Page 34 - Drumul_socialismului_1978_09

DRUMUL SOCIALISMULUI
p ag. 2

A f In cinstea „Zilei metalurgistului"
In întimpinar
Aceiaşi,
Producem oţelul de care are nevoie
pretutindeni „Săptămtnii Crucii Roşii“ 10 I

(Urmare din pag. 1) ţara, economia naţională s,00 Gim
O activitate cu rezultate raţii siderurgice), Petru Ciem- Uu ;
meritorii se desfăşoară Ia nic (aglomeratarul 2), loan *,15 Toi
urmă cu douăzeci de ani C.S. Hunedoara şi pe Ifrria Zamă (O.S.M. 2), Vasile Go­ (Urmare din pag. 1) mărcile de oţel care se e- Dragota, Gheorghe Amiti- 9.10 Şoin
9.20 Film
a venii la Brad, luîndu-şi educaţiei sanitare a lucrăto­ nea (bluming 1000), Maria laborau la O.S.M.-I au tre­ teloaie, de la noua oţelă- pii:
în răspundere îndrumarea rilor combinatului, menirea Dugăiaşu (aprovizionare), oţelăria nouă. Adică, oţe­ cut spre cuptoarele mari rie, mulţi alţii. (Epii
şi organizarea lucrărilor acestei activităţi fiind întări­ foarte mulţi alţii, au deja lul, care cu ani în urmă se de la noua oţelărie. Aici — Disciplina economică 9.45 Peni
de prospecţiuni geologi­ rea sănătăţii siderurgiştilor, peste 10—15—20 de donări elabora în cuptoare elec­ se elaborează în procent actuală pune in faţa oţe- neav
ce în localităţile Barza, prevenirea îmbolnăvirii lor, a onorifice de sînge. trice, acum se fabrică la de peste 65 la sută oţeluri larilor exigenţe sporite în 10.00 Viaţ
Hărţăgani, Ruda şi Cîi- eventualelor accidente. in Multă preocupare s-a ma­ oţelăriâ veche, iar sorti­ slab aliate, oţeluri de ca­ continuare. Cum vor fi 11,45 Cam
co <1
nelu de Sus. Din 1974, această direcţie au fost ţinu­ nifestat şi se acordă în con­ mentele de la oţelăria ve­ litate, rezistente la atacul împlinite ? nalel
comunistul Gheorghe lor- te în ultima vreme 112 ex­ tinuare bunei pregătiri pro­ che trec mereu la noua o- atmosferic. Subliniez că — Exigenţele actuale se Trai
dache încearcă la şantie­ puneri cu teme dintre cele fesionale a echipelor sanita­ ţelărie. Concret, elaborăm toate succesele dobîndite, numesc o riguroasă disci­ Cluj
rul Ciungani-Căzăneşti şi mai interesante, audiate cu re. Dintre cele 8 echipe, ju­ la O.S.M.-I oţel aliat cu mutaţiile calitative deose­ plină sortimentală privită 12.30 De
retrăieşte cu fiecare zi mult interes şi cu urmări di­ riul a acordat la faza pe pretenţii de puritate, pen­ bite intervenite în munca prin prisma eficienţei eco­ 13.00 Tele
împlinirile unei noi răs­ recte în conştiinţa lucrători­ combinat a întrecerii punc­ tru construcţia de maşini, oţelarilor sînt rodul efor­ nomice tot mai ridicate; 13,05 Albi
sum
punderi încredinţată de tajul maxim echipelor pavi­ care înainte se elabora nu­ tului şi gîndirii întregului acordarea de valori supe­ 14,30
partid. lor din secţii şi sectoare, lionului tehnic, condusă de mai în cuptoare electrice. nostru colectiv, al specia­ rioare metalului pe care-1 nita
— Acestea, vă sînt, to­ mai cu seamă că aceste ex­ Tot la O.S.M.-I fabricăm liştilor din combinat, al elaborăm ; sporirea conti­ (lest
varăşe lordaclie, singure­ puneri au fost susţinute de Elisabeta Comşa şi reparaţii oţel pentru rulmenţi, pen­ experienţei colective. Avem nuă a scoaterii de metal cum
ce :
le mulţumiri ? medici cu o experienţă deo­ electrice, condusă de Elena tru arcuri. Dar în vremea oameni de nădejde, de bun din tona de lingou ; rom
— Nu, nu sînt singu­ sebită. In colaborare cu Pripas. Aceste două echipe aceasta, oţelăria electrică înaltă probitate profesio­ asimilarea de noi mărci regi 1
rele şi nici cele mai mari. compartimentul de protecţia au cîştigat şi faza pe muni­ a primit sarcini noi. Aici nală, comunistă, crescuţi şi 17.00 Foit
rest:
E adevărat, mă bucur muncii s-au realizat 42 de cipiu, iar la 17 septembrie s-au asimilat mărci de formaţi în cele 3 oţelării. de oţel de care economia (Di\
ori de cîte ori aud că filme documentare pe linia vor participa la faza jude­ oţel inoxidabil, înalt alia­ Dintre cei mulţi i-aş numi noastră naţională are ne­ Il-a.
