Page 32 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 484 0 SÎMBĂTA, 9 SEPTEMBRIE 1978
Continuă să se desfăşoare, cu uşile închise
Cnvorhiri A
Intilnirea tripartită de Io Comp Havid
româno-celinslovaee WASHINGTON 8 (Ager au avut loc înlîlniri între
pres). — întîlnirea triparti membrii delegaţiilor pre \
PRAGA 8 (Agerpres). — te planurile cooperarea tă la nivel înalt de la zente la Câmp David. în RĂZBOI ÎMPOTRIVA mălaie a secolului al XIX- '
MODE!
•La sediul Consiliului Naţi româno-cehoslovacă potri Câmp David continuă să se legătură cu aceasta, purtă lea. Din aceeaşi perioadă jj
sint şi pantofii de bal pen- •,
onal Slovac din Bratislava vit înţelegerilor convenite desfăşoare cu uşile închise. torul de cuvînt al Casei Dintotdeauna, moda şi-a tru femef, care au luat loc j)
au avut loc convorbiri în şi orientărilor stabilite cu In cursul zilei de vineri, Albe a precizat că secreta avut adepţii şi duşmanii ei. între exponatele muzeului ţj
tre delegaţia Marii Adu tovarăşii Nicolae Ceauşcscu preşedintele Jimmy Carter rul Departamentului de La iei de înverşunaţi şi unii din Gotwaldov. j
nări Naţionale condusă de şi Gustav Husalc, Tratatu a conferit cu preşedintele Stat al S.U.A., Cyrus Van- şi ceilalţi, Dar cel mai a- Cum moda este trecătoa- 5
tovarăşul Nicolae Giosan, lui de prietenie, colabora egiptean, Anwar El Sadat ce a avut convorbiri cu mi prig adversar al elemerehr re, dar revine din cind in 1
membru supleant al Comi re şi asistenţă mutuală şi cu premierul israelian, nistrul de externe israeli apanaje vestimentare, mai cînd, lansînd noi modele |
tetului Politic Executiv al dintre România şi Ceho Menahem Begin. an, Moshe Dayan, precum ales al celor feminine, s-a do — cunoscute, oh !, de pe -
C.C. al P.C.R., preşedintele slovacia, Declaraţiei de la Paralel cu convorbirile şi cu alţi membri ai dele vedit Napoleon Bonapcrte, vremea... bunicii — muzeul 9
M.A.N., şi reprezentanţi ai Bucureşti din iunie 1977. desfăşurate la nivel înalt, gaţiei israeliene. care a dus cel mai „rece" (în este des vizitat de creatorii 3
forului legislativ slovac în Delegaţia M.A.N. a de adevăratul sens al cuvin- de modele, care găsesc a- 9
frunte cu tovarăşul Vi- pus coroane de flori la Lege marţială In Iran talul) război cu.., doamnele Ici surse de inspiraţie.
liam Salgovic, preşedinte Cimitirul ostaşilor români de la curtea imperială a Ce vreţi, capriciile mo- »
le C.N.S. de la Zvolen şi la Monu TEHERAN 8 (Agerpres). să nu se provoace tulburări Franţei. dei ! 1
S-a procedat la un mentul ridicat în memoria După cum informează un — au manifestat joi, au agi Grijuliu faţă de dezvol
schimb de informaţii în eroilor căzuţi la Poniky, la comunicat oficial transmis tat pancarte şi au strigat lo tarea industriei textile fran CHIPAROŞI! MOR ÎN
probleme de interes co monumentele din Zvolen vineri dimineaţă de postul zinci împotriva Constituţiei ceze, Napoleon I a suge PICIOARE
mun, au fost prezentate şi Banska Bystrica închina de radio Teheran şi preluat iraniene". Dat find că aces rat respectivelor doamne
succesele popoarelor ro te eroilor insurecţiei na de agenţiile internaţionale de te acţiuni „sînt contrare li să-şi confecţioneze rochii Chiparosul, copacul de
mân şi cehoslovac în con- ţionale slovace, la monu presa, începînd din 8 septem bertăţii şi independenţei na din catifea şi brocart, pro venit un fel de simbol al
• strucţia socialistă, eviden- mentul şi la cimitirul ero brie, la Teheran şi în alte 11 ţiunii şi au scopul să blo duse în ţară, şi nu din Toscanei, eternizat de po
ţiindu-se dorinţa ambelor ilor sovietici de la Bratis oraşe din Iran a fost decre cheze progresul ţării — a- muselină şi tul, ţesături ce eţi şi pictori, este pe cale
părţi de a dezvolta pe toa lava şi Zvolen. tata legea marţială pe timp rafă comunicatul — guvernul se importau, dar erau... la să dispară din peisajul a-
de 6 luni. iranian, aplicînd legea con modă. Pentru a le convinge cestei frumoase regiuni a
Comunicatul guvernamental stituţională, a proclamat le pe aceste încăpăţînate slu Italiei. Circa o pătrime din
gea marţială".
