Page 38 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 38
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMUi
Viaţa de partid
în cinstea „Zilei fa
Vom asigura un nivel
9,00 '
10,00 1
corespunzător activităţilor metalurgistului “ 11.00 î
t
*
SE AFIRMĂ CREAŢIA 16.00 ’i
politics-ideoiogice TEHt^îĂ PROPRIE 10,05 C
16,35 ]\
Colectivul de eiderur- t
gişti dc la întreprinderea 17.00 n
Organizaţiile de partid, rourile organizaţiilor de „Victoria" Călan işi afirmă 17.30 I
de sindicat şi U.T.C. de la bază. Au fost discutate tot mai mult creativitatea a F
proprie,
I.M. Barza continuă şi în probleme privind nivelul, tehnică procesului pusă pro in 17.45 S
de
slujba
această perioadă — pînă conţinutul şi eficienţa ac ducţie. Astfel, in etapa pe 18,15 I
ia deschiderea anului de tivităţii gazetelor de pe ramuri de producţie din ca c l
„Cînta-
Festivalului
drul
învăţămînt politico-ideolo- rete, a celei desfăşurate rea României", inginerul 18.45 A
gic — o activitate susţinu de lectori şi propagan Florea Ciobanu a fost răs 19.00 F
tă, bogată în conţinut şi în dişti, altor forme alennun- plătit cu premiul II pen <3
li
„Asimilarea
forme de manifestare. cii politice de masă. Am tru lucrarea cilindri din 19.20 1*
turnării
de
Prin toate acţiunile pe acţionat, de asemenea, fontă pentru laminoare". 19,3*0 r I
care le întreprindem vi pentru a veni în spriji Premiul III a obţinut ingi 1.9,50 A
20.30 S
Virgil
pen
Moroşan
nerul
zăm ridicarea continuă a nul comuniştilor, al celor tru „Modificarea schemelor n
nivelului de cunoaştere al lalţi oameni ai muncii cu de automatizare do la cup s.
oamenilor muncii, înţelege studii incomplete, pentru toarele dc tratament ter Subingincrul Viorci Bnrbu, şeful schimbului „B“ dc la laminorul Bluming, din C.S. 90 IV
a
Pilly
tehnicianul
rea mai profundă a sarci a se pregăti şi prezenta mic", iar a primit o men Hunedoara, impreună cu maiştrii Simion Breaz, Traian Trată şi Aron Drăghin, stabilind ul 22.20 T
Nicolae
nilor ce ne revin din do la examene. Marea majo ţiune pentru lucrarea „Gu timele amănunte ale activităţii din noul schimb de lucru în care au intrat.
cumentele Conferinţei Na ritate a celor aproape 900 ră de vint cu randament Foto : N. NEGRU
Toate
cele
ţionale a partidului, ale de tovarăşi s-au prezentat îmbunătăţit". aplică în pro 3 [si
lucrări
se
plenarelor din martie şi iu la examene. cesul dc producţie cu bu Pe şantierul de locuinţe din oraşul Simeria
lie ale C.C. al P.C.R., din In prezent ne ocupăm ne rezultate. BUC
expunerile şi cuvîntările se insistent de organizarea REALIZĂRI NOTABILE ficul privitor la recupera avem de făcut, dar încă nu iliopro
cretarului general al parti şi pregătirea noului an LA EDIL Şl MODELĂRIE (Urmare din pag. 1) rea restanţelor şi înscrierea ne-am apucat de înfăptui Rad io j
dului, tovarăşul Nicolae de studiu în învăţămîntul gram de activitate prelun lucrărilor în termenele pla rea lor... presei
lo<l iii o:
Există
Ceau.şescu. Un accent deo politico-ideologic. Toate bi locuri de in C.S. Hunedoara git de 10 ore, mai sînt con nificate — conform indica Un asemenea mod de a- ştiri ;
