece cu vederea S
ţiuni — au participat mem­ mai există privind moderni : ţiilor de partid din şcoli, cători de bază, din cauza pionatul trecut, lecţia jocu­
politică in- bri ai Biroului Comitetului sporirea exigenţei, responsa­ nepromovării testelor fizico- lui în deplasare, şi chiar O- \ După cum se vede, nu ! i
riiaţiotia! ă; zarea bazei didactico-mate- l (V. MARINESCU, ziarist /
Imului pen- judeţean de partid si ai Co­ riale, perfecţionarea muncii bilităţii şi competenţei fiecă­ fehnice, au condus la un limpia poafe suferi de une­ | colaborator). 1
tlnerct : mitetului executiv al Consi­ la clasă, la carenţele de or­ rui comunist în mobilizarea potenţial scăzut al echipei. le complexe în faţa hunedo-
: ai comc- liului popular judeţean, edu­ din educativ din şcoli, stă- întregului colectiv didactic la Ridicarea sancţiunii jucători­ renilor...
catori, învăţători, profesori, ruindu-se asupra căilor şi realizarea, la un înalt nivel lor „corigenţi" a permis Ji­ In divizia B, o nouă eta­ \ S
zilci in c- maişfri-instructori, directori modalităţilor de înlăturare a calitativ, a sarcinilor de in­ ului ca în etapa a 11l-a, la pă care programează cel s *
de şcoli, reprezentanţi ai Mi­ lor. struire şi educare. Dezbate­ Hunedoara, să se apropie
edia ; nisterului Educaţiei şi învă- rile au cerut conducerilor mai mult de potenţialul său puţin un joc al hunedorene- \
lor între ele : Aurul Brad —
Pornind de la necesităţile
: Om I»o- ţămîntului şi ai întreprinderi­ de forţă de muncă — în con­ şcolilor să-şi îmbunătăţească real, reuşind chiar o egala- Dacia Orâştie. Rezultatul me­ ^ s
;ac — epi- lor patronatoare, activişti de sonanţă cu profilul economic stilul şi metodele de muncă, re de la 2—0, dar nerezis- ciului nu interesează în pri­ DUPĂ 28 DE ANI...
partid şi de stat. pentru ca, sub îndrumarea ţînd în final mai vigurosului
l satira al judeţului, cu puternica sa mul rînd. Principal este ca l La Depoul C.F.R. Srme-- j
Moment de analiză temei­ organizaţiilor de partid, co­ său partener. şi acest meci, ca şi celelalte
nică a activităţii desfăşura­ dezvoltare industrială în ac­ laborarea factorilor educa­ Totuşi, jocul de la Hune­ ce- vor urma între eclrpele 1 ria s-a consumat de cu- J
lâneşti de te în anul de învăfămînt pre­ tualul cincinal şi în perspec­ ţionali din unităţile de învă- 1 rînd un moment festiv, e- \
eu ; tivă —, dezbaterile au pus doara, reuşita primelor go­ noastre, să se desfăşoare în ^ moţionant. Funcţionara O- l
le balcanice cedent şi de dezbatere res­ în faţa conducerii şcolilor, ţămînt să acţioneze perma­ luri în actualul campionat, condiţii sportive, absolut
că — excr- ponsabilă a măsurilor ce se nent şi să slujească scopului constituie semnele că Jiul în­ i limpia Dragomir a ieşit ?