zăcămintele pe care le-am prevenirii îmbolnăvirilor pro­ ţeană. te, o largă gamă sortimen­ pe Florian Giurcă şi Nico- voie. Bizuindu-ne pe expe­ rect
scos la iveală aduc fo­ fesionale şi a accidentelor. In întimpinarea „Săptămî- rienţa bogată a colectivu-, 17,50 Filn
tală cu prescripţii de pu­
loase economiei noastre O remarcă deosebită, elogi­ nii Crucii Roşii", întreaga ritate, cu indici tehnico-fi- lae Avrămescu, de la oţe­ lui de oţelari din cele 3 oţe­ ritir
tlul
naţionale, dar alături şi, oasă chiar se cuvine celor activitate de educaţie sani­ zici şi mecanici superiori lăria electrică, Tiberiu lării, avîndu-i pe comu­ 18,40 Mic
poate, mai presus de ele, peste 1 120 de donatori ono­ tară a siderurgiştilor se va pentru construcţiile nava­ Pascu, Eugen Georgescu, nişti mereu în frunte, a- cei
port amintirea oamenilor rifici de sînge din combina­ intensifica. De asemenea, va le, utilaj petrolier, scule Oliviu Ilie, de la oţelăria vem garanţia că ne vom 19.00 Teii
cu care am lucrat, cu fie­ tul hunedoreaa. Siderurglşti fi organizată o amplă dona­ etc. Continuînd ideea, tre­ veche, Ştefan Tripşa, Vic­ îndeplini exemplar sarci­ 19.20 Rep
care, cînd îi întîlnesc, îmi ca Vasile Moldovan (repa­ re onorifică de sînge. buie spus că multe din tor Petroesc, loan Crişan, nile, vom da mereu ţării „Tîi
recompun traseul vieţii Antonie Popa, Alexandru oţelul de care are nevoie. 19,35 Rap
mele şi al profesiunii. 20.30 Put
— Fără îndoială, con­ La Bulzeştl }j > j gg | c 20.55 Filr
ri 1
siderentul acesta a pri­ mj rcu n r( U mic
mat în alegerea dumnea­ sud
voastră ca secretar al 22, 20 Tel
organizaţiei de partid. o
— Nu ştiu dacă a pri­ cerinţele cetăţenilor—n îndatorire de LUNI,
mat sau nu, dar oricum
s-a ţinut seama de el. 15.55 Tel
Citeam în expresia fe­ prim ordin a cooperativi de consum IC,00 Em
ghi
ţei şi în subtextul mărtu­ 19.00 Iuti
risirilor sale semnele unei Cooperativa de consum din 19.15 Pul
sincerităţi depline şi con­ comuna Bulzeşti nu e prea de la cel din Bulzeştii de Jos, 19.20 1001
realizări
lunare
im­
ambii
cu
vingătoare. Căci înfr-a- mare, dar de aici şi pin a la portante. 19.30 Tel
devăr, Gheorghe lordache a considera că şi activitatea Analizând însă activitatea pe 19,50 Par
are, dacă putem spune ei trebuie să fie pe aceeaşi întreaga perioadă trecută din 20.20 Roi
măsură, e o cale ce nu tre­
acest an, se constată că pla­
aşa, vocaţia respectului buie parcursă. Căci — deşi are nul pe 8 luni n-a fost înde­ teri
şi a dragostei de oameni puţine unităţi de desfacere şi plinit, la desfacerea de mărfuri sod
—v trăsătură esenţială a oameni aşişderea — se acordă către populaţie, restanţa alun­ 21.10 Pul
aprovizionării
gind la circa 100 000 lei. Cau­
o
mare
atenţie
comunistului din zilele populaţiei, ca şi acţiunii dit a- za acestei rămâneri in urmă 21.15 Ma
noastre. chiziţionare de produse agri­ trebuie căutată în aproviziona­ 21.45 Inii
cole. Astfel, cele două unităţi rea neritmică şi, firesc, în mo­ . ron
do desfacere de tip mixt sint dul de deservire. Dacă acum 22.00 Ca<
bine aprovizionate cu produ­ aprovizionarea c bună, ea n-a 22.20 Tel
v'izlta de prietenie se solicitate în mod frecvent fost întotdeauna aşa. Au exis­
de populaţie, preşedintele Oc- tat perioade cînd din unităţi EJ '”*’?
