Page 33 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 33
DUMINICA,
10 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Jjt-Ş'' " *1«* -.....
Un tezaur l§t îndemâna tuturor '
; V--- ~...... ................................................ :-------- —------------ ■■
r
:
Ip:' •. colectivelor de muncă
!
IEXPERIENŢA FRUNTAŞILOR
în cinstea „Zilai metalurgistului 11
Producem oţelul de care are
nevoie ţara, economia naţională
Convorbire cu tovarăşul inginer CORNEL DEHELEANU,
directorul uzinei nr. 3 — oţolării din C. S. Hunedoara
— Un adevăr recunos pacitatea cuptoarelor, atât Noua faţă a oraşului Simerla. Foto : VIKGIL O NOU;
cut, care face cinste oţela- la oţelăria electrică, Cît şi
rilor hunedoreni : de timp la vechea şi noua oţelărie.
îndelungat uzina nr. 3 — Avem cuptoare electrice ACELAŞI,
oţelării — se constituie în de 50 de tone, în curînd
port-drapelul hărniciei şi vom avea de 100 tone pe Cuib acţionează mecanizatorii la recoltări
dăruirii în muncă, a devo şarjă, cele de la oţelăria PRETUTINDENI
tamentului muncitoresc, veche au ajuns toate de
atît în cadrul combinatu 100 tone, deşi înainte erau si la pregătirea insâminţărilor? Drumul pînă la Ciun-
lui, cît şi în întreaga side de 40 tone, iar la noua o- gani îl întoarce pe trecă
rurgie românească. V-am ţelărie avem acum cuptoa tor spre lumea şi revela
ruga să vă opriţi la ci leva re de 400 tone pe şarjă, O contribuţie hotărîtoare stantin Vasilovici — pe 110 Gheorghe Tat şi Ion Dănilă ţiile celor dintîi lecturi
dintre succesele mai în ştiut fiind că acum 20 de Ia realizarea în bune condi ha, din 160 prevăzute. De se preocupă cu răspundere geografice. Dar o clipă
semnate dobîndite de oţe- ani aveau 185 tone pe şar ţii a lucrărilor agricole din asemenea, am efectuat ară de înfăptuirea sarcinilor ce de confesiune cu Gheor-
lari. jă. Am statornicit noua campania de toamnă sînt turi pentru însămînfările de le sînt încredinţate. Am lu ghe lordache, lasă pen
— Este un merit al în tehnologie a elaborării o- chemaţi să şi-o aducă meca toamnă pe întreaga supra crat şi la scarificarea tere tru interlocutorul acestuia
tregului colectiv de mun ţelului prin irisuflarea ou nizatorii. In legătură cu felul faţă planificată, cu excepţia nului, realizînd peste 120 ha. impresia unei lungi aven
că din combinatul nostru oxigen, elaborăm oţeluri cum s-au mobilizat şi acţio a 30 de hectare, unde grîul Ion Şondrescu, şeful secţiei turi eroice. „Am început
că de-a lungul anilor con cu calităţi superioare, răs- nează la recoltări şi la pre se va însămînţa după sfecla de mecanizare de la C.A.P. — zice — să lucrez în
strucţiei socialiste a avut punzînd cerinţelor econo gătirea însămînfărilor, iată de zahăr. Cooperativa agri Beriu: Pentru cultura orzu anul..., am trecut apoi
capacitatea să se adapteze miei naţionale. ce ne-au relatat şefii secţii colă a primit de curînd 40 lui avem- efectuate arături la..., am condus lucrări
din mers cerinţelor şi exi — Chiar despre această lor de mecanizare de la de tone îngrăşăminte com pe 60 ha din 80 planificate, le..., am pus în valoare
genţelor mereu sporite ale mutaţie calitativă interve C.A.P. Pricaz, Orăştie şi Be- plexe pe care le adminis zăcămintele de la..., iar
economiei noastre naţio nită în munca oţelarilor riu. trăm pe terenurile unde ur iar pentru grîu am arat 40 în prezent lucrez la...".