muncă,
lucră
sebit în acest sens punem rourile organizaţiilor de tori, despre caro sc scorie structori care lucrează du ţiilor precise date de Comi bordare a problemelor ma craniu
pe cunoaşterea de către bază au purtat discuţii cu şi se vorbeşte mai rar, deşi nanţe
mineri a măsurilor luate propagandiştii, iar aceştia şi munca lor este deosebit pă bunul plac, numai cîte tetul judeţean de partid — jore pe care le ridică mun io,4o
tin d<
de conducerea partidului au fost confirmaţi în adu de însemnată. De pildă, 5-6 ore pe zi, sau absen cît şi programul pregătirii ca de pe şantierul con folclor
lucrătorii de Ia edil au re
în direcţia perfecţionării nările generale. dus anul acesta durata re tează cînd doresc -— cum şantierului pentru activita strucţiilor de locuinţe de la mi eră
Discolt
continue a autoconducerii O bună parte dintre ac paraţiilor capitale cu mai procedează Gheorghe Sza- tea din perioada rece. Simeria şi inexistenţa unei letin i
muncitoreşti, a mecanis ţiunile pe care le susţinem bine dc G 500 ore, în mod bo, Oetavian Brumaru şi un — Nu am întocmit nici perspective clare a activi co mo a
recuperare
de
deosebit la groapa de căr
program
mului economico-finan- în această perioadă vi bune de la uzina cocso- alţii. a rămînerilor în urmă — tăţii trebuie să dea serios tru ;
de gîndit conducerii şanti
Pentru a afla modul în
gu-
ciar, a modului în care zează sprijinirea directă chimică, distilăiia de tehnic, care vor acţiona construc ne-a răspuns cu seninătate erului II al T.C. Deva, ca L6,00
ordona
pavilionul
ilroane,
colectivul de muncă tre a efortului pentru în la crcşele şi grădiniţele torii în timpul ce a mai tovarăşul Victor Bodoron- re are datoria să intervină Noi îr
buie să acţioneze pentru deplinirea sarcinilor de combinatului, Ia alte obiec rămas pînă la finele anului cea — pentru că riu ni s-a prompt pentru redresarea uşoară
ştiri ;
îndeplinirea indicatorilor plan, reducerea costuri tive. In ceea cc-i priveşte pentru îndeplinirea sarci cerut din partea.şantierului în cel mai scurt timp a si mîntul
pe lucrătorii de la modclă-
de producţie fizică şi ne lor de producţie, a con ric ei au terminat înainte nilor de plan pe 1978, am nostru (!?). Cît privesc pre tuaţiei necorespunzătoare Teza ui
tă. în acest scop am or sumurilor de materiale de termen confecţionarea solicitat şefului de lot gra gătirile de iarnă ştim ce ce există aici. 18.00 t
Izvorul
ganizat la toate gurile de şi energie. în acest scop, modelelor dc pentru turnarea Român
pieselor
schimb
nece
mină şi în sectoare expu de curînd am organizat o sare reparaţiei capitale a trial
Cadenţ
neri însoţite de demon expoziţie cu piese şi sub- furnalului 7, reparaţiilor însămînţările bat la uşă tin d>
straţii, dezbateri,' discu ansamble mecanice şi e- mijlocii de la O.S.M. 1 şi 22.00
bluming-semifa-
2,
O.S.M.
ţii în grupuri mai restrîn- lectrice pe care încă le bricate, valorificarea zgurii
se şi alte forme. mai importăm. Sperăm ca şi altele. O remarcă aparte Cunoaşteţi calitatea seminţelor ?
