Page 35 - Drumul_socialismului_1978_09

NR. 6 485 • DUMINICA, 10 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

H - » _____gg
EVIZIUNE
i 5 1 ^ - . j MOTIVĂRI, MOŢI /ĂRI...
MBNICA, Cu tot accentul ce se
IPTEMBRIE pune pe utilizarea cu
maximă eficienţă a mij­
sttca la dornici- „Ca un fagure Mîhai Beniuc, Ana Btandia- impulsul, unor instalaţii e- loacelor de transport, se
ainie ! ; Consemnări T0LST0I na, Ion Alexandru, Geo Du- lectronice submarine, utili­ mai găsesc destui condu­
patriei ; mhtrescu etc., poeţi ai con­ zate pentru nişte cercetări cători auto care Ignorea­
erial pentru co- de miere" tinuităţii plaiului mioritic, ai ştiinţifice. In rest, liniile ge­
Cărţlie junglei", limbii ce astăzi face Încon­ nerale ale acţiunii urmăresc ză această cerinţă obiec­
iul 3) ; Lev Nkohevlc! e puter­ Şl apoi: „Orice lucrare tivă, folosind maşinile în­
căminul dum- nic, bUnd ţi nemuritor. Bar­ terminată în ciornă trebuie jurul lumii. Limba româneas­ pină la proporţiile unui treprinderilor după bunul
stră ; ba răsfirată pe pieptul larg revăzută, tăind din ea tot Editura Eminescu a avut că, limbă de cultură, de plagiat „Rechinul alb". E- plac. Citeva exemple in-
satului ; îi scapără albă in soare. ceea ce e de prisos şi ne- frumoasa şi lăudabila ini­ cinstire şi de năzuinţă, lea­ venimentele fioroase se des­ tîlnite în aceste zile sînt
matele balcani- ţiativă de a stringe intr-un gă astăzi dăinuirea el din făşoară şi aici pe o plajă edificatoare. losif Răz-
ţlmnastică — fi- Poartă rubaşcă ţi cizme pe adăugînd nimic. Acesta trecut în prezent, din pre­ californiană, dispariţia vic­
pc aparate, oare ţi le pingeleşte sin­ este primul proces". volum selectiv ode şi im­ zent în viitor. Poemele din timelor se petrece în ace­ van de pildă, şofer la
lisiume de la gur, aşezat pe un scăunel Prinţul Andrei — o, fru­ nuri, poeme şl sonete de B.J.A.T.M. Deva, abătin-
tpoca ; de lemn, ca oricare cizmar mosul prinţ Andrei I — pă­ cinstire şi mărire a limbii acest ciclu, sînt un respect eaşi atmosferă de mister du-se de la ruta stabilită,
aj& patriei ; române. De fapt, volumul e şi un sentiment de dragos­ ca şi in filmul „model", au­ a poposit în faptul serii
de treaba. şeşte lin peste stepele lu­ te şi frumuseţe faţă de torităţile — spre a evita
La 9 septembrie, Lev Ni- mii şi se întreabă „de o înmănunchiere a versu­ — cu autocamionul de
duminical. Din rilor transmise în cadrul e- limba românească, faţă de compromiterea afacerilor — mare capacitate 21-HD-
: Ora veselă. coloevid a împlinit un ce afirmarea fiinţei noastre arborează şi aici aceeaşi
• Woody, ciocă- veac şi jumătate. El a des­ Pierre Bezuhov — bunul, misiunii radia „Odă limbii naţionale, pentru pace şi atitudine camuUatoare faţă 3300 — la campingul de
a buclucaşă — coperit secretul nemuririi stingaciul Pierre — rătă­ române", emisiune ce se pe malul Şiroiului, fiind
animate. Auziţi difuzează sâptâminaJ, cu prietenie in lume. de adevăr. In line (deşi cu însoţit de o persoană ce
ută ţara. CJnte- in muncă. Munciţi, zicea, şi ceşte pe toate timpurile rubrica „Ca un fagure de MIRON TIC mijloace materiale conside­
jocuri j“"»ulare •veţi alia fericirea. Dar nu de măcel ale lumii şi se rabil mai modeste), sint fo­ nu figura in foaia de
şti din aiferite munciţi pentru voi, mai zi­ întreabă „de ce ?“. parcurs. „Am vrut să ser­
ale ţării ; cea, asta nu înseamnă ni­ Aţi observat că tocmai losite aceleaşi trucaje elec­ vim ceva aici", îşi moti­
: Dinamo Bucu. mic, ci munciţi pentru cei­ oamenii aceştia oare nu o- ’ Cartea ® scena ® eerairal tronice ca în „Rechinul vase simplu I.R. abaterea.