lese. Selec- impun în noul an şcolar, con­ a cadrelor didactice, sarci­ comun : o cît mai bună pre­ sportive, fără pecetea ve­ J la pensie. Poate că aces- 1
itxate de la na de a acţiona cu respon­ cepe să-şi revină. Şi, o con­ chilor-rivalităţi mărunte, ne­ \ te cuvinte seci nu spun L
sfătuirile cadrelor didactice gătire a tineretului hunedo­ firmare, o revenire în fapt, justificate, din care echipele
din această toamnă au avut sabilitate şi perseverenţă, rean pentru muncă şi viaţă. cu realizări efective, în înseşi pierdeau. t mare lucru. Dar dacă ne t
ca obiectiv central de dez­ printr-o mai justă şi atentă întărirea disciplinei şcola­ puncte acumulate, trebuie să în „C", echipele noastre / gindim că această femeie i
batere una din sarcinile fun­ orientare şcolară şi profe­ re şi răspunderea faţă de aibă loc neînlîrziat ! Adică vor susţine meciurile : Con- . \ a lucrat timp de 28 de \
damentale din etapa actuală: sională a tineretului, pentru învăţătură şi pregătirea mîine, în etapa a IV-a. Abia, sfructorul Tg. Jiu — Mine­ i ani intr-un birou modest, ţ
ridicarea calităţii procesului pregătirea cadrelor califica­ practică au fost cerinţe de­ în etapa a IV-a ! Tîrziu, dar rul Lupeni ; Gloria Dr. Tr. ^ numărînd milioane de lei i
: G,00 Ra- instructiv-edueativ, direcţiile te. Ele au cerut diriginţilor, terminante, relevate în ca­ trebuie; este absolut nece­ Severin — Mmerul Vulcan ; l şi aducind — prin speci- )
minetii; 7,00 de acţiune pentru sporirea colectivelor didactice să dea \ licul funcţiei ei de casie- 7
8,00 Revista activităţii de orientare şcola­ drul dezbaterilor. îmbinarea sar ca mîine Jiul să cîştige Unirea Tomnatic — Minerul i ră — bucurii tuturor Iu- 1
■ierul melo- eficienţei învăfămîntului, în ră şi profesională un carac­ armonioasă a preocupărilor în faţa Chimiei Rm. Vîlcea. Ghelari ; Ştiinţa Petroşani
tin de ştiri; consens cu cerinţele majore în tripla calitate de cadru Chiar dacă oaspeţii de mîi­ I oratorilor de la depou, ţ
idio; 10,00 pe care Congresul al Xl-lea, ter ştiinţific, să facă din a- didactic, diriginte, coman- ne vor fi incomozi, ambiţi­ — Electromotor Timişoara ; ^ asta e ceva... Tocmai de 1
; 10,03 Re- . ceasta o acţiune largă, edu­ C.F.R. Simeria — Metalul i aceea, colegii au sârbă- ’
tdio; 10,40 Conferinţa Naţională ale cativă, împreună cu familia dant-insfruefor sau îndrumă­ oşi întru recuperarea punc­ Hunedoara, întîlniri deocam­ I ton't-o cu dragoste, urin- )
11.00 Bule- P.C.R., documentele plenare­ tor U.T.C., va conduce la tului pierdut acasă, cu un
S Atlas cul- lor Comitetului Central al şi organizaţiile de tineret, creşterea contribuţiei organi­ moral ridicat datorat succe­ dată de rutină, excepţie fă­ ) du-i sănătate şi viaţă Iun- i
,-anpremieră partidului din martie şi iulie pentru a determina o coti­ cînd Ştiinţa Petroşani, neîn­ 1 gă. (AURELIU BUCUR, ’
Buletin de tură în opţiunile elevilor. zaţiilor de tineret, alături de sului de la Satu Mare, Jiul vinsă pînă acum, cu şanse / tehnician, Depoul C.F.R: s
in comoara a.c., le-au pus în faţa na­ şcoală şi familie, la rezolva­ nu-şi mai poate permite lu­ de a se angaja dm nou la
tru ; 12,35 ţiunii noastre. Munca educativă a ocu­ rea problemelor majore cu xul altor pierderi pe teren 1 Simerial. s
tative; 13,00 Analiza responsabilă a pat un loc important în dez­ luptă. Succes şi... finalizare I ( CÎT DE URGENT t
15.00 Meri- bateri, referirile la aceasta care se confruntă învăţămîn- propriu. Cît o fi de greu a- / SE SOLUŢIONEAZĂ »
0 Radiojur- muncii din anul şcolar tre­ tul, valorificînd superior ca­ cest meci, trebuie cîştigată NICOLAE STANCIU
idiodivertis- cut a reliefat preocuparea făcînd apel la răspunderea drul politic şi organizatoric 1 URGENTELE ? \
e serii; 20,00 organelor şi organizaţiilor de cu care cadrele didactice, \ s
e şi piese organizaţiile de pionieri şi ce-l oferă grupa, detaşamen­ i Pe la mijlocul lunii lui ,
1,30 Azi, in partid, a conducerilor şcoli­ tul, unitatea sau orqaniza-
Ciuleii te so- lor, a organizaţiilor de tine­ ale U.T.C. din şcoli trebuie ţia U.T.C. ) cuptor, mai precis la 20 i
ladiojurnal ; ret pentru lărgirea reţelei să acţioneze ' în continuare. 1 iulie, asociaţia de loca- 1
dansului ; S-a stăruit asupra modalită­ Desfăşurate sub semnul 1 tar! nr. 32 de pe strada i
ştiri ; 0,05— şcolare, asigurarea unei ba­ maturităţii politice, al probi­
îuzical noc- ze tehnico-materiale cores­ ţilor de educare şi formare tăţii profesionale si angajă­ i Lenin nr. 39, din Deva, a }
punzătoare, ridicarea nivelu­ a tineretului în spiritul pa­ rii plenare în nobila, respon­ 1 cerut G.I.G.C.L. din loca- ^
lui de pregătire teoretică şi triotismului şi umanismului ^ litote, prin adresa nrl 37, l
1 : 18,00 Ac- sabila şi complexa muncă de
; 18,10 Mu- practică a elevilor. Aceste revoluţionar, al cultului mun­ educare şi formare a tinere­ i să ia „măsuri urgente ?