Ample manifestări populare arată că impunerea legii La scurt timp după anun jitoare ale schimbătoarei cei peste 12 milioane de
zeiţe pe nume Moda (deşi chiparoşi din Toscana —
marţiale a devenit necesară
in Nicaragua împotriva după o serie de acţiuni la ţarea legii marţiale — trans anticii nu i-au făcut ioc in spun specialiştii — sint a-
mit agenţiile internaţionale
mitologie), Napoleon a or
participanţii,
„nesoco
care
tacaţi de o boală încă ne
— au avut loc ciocniri între
regimului Somoza tind chiar şi directivele lide •manifestanţi şi armată în zo donat odată, pe un ger cunoscuta care ii usucă
cumplit, ca ia TuiUeries să rapid. „Boala aceasta mis
rilor religioşi — care au ce na pieţei Jaleh din sud-estul nu se facă focul. Dar din
. MANAGUA 8 (Agerpres). dare. Ele însă, se dovedesc rut sa se păstreze ordinea şi Teheranului. această înfruntare de sa terioasă ameninţă să se
transforme intr-o catastrofă,
— în Nicaragua, continuă a fi ineficiente. Greva ge lon împăratul victorios pe dacă nu vor fi luate mă
amplele manifestări popu nerală declanşată în urmă cîmpuriJe de luptă... a ieşi
lare împotriva regimului cu aproximativ două săp- Comunicat comun iraniano-japonez învins. Doamnele au conti suri ferme de salvare", spu
dictatorial al lui Anastasio tămîni a cuprins practic TEHERAN 8 (Agerpres). nu numai în domeniul pe nuat să apară la curte îm ne o oficialitate din Flo
Somoza. în pofida acţiuni toate sectoarele vieţii so- — Comunicatul comun pu trolier, dar şi în alte sec brăcate în rochii diafane renţa. Cunoscut încă din
lor represive, în Masaya, cial-economice. blicat la încheierea con toare de activitate econo de... muselină şi tui, prefe antichitate de romani, care
TJinotepe şi Managua, con Acţiunile represive fără vorbirilor dintre primul mică. rind să tremure de frig sau il cultivau mai ales in ci
tinuă să se semnaleze cioc precedent declanşate de ministru iranian, Jafar Comunicatul arată, de a- chiar să se îmbolnăvească, mitire, chiparosul — copac
niri între forţele de rezis Anastasio Somoza împotri Sharif Emami, şi omologul semenea, că cei doi şefi de decît să facă rabat do la înalt de 15-20 metri — este
recunoscut şi pentru longe
tenţă populară şi unităţi va forţelor de rezistenţă său japonez, Takeo Fuku- guvern au stabilit o serie modă.