• Gloria Buzău. alb". Caracatiţa este „vie Remus Coroiu la rînduri.
i A) Repriza a lalţi. bosesc întrebîndu-se „de şi naturală", şerpuirea ten­
ransmisiune di- In jurnalul său scria, în­ ce ?" — tocmai ei sînt cei taculelor oferă un specta­ (conducător auto pe au­
că pe cind avea doar 24 ce duc lumea înainte ? miere". Sint prezenţi in a- tobasculanta 31-TM-2064
srial : Linia jna- de ani: „Trebuie scris şi Un „de ce" presupune ceastă culegere aproape Tentacule col inspăimintător pentru de pe şantierul Chişcăda-
Oncdin. Eplso- 70 de poeţi, de la V. Alee- cei slabi de înger. In esen­ ga), in loc să-şi facă ă s
iar scris. E singurul mijloc un răspuns, iar un. răspuns sandri, B. P. Haşdeu, G. ţă filmul e slab, mizînd în
ecran pentru de a-ţi elabora o manie­ înseamnă un pas înainte. Coşbu, G. Sion pină la cei „Tentacule" filmul tande­ exclusivitate pe o spectacu­ cursele normale pentru
ă ; ră, un stil". Lenin ii spunea odată lui mului Sonia Molteni (sce­ lozitate gratuită. care de fapt, este retri­
nai ; ... De and a descoperit a- Gorki : „Pină la acest con­ mai tineri de azi, Cleopaira naristă), Olivcr Hellman Nu se poate spune insă, buit, a fost surprins de
tj de scriitor : ceasta, rodul muncii sale te n-a existat mujic auten­ Lorlnţiu, Radu Felix, Lucian (regizor) — se înscrie per­ că operatorii — conduşi de
reni ’78“ ; tic în literatură. Cine din Avramescu, Daniela Crăs- fect în baremul unui gen
ii de toamnă ; a devenii podoabă lumii. Europa poate fi comparat naru, Dan Verona. Volu­ la modă, asupra căruia pla­ Roberto D’Ettore Piazzoli —
tatc ; Nataşa ascultă trecerea mul este împărţit în două nează aureola îndoielnică nu fac totul să creeze im­
de cu el ? Nimeni". Şi — zice
artistic : ,,.lcr- vîntuiui prin crîngul Gorki — Lenin a început cicluri: „Mult e dulce şi presia marelui spectacol. In
icurcătuxă“. Prc- mesteceni. Karenlna silabi­ frumoasă" şi „Odă limbii a „Rechinului alb". Şi aici, rest, pelicula este o poves­
Tv. Producţie a seşte alfabetul tragic al să-şi frece mîinile, rizînd române". Primul ciclu se protagonistul este un mon­ tioară de groază cusută cu
ilor americane ; singurătăţii. Mujicul Foma mulţumit. stru marin, care nutreşte aţă albă, sub pretextul Ul­
mal. înţelege glasul pămîntului Pe Lev Nicalaeviti l-a deschide cu „Cîntecul gin- stranii ambiţii de răzbuna­ mului de ficţiune ştiinţifică. organele de control toc­
rt. tei latine" de V. Alecsandri, mai tind se pregătea să
care e şi al omeniei şi e excomunicat Sfînlul Sinod. cîntec ce triumfă peste re laţă de specia umană. Nu-i, de mirare că ceea ce facă nişte transporturi
SEPTEMBRIE acelaşi pretutindeni. Cu toate acestea, el a îm­ timp, purtînd o nestinsă Iti-colo, dar nu prin părţi­ rezistă din „Tentacule" este ilegale. „Ziceam să fac
Lev Nicalaevici nu şi-a plinit un veac şi jumătate, torţă de lumină, menire şi le esenţiale, filmul în cauză prezenţa a două stele de şi eu aşa... un serviciu..."