românească eforturi, concretizate în pro­ cii, al înţelegerii şi preţuirii i pentru înlocuirea ţevilor 1
iţilor conlo- de către elevi a luptei po­ tului şcolar, consfătuirile ca­ !( de aerisire (etaj 9), care l
) Mărturii centul de promovaţi superior drelor didactice desfăşurate
Oameni la celui din anul trecut, în re­ porului român pentru afir­ ieri — şi care continuă azi l sint nefoiosibile şi rugini- !
ij do Ilie zultatele obţinute de elevi la marea fiinţei sale naţionale, pe secţii şi obiecte — au ca / te. Rugăm, de, asemenea, 1
Acorduri pe concursurile pe obiecte, în pentru libertate, neafîrnare 1 — se spunea în petiţie — ţ
)pera Toşca şi progres. obiectiv central ridicarea ca­ |ţ revizuirea întregii instalaţii i
interpretări' creşterea numărului absol­ lităţii procesului instructiv-
00—20,00 Ca­ venţilor învăţămîntului liceal Lucrările consfătuirilor ca­ edueativ. Această sarcină i de încălzire care nu mal )
cuprinşi în facultăţi, în lega­ drelor didactice au reliefat majoră, stabilită de hotărîri- ţ este corespunzătoare şi \
rea mai strînsă a învăţămîn- că, pentru îmbunătăţirea în- le Congresului al Xl-lea şi ^ montarea unei vane de l
Conferinţei Naţionale ale i încălzire a a'pei calde la 1
’ conducta care intră în 1
partidului, ale plenarelor Co­ \ bloc". Cam aşa sună a- t
FestivaSyl culturi» şi educaţiei mitetului Central al P.C.R. 1 dresa. Răspunsul G.I.G.C.L. i
ii, melodii din martie şi iulie a.c. —
•k, poliţistul ■ Deva nu sună nicicum. >
SfEDOARA : socialiste hunedorene trebuie să ducă la angaja­ 1 Nici măcar o hirtie n-a |
la Genova rea responsabilă a fiecărui ^ sosit, pentru a anunţa o- l
itleman Jim cadru didactic în munca şi
Profetul, „Sarmis ’78 SI Maestrul sportului Petre Seimeanu,- participant la semifi­ i sociafia urgenţa cu care /
enii (Cwn- lupta pentru ridicarea pe o nalele campionatului republican de şah ce se desfăşoară la ’ răspunde la urgenţe. Mai S
ETROŞAJSII: treaptă superioară a calităţii Sala sporturilor din Deva. J aşteptăm ? |
•ca) ; Corsa- (Urmare din pag. 1) dă" şi „săptămîna drama­ învăţămîntului hunedorean. Foto : VIHG1L ONOIU
•ic) ; Eu, tu
tblica) ; LU- turgiei originale" să adu­
tunde, sesiuni de comuni­ cem personalităţi, formaţii
cări, simpozioane, con­ artistice de prestigiu care
.......(■ Constantin Pascu, din dar de cele mai multe ori las mîncare, îi spăl, sînt să intervină şi să pună ca- >,
esc,.* VUL- cursuri gen „Cine citeşte, să satisfacă cerinţele oa­ Deva, lucrător la gara s a întîmplat viceversa. Ast­ îmbrăcaţi. păt petrecerilor din apar- I
patrie — se- cunoaşte", colocvii pe teme menilor muncii hunedoreni — Despre petreceri ce tamentul nr. 22. Dar de- J
[uncitoresc) ; ca „Noi dovezi de conti­ pe planul vieţii spirituale. C.F.R. Simeria, a venit în- fel că cele două femei -se
pentru mine tr-o zi la redacţie, cu soţia, pîndesc, se reclamă reci­ ziceţi ? geaba.