nale, aflată într-un per vă solicităm cîteva amă mează să fie însămînţafe ce de ha. Realizările puteau fi Şi în spaţiul unei singu
manent proces de dezvol nunte în a doua întrebare llie Roşu, şeful secţiei de realele păioase de toamnă. mult mai bune dacă aveam re fraze nu mai încap
tare, de modernizare. Si a convorbirii noastre. mecanizare de la C.A.P. Pri Am lucrat şi la dizlocaful suprafeţe mai mari elibera deodată tribulaţiile celor
gur, în acest efort colec — Este un adevăr : oţe caz : In aceste zile acţio . sfeclei de zahăr, realizînd te. Destul de anevoios se e- treizeci de ani de luptă
tiv se înscrie şi cel al o- lul elaborat s-a îmbunătă năm pe un front larg. Avem lucrarea pe 20 de hectare libereazâ de plante medici cu stihiile subpămîntului,
ţelarilor. An de an produc ţit considerabil din punct constituită o formaţie de din 30 planificate, însă coo nale cele 80 ha după care pe care le-a biruit rînd
ţia de oţel a crescut. S-au de vedere calitativ. Are mecanizatori care lucrează peratorii nu au făcut reedi trebuie să însămînfăm orz pe rînd. Pentru că tehni
obţinut indici înalţi de loc un adevărat circuit, la fertilizări cu şase tractoa tatul manual nici de pe 10 şi grîu, precum şi cele 40 cianul geolog de astăzi
eficienţă în exploatarea dar într-un singur sens : re şi remorci. Dumitru Oră- ha, fiind ocupaţi cu sfrînge- de ha ocupate cu cartofi, poartă sub nimbul mîn-
cuptoarelor. N-am făcut de la oţelăria electrică la şan, Nicolae Mihăilă, Vasile rea fructelor... unde recoltatul este de-abia driei sale experienţele şi
un calcul, dar sînt convins oţelăria veche, de aici la Boţa şi alţii au transportat Grigore "Nicula, şeful sec în faza de început. Adminis momentele succesive ale
că oţelul dat patriei în ul în cîmp peste 450 tone gu ţiei de mecanizare de la trarea îngrăşămintelor chi unei pilduitoare cariere
timii douăzeci de ani" în Convorbire realizată de C.A.P. Orăştie : în afară de mice şi a amendamentelor am de miner, ale unei vieţi
sumează milioane şi mili GH. I. NEGREA noi de grajd. Concomitent cele 40 ha unde vom însă- făcut-o pe cîte 60 de hec ce a urmat cu ambiţie
oane de tone. De la o pe s-a făcut afînarea solului — mînfa grîu după porumb, te tare, deşi puteam avea re calea visului din tinere
rioadă la alta a sporit ca (Continuare în pag. o 2-a) de către mecanizatorul Con renul destinat însămînfărilor zultate mai bune dacă toţi ţe. Debutul profesional
mecanizatorii se preocupau
de toamnă este arat. Am să îndeplinească zilnic volu s-a produs la Jolotca, ju
discuit o treime din supra mul de lucrări stabilit. în deţul Mureş, odată cu
faţă, după care facem o lu cadrul C.A.P. Orăştioara de deschiderea lucrărilor de
crare cu combinatorul, apoi Jos am terminat scarificarea foraj pentru minereurile
încă o discuire şi semăna terenului, iar la Beriu avem cuprifere de aici. A ple
tul griului. Mecanizatorii realizat 40 la sută din plan. cat, apoi, pentru multă
Vasile Amăriucăi, Nicolae vreme, la Sicheviţa, din
Lupuf, Aurel Pitorodescu, N. TÎRCOB judeţul Caraş-Severin, du-
oă care a participat la
lucrările de punere în va
în urma înţelegerii intervenite între partea loare a zăcămînfului de
română şi cea iraniana, vizita în România a la Moldova Nouă. în
şahinşahului Aryamehr şi a împărătesei Farah S. SABIN
a iranului a fost amînafă pentru o dată ulte
rioară. [Continuare in pag. a 2-a)
r
Suitul datoriei,respectul pentru
muncă—adevăratul liant intre generaţii
C.S. Hunedoara — Linia de sîrmă 1. Comunistul Mărcuş Chlrion, şef de echipă (a! doi
lea din stinsa) împreună cu echipa sa, dau numai lucrări de bună calitate. Iată-l lu-
crind la schimbarea tronsonului cu rachete pentru mesele do buclare.