ale Gărzii Naţionale, fide populară au stîrnit o vie da, care a întreprins o vi de modalităţi practice pen SCHELET DE ELEFANT vitatea sa şi pentru rezis-
le dictatorului. emoţie în ţările America zită oficială la Teheran, re tru ca valoarea comerţului tenţg la dăunători. Dar ia
In încercarea disperată Centrale, în care se mani levă că părţile au ajuns la dintre Iran şi Japonia, ca URIAŞ IN GRECIA tă că boala aceasta sem
nalată
oraşului
jurul
în
de a lichida focarele de festă sentimente de solida re anul trecut s-a ridicat In satul Perdrka (regiu Lazio şi in Umbria s-a răs-
rezistenţă, autorităţile re ritate cu poporul din Ni un acord privind extinde la 6,17 miliarde dolari, să nea de nord a Greciei) a pindil cu repeziciune. Nu
curg la acţiuni de intimi caragua. rea cooperării bilaterale crească.
fost descoperit scheletul a- mai de pe dealurile din
proape intact al unui ele jurul Florenţei au fost tă
■ Preşedintele Republicii cinci partide ale majorită ei Mondiale a Sănătăţii şi ferite ramuri ale industri fant, care, potrivit specia iaţi peste 50 000 de chipa
Democratice Somalia, Mo- ţii parlamentare (democrat- Frontului O.N.U. pentru co ei. liştilor, ar fi trăit în epoca roşi uscaţi. Pentru a com
hamed Siad Barre, ţi-a în creştin, comunist, socialist, pii, lucrările unei conferin paleolitică. Scheletul, foarte bate acest flagel a fost
cheiat vizita oficiala de socialist-democratic şi repu ţe internaţionale în pro ■ !n plenul conferinţei bine conservat, are dimen înfiinţat un comitet special
trei zile în Olanda. blican) pe marginea planu blema acordării de prim a- Uniunii Interparlamentare siuni considerabile. Picioa alcătuit din oficialităţi, or I
Luni, preşedintele soma lui trienal (1979—1981), vi- jutor medico-sanitar, la ca au început dezbaterile pe rele sale măsoară 2,20 me- ganizaţii ştiinţifice şi cerce
lez urmează să sosească zînd relansarea economică re participa delegaţi din tema instaurării unei noi . tri. tători ai Universităţii din
înfr-o vizită oficială la Ro a ţării. peste 140 de ţări, precum ordini economice internaţio Această descoperire con Florenţa. Potrivit primelor
ma. şi reprezentanţi ai unor or nale. Numeroşi delegaţi, în firmă aprecierile avansate ipoteze, boala ar fi provo
■ Preşedintele Houari ganizaţii internaţionale. Din special din ţări în curs de anterior de experţi, potrivit cată de un fel de mană I
■ Truong Chinh, pre dezvoltare, au evidenţiat cărora in zona de nord a numită cotineum cardinale,
şedintele Comitetului Per îngrijorarea crescîndă faţa Greciei s-ar putea găsi im iar alţi specialişti consideră
manent al Adunării Naţio de lipsa unor progrese pe portante relicve paleontolo că poluarea aerului este
nale a R.S. Vietnam, _ l-a «saga • ksssms linia depăşirii subdezvoltă gice şi antropologice. cauza acestei plăgi a chi
primit pe Louis de Guirin- rii si eliminării decalajelor, In orice caz, apare cert paroşilor care pier demn.,,
gaud, ministrul afacerilor Boumediene a primit pe ţara noastră este prezentă subliniind totodată conse faptul că, în urmă cu apro în picioare.