5
O delegaţie a Comitetu­ Instantaneu din magazinul alimentar cu autoservire, unitatea nr. 53 Vulcan. tavian Alba fiind cel ce merge au iipsit mezelurile, untul, făi­
lui judeţean Hunedoara al săptăminal ia depozitele cu ri­ na de mălai etc., fiindcă s-au
aduce
marfă.
a
dicata
pentru
U.T.C. a efectuat o vizită adus cu cantităţi puţine. şi Asigura­
rea
încăl­
îmbrăcăminte
fiecare
în
vineri
de prietenie în U.R.S.S., la Adevăratul liant între generaţii Astfel, cooperaţiei aduce la maşi­ ţăminte pentru sezonul cald BUCU
na
Bul­
invitaţia Comitetului regio­ zeşti cantităţi însemnate de ar­ s-a făcut cam tîrziu şi incom­ iliojurna
nal Doneţk al U.T.C.Ii. ticole cerute de cetăţenii co­ plet, de aceea oamenii s-atl a- ră radii
alte
părţi.
provizionat
din
în
mandăn:
Delegaţia română a avut (Urmare din pag. 1) — Ei, şi dumneata, sare sine în toate conştiinţele. munei. Cu toată această apro­ ce priveşte servirea — cum am Ilustrate
vizionare abundentă, nu se de­
întîlniri cu activişti ai or­ mama, o femeie in virstă, Cultul datoriei, respectul păşeşte — nu s-a depăşit nici constatat şi noi — nu se prea dioprogi
ganizaţiei de tineret ddn faţa cite uniri pahar cu cu miinile roase de muncă. E pentru muncă, trebuie să într-o lună din 1978 — stocul respectă orarele de funcţiona­ Antologi
regiunea Doneţk înfrăţită, băutură, in timp ce alţii a- şi el tinăr, pină-i vine min­ fie punctul de reper al în­ de marfă stabilit, de unde re­ re. în după-amiaza zilei de 2 apăr şi
pildă,
septembrie,
bufetul
de
că
11.00 Ri
iese
marfă
de
procurarea
a vizitat întreprinderi in­ sudă in mină, fabrici şi pe tea la cap... Şi să ştii că e tregului efort educativ rea­ se face bine gîndit, în strictă din Bulzeştii de Sus a stat în­ meilor ;
dustriale, unităţi agricole, şantiere. puţin bolnav. lizat de fagiiIie. Familia concordanţă cu ceea ce so­ chis deoarece Octavian Paul, Iran ; 1
şcoli în oraşele Jdanov şi — Dumneavoastră mun­ — Ce bolnav, devine a- poate şi trebuie să consti­ licită cumpărătorii. Dealtfel, gestionarul acestuia, era plecat tru toţi
nai ; 13
Makeevka. Din delegaţie ciţi de peste treizeci de gresiv tnntorul. Nu vreau tuie cadrul sănătos de acest lucru este reliefat şi de la o nuntă. Şi asemenea exem­ raţii —
ple nu sint singulare. Iată de
august
a
luna
Îndeplinirea,
in
au făcut parte tovarăşii E- ani. Fiul insă trîndăveşte, să muncesc şi gata ! Lasă, creştere spirituală a copii­ planului de desfacere şi chiar ce — apreciind rezultatele ob­ Unda v
xnil Groza, secretar al Co­ nu lucrează nicăieri. De tată, nu lua lucrurile in lor, cea dinţii şcoală in depăşirea lui cu circa 3 000 ici. ţinute — se poate concluziona tis-club;
zică ; li
mitetului judeţean U.T.C., ce-/ permiteţi ? tragic. Mă descurc eu... care copilul să înveţe, oda­ Ia ora actuală şi planul de a- că se cere o mai marc preo­ tativ —
partea
cupare
realizat,
din
celor
cc