în luna august am în această acţiune înscrisă în pentru comuniştii Ghcorghe
Pleşa,
Dumitru
Giurgiu,
ceput dezbaterea în toate Festivalul naţional „Cîn- Dumitru Oborocianu, Vasi- în balanţa producţiei a- acordată asigurării în fie în aceeaşi situaţie se gă
adunările generale de tarea României" să stimu le Rado viei, Petru PaJcău care unitate a unor semin seşte cantitatea de 20 to
partid şi U. T. C., în leze, ca şi pînă acum, acti — dc la edil, Fiiip Muler, gricole, calitatea seminţe ţe cu potenţial biologic ri ne grîu din soiul Turda. DEV/
contribuie,
losif
Lăză-
lor
Păuiica
Becheş,
cu
folosite
grupele sindicale, a ex vitatea de creaţie teh- ron — de la modelărie. dicat, cu un grad cît mai Un conţinut ridicat, peste flori (1
riculoa
t
punerii seci-etarului ge nico-ştiinţifică şi să ajun cîteva zeci de procente la bun de puritate. Analizele normele admise, de buru DOARi
realizate.
recoltelor
nivelul
neral al partidului, tova gem curînd la asimilarea „CINE CUNOAŞTE De aici se desprinde grija de laborator efectuate de ieni şi corpuri străine s-a dii (F
(Arta)
răşul Nicolae Ceauşescu, unor produse pînă acum N.T.S. CÎŞTIGÂ" deosebită pe care inginerii Inspectoratul judeţean pen constatat, de asemenea, în înflore:
în faţa activului central importate. Comitetul sindical şi co şefi şi preşedinţii C.A.P. tru controlul calităţii se probele de laborator re PETRC
mitetul U.T.C. de la uzina
de partid şi de stat din Acordăm atenţia cuveni nr. 7 — transporturi din trebuie să o acorde asigu minţelor şi materia îndepâ.
3 august privitoare la pro tă şi îmbunătăţirii întregii C.S. Hunedoara, în colabo rării unor seminţe cu o lului săditor evidenţia coltate din loturile de ce nirea)
brie) ;
blemele fundamentale cu noastre activităţi, astfel în- rare cu compartimentul dc bună germinaţie şi purita ză însă şi unele nea reale păioase pentru să a 7-a (
care se confruntă omeni cît întreprinderea noastră protecţia muncii, au orga junsuri care trebuie să fie mînţă de la cooperativele Tenta c’
rea contemporană. să obţină rezultate din ce nizat Un concurs cu tema : te, din soiurile cele mai grabnic înlăturate. între agricole din Holdca, Te- na Sof i
fap
cunoaşte
„Cine
Datorită
productive.
N.T.S.
ciş-
nile
Ne preocupă, de aseme în ce mai bune în toate tigă". Au participat mese tului că aceste cerinţe îşi altele, o cantitate aprecia liuc, Zdrapţi, Archia, Ba- (Munci
nea, îmbunătăţirea con domeniile, să se situeze riaşi din toate ramurile de găsesc materializare în bilă de orz reţinut pentru tîz, Lunca Moţilor şi al Ploaie
ale
o
uzinei. După
muncă
resc) ;
tinuă a activităţii poli- printre unităţile etalon ale dispută interesantă, hi ca fapte, an de an la C.A.P. sămînţă la C.A.P. Brîznic tele. Aceasta este o dova lele ne
tico-ideologice pe care o industriei noastre miniere. re concurenţii s-au arătat Orăştie, Rapoltu Mare şi nu corespunde nici la ger dă că inginerii şefi din u- nerul)
cunoscători,
teoretic
desfăşurăm în rîndul co buni practic, ai normelor dc Haţeg se obţin recolte spo minaţie, nici la puritate. nităţile respective nu s-au cu ide:
şi
lectivului. în această VIRGIL DOBÎRCĂU tehnica securităţii muncii, rite de cereale. Nici la C.A.P. Zam nu s-a preocupat cu răspunderea NINOA