elaborat doar un stil, ci a e viguros, cu umerii largi cultură. diferă de prototipul său. primă mărime : Henry Fon­
ie in limba ma- şi sufletul încăpător. Işi a încercat şi el să moti­
creat o lume. Cum ? In „Odă limbii române", Bunăoară, realizatorii gă­ da şi John Huston, care veze ilegalitatea.
s pe portativ ; iată cum: „Ideea trebuie croieşte singur cizmele uria­ ciclu mult mal amplu, sem­ sesc o explicaţie „logică" strălucesc ca două diaman­ Socotim că asemenea
ate ; să se nască în societate, şe de huit şi se pregăteşte nează o seamă de poeţi pentru tulburările de com­ te pe un maldăr de tini­ abateri pot motiva inter­
seri ; dar cizelarea şi .exprimarea să străbată eternitatea. contemporani: Constanţa portament ale caracatiţei chele. venţia unităţilor de care
aal ; ei are loc în singurătate". RADU CIOBANU Buzea, Nichita Stănescu, gigantice — ea ucide sub AL. COVACI aparţin cei în cauză, pen­
nic ; tru a-i determina s-o a-
foileton : ,,Pu- puce pe drumul... Indicat
ră glorie Epi- cu precizie pe foile de
ato ; Realizări ale parcurs.
sţi o Întrebare?; C©S@s4@r©I^I iitofesisîy S
?ţi ai cîntecului oamenilor de FLUIERĂ A PAGUBĂ
sc ; De la o vreme, cercetăto­ s
ea
mondial ; ştiinţă clujeni rii pun sub semnul îndoielii mului. hrăneşte celulele organis­ lntr-un clasament al ţ
tal. teoria potrivit căreia se con­ O ipoteză interesantă in pierderilor de animale 1
Oamenii de ştiinţă clujeni sidera că ateroscleroza şi in­ legătură cu relaţia dintre prin mortalităţi, coopera- )
ssssssnasEas! aduc o contribuţie tot mai farctul se datorează creşte­ colesterol şi ateroscleroză a tiva agricolă din Unirea ţ
însemnată la materializa­ rii cantităţii de colesterol in fost emisă do dr. Hans Kau-
>iO== rea efortului general al sînge. Colesterolul — există nitz, de la Universitatea din candidează ta un loc de
colectivelor de muncă din temeiuri să se creadă — fe­ Columbia (S.U.A.). El consi­ frunte, înscriindu-se cu pe­
industria noastră pentru reşte inima do infarct, scrie deră că această dependenţă
:i I : 7,00 Ra- îndeplinirea sarcinilor ac­ revista „Medical News". In este inversă : nu atcroscle- ste 150 oi dispărute de la
10 Avanprcmie- tualului cincinal. Pe aceas­ urma unor cercetări pe un roza produce colesterolul, începutul acestui an. Ori-
7,45 Vă reco- tă linie se înscrie şi recen­ grup de 2 400 de persoane cum se susţinea pină acum, cit ar fluiera acum a pa­
ttru azi ; 8,00 ta realizare a unui colectiv din oraşul american Franin- ci creşterea colesterolului in
zicale; 8,30 Ra- de la Facultatea de meca­ hem, dintre oare 142 erau sînge este o reacţie la îm­ gubă după această în- ,
i satelor; 10,00 nică a Institutului politeh­ bolnave de mimă, la cele cu bolnăvirea de ateroscleroză. treagă turmă pierdută, o- )
rică ; 10,10 Te nic din localitate, caro a afecţiuni cardiace s-a con­ vinele dispărute nu se i