Em Valea, instructor cu — Ce pot să iac ? Să Un singur exemplu. L-am tă cu regulile de compor­ chiziţii plnă pe la 1978 este anului în muncesc în cooperaţia de con­ 19,20 Ri
iar
finele
pro ne şcolare, Constan­ mă bat cu el ? Are o me­ întâlnit cu totul întâmplător. tare, preţuirea muncii... curs va fi depăşit substanţial. sum, pentru ca activitatea de 20.00
populaţiei
să
tin miţă, secretar al co­ serie bună, e lăcătuş me­ Dar el demonstrează că Numai astfel scăpăm de Sub aceste aspecte — ale pre­ aprovizionare In a concordantă cu Dans pi
Conserv
mereu
fie
rni leiului U.T.C. din C.S. canic. Dar nu-i place să acest liant între generaţii paradoxuri, de acele „rezi­ ocupării pentru îndeplinirea pretenţiile în continuă creştere ţ?:M
Hunedoara, Eugen Cozman, lucreze... — munca, pasiunea crea­ duuri" pe oare societatea planului la desfacere şi la a- ale oamenilor muncii din--Bul­
chiziţii
—
loan
se
evidenţiază
secretar al comitetului — Să mănince ii place ? toare — nu se impun de la noastră nu le poate tolera. Stănilă, de la magazinul din zeşti.
U.T.C. de la I.M. Petrila. Bulzeştii de Sus şi Sabin Rusu B. TURDEANU
A'
In primii ani de după cel EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL PE noua ordine economică in­
de al doilea război mondial ternaţională", „Carta drep­
în lume s-a instituit o ordi­ PARTID Şl PE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ turilor şi îndatoririlor econo­
ne economică — sistem mice ale statelor", rezoluţia DEVA
(Patria)
structural politic şi economic din 1975 a Adunării Gene­ (Arta) ;
pus la baza raporturilor in­ concept propriu, cuprinzător, punerile concrete. România rale, intitulată „Dezvoltarea Mărie, ]
ternaţionale —, care prin unitar şi închegat ce oferă dovedeşte că este gata să-şi şi cooperarea economică in­ (Flacăra
aducă
conţinutul şi esenţa sa reflec­ o perspectivă reală. In co­ Edificarea noii ordini economice în continuare contri­ ternaţională" şi altele. Au (Siderur
ta pe acea vreme o stare mentariul nostru de azi ne buţia la progresul dez­ fost create şi unele organis­ (Arta) şi
rul
de fapt specifică. In ea se vom opri, pe scurt, în spe­ baterilor asupra marilor pro­ me şi mecanisme care să structor
bleme care confruntă întrea­
reflecta, de pildă, faptul că cial asupra elementelor com­ mondiale presupune soluţionarea sprijine eforturile ţărilor în Tentacu
rul (7
majoritatea statelor care as­ ponente ale acestui concept, ga comunitate internaţiona­ curs de dezvoltare. Este şi Ovidi
tăzi se află în curs de dez­ relevînd în acelaşi timp şi la. Propunerile avansate de vorba de p r o g r a m e l e PENI :
voltare nu îşi cuceriseră încă unii factori care favorizează România vădesc o notă pro­ U.N.C.T.A.D. pentru produse părlat ■
prie,
independenţa naţională de şi alţii care frînează înfăp­ unui complex problematic uriaş specifică, în concor­ de bază, F.A.O., pentru dez­ tural) ;
(M
lor
tuirea lui. Pentru lectori şi danţă cu politica sa". voltarea agricolă, O.N.U.D.I.