seriile
idee, recent am avut o secretar adjunct au ieşit câştigători, in ordi Acum este momentul făcut selectarea corespun cuvenită de înfăptuirea BRAD
largă dezbatere cu secre cu problemele ne : Ştefan Stănică, opera cînd se pun bazele recol zătoare a unei cantităţi de sarcinilor ce le revin pri (Steaua
Gheor-
cazane,
tor
lăcătuşul
tarii adjuncţi cu proble de propagandă ghe Burcă şi mecanicul de tei de cereale păioase din 20 tone grîu din soiul Da vind organizarea temeinică Guerril
(Flacăr
mele de propagandă din în comitetul de partid locomotivă Simion Popa. anul 1979. Firesc este deci cia destinat pentru sămîn ă lucrărilor din campania Melodii
comitetele de partid şi bi al I.M. Barza ca o grijă deosebită să fie ţă, iar la C.A.P. Jeledinţi agricolă de toamnă. sa de
A cine-
BRAZI
viaţă ;
peticul
„f Sarmiiegetusasubcumpănă ds GÎntec“ 1UA :
(Casa
(Mureş
însurat
ţul I
(Urmare din pag. 1) rii din Costeşti şi Orăştioara, Aurelian Grigoroaia, Ileana predatele obiceiuri : „Nunta TELIUt
iăcind din Amfiteatrul roman Feier, Mariana Josan, Corne momiriănească" a Căminu (Mineri
tfocare istorică „S i n t e m o uriaşă scenă, de pe care lia Oprea, cu suita de jo lui cultural din Cimpa, şi
aici de peste 2 000 de s-a înălţat, maiestuos, Imnul curi moţeşti, cu taraful diri „Cununa griului" a Căminu- ,
ani" (după un libret de ţării. jai de Lazăr Balcu ; ansam lui cultural din Hărţâgani;
Eugen Burza, in inspirata Evocarea „Sintem aici de blul „Mîndra" al Casei de grupul vocal, taraful, căluşa
regie şi coregralie a lui Va- 2 000 de ani" a fost doar cultură din Petroşani cu cin- rii şi solistele vocale Zinca
Timpi
siie Chevereşan şi aranjamen preludiul marelui spectacol ce tecele aduse de Ana Bejena- Poenar, Rodica Gherasim, sepleml
tul muzical al lui Mi hai Mi a urmat şi pe care l-au sus ru, Maricica Mocanu, Sanda Rodica Dud de la căminul neral i
ram, de la Televiziunea Româ ţinut zeci de formaţii artisti Blaj, Florica Surdijan, Mihai cultural din Vălişaara, an tempor;
nă). ce hunedorene. Le-au che Stanciu, cu momirlănescirl lo samblul de cintece şi dansuri mai că
de ploi
„E Sarmizegetusa sub cum mat, prin inimitabilul cînt, cal şi jocul din Oaş, aplau „Izvoraşul" al Casei de cul modera
pănă de cintec / Aprinsă in tulnicăresele din Bulzeştii de date la scenă deschisă ; ta tură din Geoagiu-Băi, tara tempon
vibrare puternic şi sonor / In Sus. Şi au răspuns — ore in raful Casei de cultură din ful, dansul tematic, jocurile din ves
mima-i de piatră milenii se şir, pînă spre seară — an Orăştie, condus de Tudorică populare, soliştii Ileana Perl, peratur
noaptea
petrec / Iubirii dînd văpaie samblul folcloric „Doina Ca Munteanu, cu soliştii Romulus Mihai Bud şi ceilalţi neîntre de iar
şi-ai ţării mele dor". Pe ver şului" al Casei de cultură din Badiu, Zagony Zollan, Elena cuţi artişti ai Casei de cul grade,
surile, din care strămoşii co Brad, cu salba de solişti: Carnea, loan Girlişte ; - a- tură din Haţeg, fluieraşii din cală.
boară printre noi de pe Co Densuş şi din Bucium (Sintă-
lumnă, un dans, ca o pluti Programul manifestărilor măria Orlea), grupul vocal Scenă din filmul „Omul pe care nu trebuie să-I uităm".