ut, patria mea; conceput şi a realizat o statat o cantitate mai mică După părerea sa, aterosclc-
lagazinul fe- nouă tehnologie de fabri­ de colesterol in sînge decît roza este o boală care se da­ mai reîntorc la saivane. ‘
unui
virus
necunos­
0 Muzică din care în ţară a bacurilor de la cei sănătoşi. Mai mult, torează Apariţia acumulărilor Singura soluţie pentru a
Dc toate pen- pretensionaro a cablurilor oamenii cu mult colesterol cut. l recupera daunele aduse
13,00 Radio jur- metalice necesare produce­ în sînge trăiesc pînă la a- de colesterol în pereţii vase­
lor este o reacţie do apăra­
foi, noi gene- rii elementelor de beton dînci bătrineţi, fără să su­ avuţie! obşteşti este de
ică folk ; 13,30 armat prccomprimat. Bacu­ fere de boli do inimă. De re a organismului, care izo­ 1 a-i lace răspunzători de
; 14,30 Diver- rile do pretensionare româ­ teoria precedentă a acţiunii lează viruşii în focar do a- ^ pierderi pe cei care au
1 Sport şi mu- neşti au o rezistenţă la u- nocive a colesterolului este fecţiuni pentru a feri ţesu­
’ortret pe por- aplica de bronz aurit. zură şi o durabilitate do legată şi interzicerea consu­ tul sănătos. Evident însă, că lj avut sarcina să se ocupe
rgc Grigoriu ; Foto : ANDRUŞ IOAN exploatare mai mare decit mării unor produse ca lap­ pentru confirmarea sigură a de buna îngrijire
ie muzicală ; cele care pină acum se tele şi carnea de porc. Or, acestei ipoteze vor fi nece­ fi iu- \
jurnal ; 20,15 procurau din import. tocmai grăsimea laptelui sari încă mulţi ani de cer­ rajare a electivului de o- /
ridiane ; 21,30 Tot aici, un colectiv de este foarte necesară, întrucît cetări. vine. 1
21,35 Rom;Ci. Ia Facultatea de construc­ i
iojurnal ; 22,10 Valori ale patrimoniului cultural ţii a elaborat un original CUM RĂMINE ?
portiv ; 22.30 proiect privind construirea 1
ţuica]ă ; 24,00 nafional în muzeele hunedorene dcoautoarelor radiale din
itiri ţ v; 05—5,00 demente prefabricate. Ve­ Ţâri mai puţin cunoscute La începutul i acestei \
.izical nocturn. rificată pe şantierele u-
Evoluţia vieţii materiale şi spirituale pe meleagurile nor obiective ale industriei luni, timp de trei zile, 15 *
Situat
în
hunedorene, din cele mai: vechi timpuri, a fost pusă în chimice din ţară — la Pi­ nului Pacific, sud-vestul Ocea­ de zahăr, plantaţiile cu tres­ bovine adulte au păşunat ,
întretăierea tie ocupind un sfert din su­
la
evidenţă de numeroase descoperiri arheologice. In hn- teşti şi la Timişoara — so­ unor trasee maritimo impor­ prafaţa arabilă a arhipelagu­ în voie porumbul coope- \
s-a
luţia
dovedit
deosebit
tîmpinorea apropiatei aniversări a 2050 de ani de la în­ de economică. Consumul tante, arhipelagul Fiji este lui. Speranţele economiei rativei agricole din Cin- l
fiinţarea primului stat centralizat şi independent dac, ar­ de beton a fost redus cu format din 350 de insule şi arhipelagului sint legate de ciş, producînd unităţii o ?