VNBMOASA : nuitate şi permanenţă a Avînd îndrumarea perma­ şi ne-a spus, cu o voce proc, şi se insultă. Firesc, — Nu e adevărat că or­ Constantin Andrei : Eu I
ontinent -poporului nostru pe pămîn- nentă a organelor şi orga­ ganizez aşa ceva. E drept n-am nimic, nici cu una, J
URICANI : tul hunedorean", „Sîn- nizaţiilor de partid, consi­ foarte indignată : am stat de vorbă şi cu
î cowboy (7 tem aici de peste 2 000 — Vă rog să-mi spuneţi cealaltă parte aflată în că acum vreo trei săptămîni nici cu alta şi socot că a-
RAD : E atît liile de educaţie politică şi ce să fac, că aşa cum se conflict, şi i-am expus învi­ am sărbătorit ziua mea şi mîndouă sînt vinovate pen- »
cirea (Steaua de ani”, „Patriotismul cultură socialistă municipa­ a copilului mai mic şi au tru conflictele ce se iscă
IE: Alt băr- — izvorul veşnic viu le, orăşeneşti şi comunale, întîmplă lucrurile, nu se nuirile ce i se aduc.
ie, seriile I-II al forţei şi eroismului po­ mai -poafe. — Nu-i nimic adevărat venit nişte musafiri... între ele. Nu corespunde J
k, poliţistul toţi factorii care colabo­ — Despre ce e vorba ? adevărului afirmaţia potri- I
OAGIU-BAl : porului nostru", „Pagir^din rează la realizarea actua­ vit căreia copiii Rafilei ar »
v York (Casa lupta poporului nostru pen­ lului festival, se vor stră­ — Locuim în Micro' 15,
.TEG: Trepte tru păstrarea fiinţei, graiu­ blocul 3, scara 2, ap. 21. fi neîngrijiţi. Dimpotrivă. E
r) ; BRAZI : dui să înlăture aspectele eilR/tllilELE drept însă că Rafila are o »
trei peceţi lui şi gliei strămoşeşti", de formalism, de spirit ad­ în apartamentul de alături, gură cam mare, ca şi Iu- *
; CALAN : „Burebista şi epoca sa" şi ministrativ manifestate în stă Szocs Rafila, care are
ii Malaeziei altele, seri literare, întîl- ediţiile precedente, urmă­ 3 băieţi. liana Pascu dealtfel. De a- *
iră); SIME- ceea, cînd se înfîlnesc, se 1
, pilot de niri cu scriitorii care au rind ca fiecare acţiune — Sînt neastîmpăraţi ? Ca să aflăm adevărul, ceartă, se fac pur şi simplu «
1) ; ILIA : menirea de a aduce în să-şi atingă scopul, să aibă — Sînt, dar nu asta vrem — ne-a spus Szocs Rafila. de rîs. Ar trebui — şi eu |
u (Lumina); dezbatere permanenţa mi­ Ei se plîng de mine ? Eu ar am stat de vorbă şi cu
s-a născut eficienţă. să reclamăm, ci comporta­ trebui să mă p'lîng de ei. cîfiva vecini, cărora le con­ le-am spus acest lucru — ]
ul). lenară pe aceste meleaguri, — Cîteva cuvinte, vă ru­ rea mamei lor, o femeie semnăm decla-oliile : să lase la o parte efiche- >
atestată prin vestigiile ca­ găm, despre manifestările care nu-şi îngrijeşte copiii, Puteţi întreba pe vecini ce Kovacs Emeric : in apar­ ţările şi, chiar dacă nu se |
re ne stau mărturie privind de deschidere a celei de a pleacă des de acasă, lăsîn- fel de femeie este luliana. tamentul Rafilei Szdcs au suportă, să nu facă blocul J
A stricat o familie, luîndu-i
cultura, civilizaţia unui po­ IX-a ediţii a festivalului du-i singuri, vine noaptea bărbatul unei colege de fost organizate petreceri de rîs.