re, un basm adevărat al în din Peşteana, corurile din
ceputului de neam se Înfiri polifico-ideologice Romos şi Geoagiu, căluşarii
pă. In liniştea ce a cuprins celor 4 generaţii din Costeşti Rezult,
întreaga suflare s-aude doar In cadrul Festivalului cul locviile de istorie „Patriotis şi Orăştioara de Sus... săptămîna filmului din io sepii
pasul străbunilor daci. Mo turii şi educaţiei socialiste mul — izvorul veşnic viu al Au răspuns, cu meşteşugul R.P.D. COREEANĂ F.C. Bil
Iaşi
ment de evocare a virtuţii hunedorean „Sarmis ‘78", luni forţei şi eroismului poporului cintecuiui şi-al jocului, al o- S.C. Ba
şi-a muncii, flacără a plămă s-a deschis săptămîna mani nostru", „Pagini din istoria biceiului şi-al portului cobo- Cu prilejul manifestări ticipat o delegaţie de ci Tirgi
dirii neamului românesc. Şi festărilor politico-ideologice. poporului român pentru păs rît din Apuseni şi din Parîng, lor consacrate celei de-a neaşti din R.P.D. Coreea Jiul Pet
Rm.
tot ce a urmai a fost istorie Ea va prilejui organizarea în trarea fiinţei, graiului şi gli de pe Mureş şi de pe Strei, XXX-a aniversări a creă nă, cu filmul „Omul pe Dinamo
în cînt şi în mişcare — de municipiile şi oraşele jude ei strămoşeşti") sesiuni de zeci de formaţii, sute de ar rii Republicii Populare care nu trebuie să-l ui Glor
la cel dinţii şi cel mai ma ţului, ca şi in comunele Ba comunicări „Noi dovezi de tişti amatori, făcînd ca Sar Democrate Coreene, ieri tăm" . Astăzi, săptămî Olimpia
Hum
re dintre regii traci, Burebis- ia de Criş, Dobra, Geoagiu, continuitate şi permanenţă a mizegetusa să strălucească — s-a deschis la cinemato na filmului din R.P.D. C.S.M. i
ta, ta Decebal, şi de la el llia, Pui, Sarmizegetusa, Ro- poporului nostru pe păimin- la acest ceas de septembrie graful „Patria" din Deva Coreeană ne va oferi Cons
la Mircea, şi la Ştefan, şi la mos, Cristur, Bat iz ş.o. sim tul hunedorean", „Populaţie, — .sub cumpăna luminii. Un „Săptămîna filmului din producţia „F a t a care Construi
Steai
Mihai, şi la clipele Rovinei şi pozioanele „Judeţul Hune sănătate, educaţie, mediu", spectacol amplu şi dens, pe R.P.D. Coreeană". Orga vinde flori", iar în Dinamo
ale Podului Înalt, şi ale Albei doara pe coordonatele socia mese rotunde „Localitatea măsura eforturilor organiza nizată de Comitetul jude zilele următoare : „Linia Meta
lulia, adincă rădăcină prin lismului", „Creşterea rolului noastră pe noi trepte ale în torilor lui — Comitetul ju ţean de cultură şi educa de înaltă tensiune" (mier Petrolul
Prog
care neamul urcă-n „ramul clasei muncitoare in coordo floririi materiale şi culturale", deţean de cultură şi educa ţie socialistă şi întreprin curi), „Ţăranul erou" C.F.R. 1
ţării, lumină din lumină", narea societăţii noastre socia concursuri gen „Cine citeşte ţie socialistă, Consiliul jude derea cinematografică ju (joi), „Soarta Aurei şi Ar Ţinti
spre comunista treaptă. Mo liste, in realizarea progra cunoaşte, pe tema „Sintem ţean al sindicatelor — aşa deţeană, săptămîna filmu gentinei" (vineri), „A- Aurul E
Orăş'
mente aduse cu o inefabilă mului suplimentar de dezvol aici de peste 2 000 de ani", cum se cuvine să debuteze lui din ţara prietenă a' ripi puternice" (sîmbă- „U“ Clu
r ăiestrie de artiştii din O- tare econamico-socială a pa expoziţii şi prezentări de cărţi un lesiival hunedorean, în debutat printr-un specta tă), „M-aţi confundat" C.F.I
răştie, Haţeg şi Brad, de pio triei în anii 1978—1980", co social-politice. scris in concertul naţional al col de gală, la care a par (duminică). Minerul
F.C.T
nierii din Petrila, de căluşe- „Cintării României",