odli, melodii heologii şi-au înteţit eforturile de a scoale la lumină 40 la sută, a celui de oţel regiunile centrale ale celor pagubă apreciabilă. Fă- 1
iark, poliţistul cu 10 la sută şl cu peste două insule principale. Obi­ tind investigaţiile de ri- ţ
: UNEDO Alt A : noi probe materiale, contribuind astfel la îmbogăţirea F U I ectivul principal al planului
tul la Genova informaţiilor privitoare la strămoşii noştri. Descoperirile 20 la sută a manoperei, de dezvoltare a economiei goare, s-a găsit stăpinul: i
entleman Jim arheologice recente întregesc colecţiile din expoziţiile comparativ ou procedeul ţării pe 1976—1980 ii consti­ I.A.S. Haţeg. Cum porum- J
t ; Corsarul construirii docantoarclor tuie valorificarea terenurilor bul a lost lucrat în aco-rd |
din beton monolit.
’rofetul, au- permanente sau depozitele muzeelor hunedorene, multe insuliţe, din care numai 105 din aceste insule şi impulsio­ global de către coopera- l
elenii (Con- dintre acestea avincPtij valoare naţională. sint locuite. Cele mai mari narea agriculturii, ca mijloc
PETROŞANI: dintre ele sint Viti-Lcvu şi do a rezolva problema şo­ tori, aceştia întreabă pe 1
tirea) ; Corsa- Vanua-Lcvu, unde trăieşte majului şl a asigura econo­ bună dreptate: tine su- i
bric) ; Eu, tu GORGONA MEDUZA — APLICĂ 75 la sută din populaţia ţă­ mia cu produse agricole. portă paguba adusă avu­
publica) ; LU- DE BRONZ AURIT rii. Suprafaţa totală a aces­
id prea înde- tui stat insular este dc 18 200 Valorificarea noilor tere­ ţiei obşteşti ? Şi mai e de
ile I-ll (Cul­ Meduza, a treia dintre bestial, răutăcios. Din a Venus — văzut kmp. Descoperit la mijlocul nuri pentru agricultură pre­ pus o întrebare : cum de
mea zăpezi- Gorgone (fiicele lui Phor- doua jumătate a secolului secolului ol xvn-lea de na­ supune şi extinderea reţelei nu s-a observat lipsa a• I
resc) ; VUL- din Cosmos vigatorul olandez Tasman, de curent electric. Insula
patrie — se- kys şi Keto), e prezentată al V-lea apare tipul fru­ arhipelagul a devenit în 1874 Viti-Levu va fi acoperită cu cestor animale din elec­
Muncitoresc) ; de mitologia greco-romană mos, ce va dăinui o vreme colonie engleză, iar din 1970 o reţea de lacuri de acumu­ tiv ?
i pentru mine cu o figură monstruoasă : îndelungată. şl de pe Pămînf este republică independentă. lare, diguri, centrale elec­
PETRILA: Un Majoritatea populaţiei este trice. Se proiectează con­ \
[Muncitoresc); gura imensă cu dinţi de Masca în relief, desco­ „Venus seînteiază la un ocupată în agricultură, insu­ struirea a noi drumuri şi ae­
Al 7-lea con- mistreţ, părul vîlvoi în care perită la Ulpia Traiana interval de 2-3 secunde", lele fiind cultivate cu tres­ roporturi pentru zonele in­ ^ E BINE Şl MAI TiRZIU
torcsc); URI- se împleteau şerpi şi ochii . Sarmizegetusa, era folosită tie de zahăr, bananieri, orez, accesibile. Turismul este una *
,ul uitat de transmite din Cosmos, de ceai, ananas, arahide. Prin­ din sursele importante do \ In incinta secţiei de
brie); BRAD: ce scoteau fulgere îm- in scop ornamental pentru la bordul navei „Saliut- cipala cultură a economiei valută, anual Fiji fiind vizi­
oape fericirea pletrindu-i pe cei priviţi. decorarea mobilierului sau 6", Gheorahi Greciko. Republicii Fiji este trestia tat 800 000 turişti. l mecanizare de la C.A.P.