Foto : N. NEGRU — De la ce vlrstă mun- de dăruire şi corectitudine adică, e vreo lege care ,
elfi, tovarăşe Mardare ? în muncă. să-l interzică să bea cit )
— De la 10 ani. — Cum te numeşti ? vrea, cînd vrea şi cu cine ţ
INTENSĂ VALORIFICARE va desfăşura timp de o IN AJUTORUL CELUI — Acum elfi aveţi ? — Sergiu Mardare, vrea ? E vreo lege care i
A LEMNULUI s&ptămînă — prin colocvii, AFLAT IN SUFERINŢĂ
vernisaje şl expoziţii de — Patruzeci şi nouă şl — Este ora 11,30 şi stai să-l oblige să muncească ? >
artă plastică şi populară,
In rindui colectivelor tio mese rotunde, şezători fol Internată ’ de urgenţă la n-am obosii deloc. Nici nu aici, la barul „Minerul", de Atunci ? Cu ce drept il jig- )
muncă care obţin succese clorice — toate în strinsă spitalul din Hunedoara, so cred că o să stau acasă peste două ore. Eşti în nesc cu asemenea între- i
deosebite în întrecerea pen corelare cu manifestările ţia mecanicului de locomo după pensionare. N-am concediu ? bâri ? Şi băiatul ăla cu a- i
tru sporirea producţiei ma tivă loan Bulteanu, do la
teriale se înscriu şi lucră I.V. Călău, avea mare ne stai niciodată şi nu-mi în — Neţf! Nu sînt Înca paratul să plece, să nu-l 1
torii do la întreprinderea voie de singe. Fără să stea chipui cum at fi o zi de lu drat nicăieri... fotografieze, că el e om ţ
pentru prelucrarea lemnu nici o clipă în cumpănă, to — Atunci, de unde ai blîrtd, da’ dacă-l enervăm... t
lui Dova. In perioada tre varăşii de muncă al lui cru in care eu să lipsesc.
cută din acest an el au loan Bulteanu, mecanici de — Nu vă lăudaţi ? bani să bei ? Sergiu Mardare, la cei J
confecţionat suplimentar locomotivă şl el, s-au ofe Lipsa de tact a reporte — Da’ ce te priveşte pe 28 de ani ai lui, încălzeşte \
132 mp de uşi şi ferestre şl rit să doneze singe, să sal zilnic scaunele din baruri, i
mobilier din lemn In va prilejuitei de „Ziua metalur veze viaţa soţiei colegului rului poale l-a jignii pe dumneata ?... la nu te mai
loare de peste 1300 000 ici. gistului”. Mîine, festivalul lor. Au donat singe salva interlocutor. Nu. Minerul băga în sufletul meu I Ce, vegetează prin circi urni sau /
se va deschide Ia clubul tor Gheorghe Noagu, Titel llie Mardare nu se lăuda. mi-ai dat dumneata de po îşi tiriie paşii pe străzi. I }
FESTIVALUL CINTECULUt „Siderurgistul“ cu colocvi Stănculea, Schifner Rudolf, La mina unde lucrează e mană ? se pare normat să lince- -4
Şl DANSULUI POPULAR ul „Cartea tehnică in spri loan Birtovan, loan Tăşală, privit cu respectul datorat Şi ditamai vlăjganul se zească, să dormiteze în
PĂDURENESC jinul ridicării şi perfecţio Doru Georgescu, loan Fel-
nării pregătirii profesiona diorean. O faptă do înalt unei remarcabile biografii ridică in picioare şi Începe DUMITRU DEM IONAŞCU
Mîine, (luni), debutează le”, iar la Casa de cultură umanism, dintre acelea ca profesionale. E un miner să clameze pentru dreptu s
la Hunedoara cea do-a VI- din Hunedoara şi la cămi ro înlîlnim tot mai multe
a ediţie a festivalului cln- nul cultural din Cinciş — la oamenii societăţii noas de nădejde, un exemplu rile lui de cetăţean. Cum (Continuare în pag. a 2-a) ţ
tecului şi dansului popular Cer na vor Avea Ioc simpo tre socialiste. (VASILE IF-
pădurenesc. Noua ediţie se zioane pe tenie istorice. TIMI, ziarist colaborator). ţ