stat şi, în consecinţă, n-au Vom remarca faptul că CAN : 1
putut participa la edificarea propagandişti, pentru toţi cei (llll) pentru tehnologia industrială riile I-:
LONEA
ordinii economice. Astfel, ea care studiază expunerea se­ poziţia României în proble­ şi altele. In anii 1978 şi (Mineru
mele noii ordini economice
poartă puternic amprenta u- cretarului general al parti­ 1979 sînt stabilite acţiuni om cu
nor structuri depăşite şi se dului, tovarăşul Nicolae lichidarea decalajelor; ţiei, creşterii producţiei agri­ internaţionale se alătură u- mari pentru dezbaterea pro­ ANINOi
tinent
manifestă ca o frînă a dez­ Ceauşescu, redăm pe scurt — stabilirea unor relaţii cole, realizării unor vaste nui mare număr de opţiuni blemelor cooperării mondia­ CÂNI :
voltării şi ca un ghem de aceste elemente : echitabile între preţurile ma­ lucrări de irigaţii, îmbunătă­ yenite din partea altor ţări le : Conferinţa O.N.U. pri­ timp (7
— noua ordine economi­ şi că, în pofida diversităţii vind ştiinţa şi tehnologia în E atît i
contradicţii în lumea contem­ teriilor prime şi ale produ­ ţiri funciare şi de ameliora­ surselor, ele au ca numitor slujba dezvoltării, Conferin­ (Steaua
porană. Ea s-a dovedit in­ că internafională cere înlă­ selor industriale astfel îneît re a solului, producţiei de ZA :
capabilă de adaptare inte­ turarea vechilor relaţii de acestea să stimuleze activi­ îngrăşăminte chimice etc.; comun cerinţa transformării ţa Naţiunilor Unite pentru trul ]
cooperarea tehnică între ţă­
grală şi eficientă la marile inechitate, a asupririi unor tatea productivă a popoare­ — măsuri hotărîte pentru noii ordini economice în- rul) ; C
aii
bat,
mutaţii ce s-au petrecut în popoare de către altele, li­ lor ; asigurarea asistenţei tehnice, tr-un instrument central de rile în curs de dezvoltare, (Patria)
cea de a cincea Conferinţă
economia mondială, perpe- chidarea politicii imperialis­ — să se asigure accesul pregătirea cadrelor, spori­ lichidare a decalajelor şi (Flacăra
tuînd dezvoltarea inegală a te, colonialiste şi neocolo- tuturor ţărilor la materiile rea" efortului propriu pentru inechităţii, de asigurare a a Naţiunilor Unite pentru New Yc
de cultu
diferitelor grupe de ţări, nialiste; prime şi la sursele de ener­ înfăptuirii unei lumi mai comerţ şi dezvoltare, cea de pe cer
menţinînd şi adîncind deca­ — realizarea unor relaţii gie, la cuceririle ştiinţei şi dezvoltare, alături de un drepte şi mai bune. a treia Conferinţă generală Buzdugi
lajele despre care vorbeam bazate pe egalitate în drep­ tehnicii moderne ; sprijin mai substanţial din Ultimii ani de acţiune în a O.N.U. pentru dezvoltarea — serii
în comentariul precedent. turi între toate naţiunile, pe partea ţărilor dezvoltate. acest sens au dat unele re­ industrială şi altele. Sandoki
drepturile popoarelor de a — se impune elaborarea Opţiunea românească a- zultate ce pot fi considerate Progresul în instituirea (Casa t
Făcînd parte din proble­ unor programe speciale în cături
matica de stringentă acuita­ fi stăpîne pe bogăţiile pro­ vederea realizării unor obi­ supra noii ordini economice promiţătoare. S-a realizat un noii ordini economice mon­ nă (11
RIA : 1
te a lumii le azi, instaurarea prii ; internaţionale a întrunit în­ consens asupra unui set de diale este însă frînat de o curse l
unei ordini economice mon­ — respectarea dreptului ective de importanţă vitală că de la început aprecieri principii pe baza cărora să seamă de factori proveniţi Eu, tu
diale noi a reţinut, firesc, şi pppoarelor de a-şi alege o- pentru dezvoltarea civiliza­ elogioase. Reproducem în se creeze noua ordine. La dintr-o atitudine obstrucţio­ TELIUC
atenţia partidului nostru, ca­ rînduirea socială pe care o ţiei umane ; acest sens o declaraţie a O.N.U. au fost adoptate do­ nistă adoptată de ţările dez­ legenda
LARI :
re, la cel de-al Xl-lea Con­ doresc; — se cere o atenţie deo­ ministrului olandez al co­ cumente importante, printre voltate. (Muncit
gres al său a elaborat un — măsuri hotărîte pentru sebită problemei alimenta­ merţului exterior: „Prin pro­ care „Declaraţia privind CORNEL ARMEANU