; GURABAR- Cu timpul, reprezentările a interioarelor, lucru do­ i Pricaz a fost săpată de
li
e - în ceri­ Specialiştii de la staţia de 1 vreo trei ani o fintină
ului (Mine- Meduzei se schimbă, ex­ vedit de existenţa niturilor comandă de pe Pâmînt
0S : Alt băr- presia pierzindu-şi aspectul de fier pentru fixare. sînt miraţi, de jos, plane­ ) pentru a asigura sursa
eie, seriile l-n l de apă necesară con- 1
rk, poliţistul O MONEDĂ BIZANTINĂ DESCOPERITĂ ta nu scînteiază> ci are J strucţfei unei băi pentru )
tOAGIU-BAl ; o lumină continuă şi con­ Epoca de bronz în Asia
w York (Casa LA UROI ) mecanizatori. Lucrarea a 1
VTEG: Trepte stantă. La Institutul de as- Un grup d© arheologi do Tallandei, în apropierea fron­ 1 lost însă abandonată, i
rr) ; BRAZI : Moneda, bătută in tim­ nomică şi comercială din tro-fizică şi fizică a atmo­ pe Ungă Departamentul tad- tierei cu Laosul, dovedesc că ? Fiind adusă in discuţia i
i trei peceţi pul domniei lui lustinian perioada secolelor W—VIII. sferei al Academiei de landez al artelor a anunţat, străbunU locuitorilor acestor 1 adunării generale a oa- ţ
; CALAN : cu cîtva timp în urmă, des­ meleaguri ar fi stăpînit teh­
ul Malaeziei (al cărui bust este pe a- Moneda bizantină desco­ Ştiinţă a R.S.S. Estone se coperirea unei civilizaţii din nica aliajelor metalice încă ^ menilor muncii, conduce- i
ură); împuş- vers), are o valoare mică perită h Uroi, alături de studiază informaţiile cos­ epoca de bronz. Potrivit a- din anul 3 600 î.eai. Mal mult, i rea S.M.A. Orăştie a pro- »
ar de lu- monauţilor privind peri­ precierii membrilor grupului, starea relativ dezvoltată a i mis că in timpul cel mai \
î) ; SIME- şl este din bronz. A fost celelalte, atestă strînsele vestigiile descoperite ar a- acestei culturi umane parea
1, pilot de descoperită, din întîmplore, legături ale populaţiei au­ oadele de răsărit şi de a- lesta prezenţa pe teritoriul îndreptăţi ipoteza avansată ) scurt va rezolva proble- 1
ti) ; ILTA : in cimitirul localităţii Uroi. pus ale corpurilor cosmi­ Asiei a celei mal vechi so­ de anumiţi specialişti, care L ma sursei de apă pentru ?
iu (Lumina); Alături de vestigiile ar­ tohtone romanizate cu ro­ ce. Sclipirea planetei Ve­ cietăţi umane dispunînd do o îi stabilesc data naşterii cu i baie. E bine şi mal tir- t
i s-a născut manitatea de la sudul Du­ tehnologie perfecţionată. Să­ două mii de ani mai devre­
rul); GHE- heologice, monedele supli­ nus este legată de etero­ adică In jurul anului 1 ziu... \
arheologice
păturile
lie mută ’77 nesc lipsa izvoarelor scri­ nării pină la prăbuşirea genitatea atmosferei. Ia Ban Chiang, în nord-estul efectuate me, l______________-_____ 1
5 ooo J.e.n.
se privitoare la viaţa eco­ Imperiului bizantin.