por cu valoroase tradiţii „Sarmis". tîrziu şi-i ia la bătaie, or­ muncă. La serviciu — căci destul de des. Nu de mult Cum se poate deduce *
în trecutul istoric îndepăr­ — Ca în fiecare an, des­ ganizează petreceri în a- a ţinut aproape tot blocul din cele spuse pînă acum, I
ibil pentru tat. munceşte tot aici, la cură­ ambele părţi în conflict sînt J
mbric : Vre- chiderea festivă va fi găz­ partament . şi deranjează ţătoria chimică a coopera­ treaz o noapte întreagă.
■neliora, dar — Deşi ediţiile prece­ duită de aşezarea istorică tot blocul, se ceartă cu ve­ tivei „Progresul" — nimeni Constantin Bănceanu : E la fel de vinovate penlru ^
:ce, cu cerul dente ne-au oferit întîlniri a Sarmizegetusei. O amplă cinii. După nevasta mea adevărat că cei trei copii situaţia în Care se află. So- k
icuri vor că- nu vorbeşte cu ea, că are luţia ce se impune — şi I
slabe, sub cu personalităţi ale vieţii paradă a formaţiilor artis­ strigă cum îi vine ia gură, o gură... Pe mine mă pîn- sînt mai mult singuri, că
ie şi averse; culfural-artistice şi ştiinţifi­ tice va marca debutul ma­ ceea ce eu nu permit. Vă deşte cînd plec de acasă, Rafila vine tîrziu acasă şi pentru care sînt chemaţi să J
ce din ţară, am avut şi nifestărilor, urmată de rugăm să interveniţi. cînd vin şi cu cine. bate la uşă mult pînă se militeze colegii de muncă |
fia moderat trezesc copiii să-i deschi­ ai celor două femei, orga- *
i pînă la surprize neplăcute. Absen­ spectacolul „Sîntem aici Am considerat că proble­ — Cu cine veniţi ? nele de influenţare obşfeas- j
iua. ţa unora sau renunţarea de peste 2000 de ani". ma adusă la redacţie me­ — Am un prieten care dă. Şi atunci, i se aude
minime vor Doresc însă să subliniez rită atenţie şi de aceea am vine pe la mine. N-am gura de la o poştă. că, asociaţia de locatari, '
tre 7 şi 12 la unele manifestări au că deschiderea festivalului voie ? Doar sînt tînără şi Zenovia Bodea ; Mi-e ta­ vecinii — este aceea de a i
maxime în- umbrit desfăşurarea festi­ dat curs rugăminţii Iui G. potoli cele două spirite, J
•ade. valului. se va face astăzi şi mîine Pascu. Familia Pascu, s-a am dreptul să-mi trăiesc re milă de cei trei copii,
cal ceaţă pe în toate localităţile jude­ constituit nu de mult, ju- viaţa. care stau mai mult singuri. atît de înfierbîntate şi a >
— Ne vom strădui ca la — Se spune că nu aveţi Nu de puţine ori le-am dat face astfel ca linşitea să I
ibil pentru sesiunile de comunicări, la ţului prin expunerea „Tran­ liana fiind căsătorită încă domnească şi în blocul nr. J
mbric : Vre- silvania — pămînt strămo­ de 2 ori înainte. Intre dîn- grijă de copii. eu de mîncare. l-am spus
general fru- „zilele revistelor literare şesc", urmată de spectaco­ sa şi Szocs Rafila au exis­ — Minciună. E drept că tovarăşului Andrei Constan­ 3, scara 2, din Micro 15.
oasă. eu ce- din Transilvania", la „fes­ le tematice, folclorice şi de tat momente de înţelegere, mai plec de acasă, dar le tin, preşedintele blocului, TRAIAN BONDOR
. Izolat vor
be. tivalul teatrelor de estra­ .expoziţii de artă populară.