externe al Franţei, care fa Abdel Halim Khaddam, vî- o delegaţie condusă de cinţele grave generate de ximativ 300 000 de ani, con
ce o vizită oficială în Viet cepremier şi ministru de Olimpia Solomonescu, se instabilitatea preţurilor în diţiile climatice existente in „HANEDA — CAMP05"
nam. externe al Siriei, aflat în- cretar de stat în Ministerul comerţul mondial asupra Grecia permiteau elefanţi
tr-o vizită în Algeria. In Sănătăţii. ţărilor în curs de dezvol lor condiţii propice de e- Un astronom amator din
0 Agenţia Taniug anun tare. xistenţă în această regiune. Japonia, Toshio Haneda, in
ţă că Stane Dolanf, secre cadrul întrevederii, Abdel ■ Atenţia cercurilor politi vîrstă de 69 de ani, a des
Halim Khaddam a remis
tarul Prezidiului Uniunii Co şefului statului algerian un co din capitala Austriei a fost ■ Preşedintele Comisiei UN MUZEU MAI APARTE coperit, vinerea trecută, o
muniştilor din Iugoslavia, a mesaj din partea preşedin CEE, Roy Jenkins, care se nouă cometă care a fost
avut convorbiri la Liubliana concentrată asupra şedinţei află într-o vizită oficială de In localitatea Goiwaldov, denumită „cometa Haneda-
cu Willy Brandt, preşedinte telui Siriei, Hafez Al-Assad, lărgite a guvernului, care trei zile la Roma, a avut din R.S. Cehoslovacă, exis Campos". Această denumi
le Partidului Social-Demo- şi a avut loc un schimb de a durat două zile, consa o întrevedere eu primul mi tă cel mai mare muzeu de re a fost acordată de Ob
crat din R.F. Germania, ca vederi asupra situaţiei ac crată examinării unor pro nistru al Italiei, Giulio An- încălţăminte din lume, care servatorul Institutului Sinii-
re face o vizită în R.S.F. tuale din lumea arabă şi a bleme economice, reducerii dreotti. Au fost abordate etalează exponate aduse honian din S.U.A., intrudt,
Iugoslavia. altor probleme de interes inflaţiei şi şomajului şi ela probleme referitoare la no aici din 37 de ţări. Recent, alătur] de Haneda, cometa
comun. borării de măsuri capabile ul sistem monetar vest-eu- colecţiile muzeului s-au îm a fost descoperită aproape
■ La Roma au fost relu sa contribuie la înlăturarea ropean, menit, în concepţia, bogăţit cu o serie de mo în acelaşi timp de un as
ate joi dezbaterile dintre H La Alina Ata, capitala greutăţilor pe care le în autorilor lui, sa protejeze dele de cizme pentru că tronom australian, Cham-
reprezentanţi ai guvernului R.S.S. Kazahâ, se desfăşoa tâmpină ţara în sfera finan economiile „celor nouă" de lărie, da tind din prima ju- pos,
italian şi delegaţiile celor ră, sub egida Organizaţi- ţelor, impozitelor şi în di perturbaţiile monetare.
Preşedintele Sudanului, Ga- tură — la ora actuală coo
afar Mohammed El Niraelri, perativele realizează 63 la su
ultima Realităţi social-economice din tarile in curs de dezvoltare
a declarat reeent că explo tă din producţia de bumbac
rările efectuate in şi peste 50 ia sută din cea
vreme au dovedit existenta de cafea a ţării. ^
unor cantităţi înseninate do
petrol în subsolul ţării. El inţel şi tehnicii în următorii „Planul d© doi ani“ (1978- ' construcţiei de obiective c- în cadrul eforturilor de
a relevat că au fost apro cinci ani. Această măsură, 1079) elaborat în Bangladesh nergetice vor totaliza 157 750 puse in Siria pentru asigu în exerciţiul financiar 1977-
bate noi investiţii în valoa informează postul pakistanez a fost conceput ea un plan milioane rupil. rarea din producţie proprie a 1978, exporturile indoneziene,
re de 173 milioane dolari do radio, vizează în special de tranziţie către planul cin ★ necesarului. de zahăr, luna inclusiv cele de ţiţei, au spo
pentru definitivarea operaţi reducerea dependenţei eco cinal 1980—1985. Obiectivul Guvernul HepublicH Capu trecută a fost inaugurat un rit cu 21,1 la sulă cifrindu-so
unilor de prospectare a a- nomiei naţional© do tehno său principal îl constituie lui Verde acordă o mare obiectiv major al acestui la, 3,49 miliarde dolari, faţă
cestor zăcăminte. Totodată, logia de import, precum şi dezvoltarea sectorului agri importanţă dezvoltării siste sector industrial, iar în au- de 2,86 miliarde în anul fis
şeful statului sudanez a re creşterea producţiei industri col, căruia îl vor fl alocate mului de învăţămint, consi . gust se prevede darea .In cal 1976—1977. După cum sa
levat existenţa unor resurse ale a ţării. 23 la sută din totalul inves derai ca un instrument de exploatare a unei alte uni subliniază Ia Jakarta, aceas
de paze naturale în regiunea ★ tiţiilor. Printre obiectivele cca mai mare importanţă tăţi pentru producerea, zahă tă evoluţie a fost determina
Bchiar din nord-eslul ţării, Banca eglpteauo-iraniană de industriale prevăzute (sector pentru asigurarea dezvoltării rului. tă în bună parte de măsu
care se situează la nivelul dezvoltare a investit suma de pentru care s-au rezervat 22 economici şi culturii. Aceas Planurile de dezvoltare a rile guvernului de stimulare
celor mal maxi zăcăminte de 20 milioane dolari pentru re la sută din investiţii) figu tă grijă este dealtfel refloc- acestui sector prevăd ca pî- a livrărilor ,pe pieţele exter
gaze din lume. alizarea a 19 proiecto agrico rează lucrări în domeniul tată în buget, unde s-a pre nă în 1980 suprafeţele culti ne. Printre ultimele propu
★ le tu Egipt. Proiectele pre transporturilor şj al energiei văzut o sporire de 20 Ia su vate cu sfeclă de zahăr să neri vizind extindere;! expor
Compania naţională algeri văd, în esenţă, punerea In electrice, realizarea unei pro tă a cheltuielilor penlru e- crească de opt ori. în acel turilor se numără şi cea re
ană „Sonatrali" a olaborat valoare a 8 000 hectare de ducţii suplimentare de gaz- ducaţia şi formarea cadrelor. an, Siria va recolta şi pre feritoare la crearea unei
proiectul construirii unei în teren într-o zonă situată în natural de 7 miliarde metri ★ lucra 2,5 milioane tone de bănci pentru creditarea ope
treprinderi do prelucrare a tre canalul Nubaria şi şo cubi. în cadru! eforturilor de sfeclă dc zahăr. raţiunilor de export.
gazelor naturale în zona Al- seaua Cairo—Alexandria. ★ dezvoltare a industriei naţi ★
rar. Această întreprindere va ★ După cum s-a anunţai ofi onale, .în Liberia se proiec Mişcarea cooperatistă cu . . -ir
putea prelucra zilnic apro Cel dc-al treilea plan cin ciat la Delhl, în 1985 puterea tează construirea unei înlre- noaşte o dezvoltare accelera în Togo a fost dată în ex
ximativ 10,8 milioane metri cinal al Tanzaniei prevede centralelor electrice din In prinderi cu o producţie anu tă în Kenya; in ultimii 15 ploatare in acest au prima
cubl do gaze naturale, oe investiţii d© 617 milloano şi ani numărul asocierilor de intreprlndero de prelucrarea
vor li lichefiate sau trans lingi penlru modernizarea dia urmează să atingă (4 mi ali de 10 000 tone hirlie şi această natură a crescut de . ţiţeiului, cu o capacitate de
formate în condensat. porturilor ţării, unul din lioane kw, în conformitate 130 ooo tone de semifabricate la 619 la aproape 3 000. To un milion tone pe an. Fon
★ proiecte prevede adineirea cu planul de dezvoltare a e- fibroase. Fondurile necesar© talul membrilor cooperative durile necesare construirii a-
Guvernul pakistanez a Uo- şenalului de intrare In por ncrgettcii naţionale, în cursul realizării acestui obiectiv sînt lor a depăşit 800 ooo. cesiul obiectiv industrial s-au
tărit alocarea unor fonduri tul Dar Es Salaam şi con estimate la 200 milioana do Mişcarea cooperatistă s-a ridicat ia 25 milioane lire
în valoare de 1,8 miliarde struirea unui nou terminal celui dc-al şaselea plan cin sterline.
rupi! pentru dezvoltarea şti- petrolier. cinal, fondurile destinate lari. extins în special hi agricul (Agerpres)
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Deva, stf. Dr. Petru Groza, nr. 33. Telefoane! 11275» 1i585, 20705. TIPARUL i tipografia Deva, slr 23 August, nr. 257 <1 965