Page 42 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 42
V
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ]
—
13 septembrie - Ziua
pompierilor din Republica 9,00 Teleşcc
9.30 Pentru
Se impun eforturi stăruitoare pentru îmbunătăţirea calităţii 10,10 Antena
Report;
10.00 Şoimii
cărbunelui şi reducerea cheltuielilor de producţie Socialistă România Spectai
judeţul
lizator
ncscu ;
La 13 septembrie sărbăto a incendiilor siluindu-se pe 11.20 Report;
Ţ (Urmare din pag. 1) I.M. Petrila şi din cauza ne- sate (susţinere mecanizată, le, pe lîngă obţinerea unor rim 130 de ani de la luptele primul plan. nul cri
încadrării în cheltuielile de metalică, în abataje) şi fina randamente superioare con eroice din Dealul Spirit ţi a A crescut răspunderea 11.40 Telex ;
Nicolae Terentică, maistru producţie planificate. In pri lizarea transportului în flux tribuim direct la reducerea Zilei pompierilor din Repu conducătorilor organizaţiilor 11,45 închide
lui.
Ia sectorul VII transport: mele 7 luni, de pildă, preţul continuu pe benzi. In aceas substanţială a consumului de blica Socialistă România. In socialiste, a specialiştilor, a 15.50 Telex ;
«Alături de munca minerilor, de cost a fost depăşit cu tă ordine de idei, iată ce ne lemn de mină (de la cca. 30 această zi, bravii ostaşi pom comisiilor tehnice şi forma 15,55 Fotbal
Cralovi
hotărîtoare în îmbunătăţirea 5,3 lei pe tona de cărbune spunea tovarăşul inginer mc la numai 3 mc pe mia pieri, împreună cu infante ţiilor civile de pompieri Dusscli
calităţii cărbunelui este şi extrasă. De menţionat că, în Ion Gheorghe, şeful sectoru de tone de cărbune ex riştii au dat o ripostă hotă- privind îndeplinirea obliga cupei oi
activitatea noastră, a celor urma măsurilor întreprinse, lui III : „In scopul extinderii tras)..." rîtă trupelor intervenţioniste ţiilor legale pe care le au cu directă
In pau
din transporturi. Trebuie să în luna iulie s-au economi metodei eficiente de exploa In esenţă, acestea sînt ac otomane, producindu-le pier privire la întărirea secu gic“ —
intensificăm în toate schim sit 16,09 lei pe tona de căr tare cu abataje frontale, în tualmente o parte din fap deri grele, d'emonstrind ade rităţii avutului obştesc. In natului
burile claubajul, în strînsă bune, ceea ce dă mari spe cursul acestui an vom aduce tele şi preocupările de prim ziunea armatei române la acelaşi timp s-a intensificat motor
pană ;
legătură cu extinderea puş ranţe în evoluţia acestui in la acelaşi nivel 4 abataje, ordin ale minerilor de la Pe idealurile de independenţă, activitatea instructiv-educaţi- 17.50 Matine
cării selective, cu creşterea dicator principal. In prezent, făcînd pregătirile cuvenite în trila care — prin efectul po suveranitate, egalitate ţi vă în rindul maselor de oa mările
atenţia colectivului este o- meni ai muncii pentru res 13,15 Viaţa :
responsabilităţii muncitorilor vederea introducerii, în con zitiv cu care s-au soldat în dreptate înscrise pe stindar pectarea regulilor p.s.i. S-au abuz î
de la benzi şi de la gurile rientată spre reducerea evi tinuare, a unui complex de ultimele două luni — întă dul revoluţiei. remarcat în întrecerea pa lor ;
de rostogol în alegerea ste dentă a consumurilor speci mecanizare şi a unei combi reşte optimismul şi hotărî- Îndeplinirea idealurilor ge triotică desfăşurată în acest 13,25 Tel cerc
rilului vizibil..." fice, a cheltuielilor ocazio ne de tăiere. Aceeaşi intenţie rea fermă a colectivului de neraţiilor de la 1848 s-a rea pionier
nate de întreţinerea utilaje lizat în decursul unui amplu an comisiile şi formaţiile de 18.40 Din ţă
Aşa cum aminteam mai la lor — prin ridicarea calităţii o avem şi în altă zonă a a încheia anul 1978 cu indi proces istoric de transfor la U.F.E.T. Orăşiie, între 18.50 Tragcr
început, valoarea producţiei acestei activităţi — spre ex sectorului pentru că, prin catorii fizici şi de eficienţă mări revoluţionare, marcate prinderea chimică Orăşiie, 19.00 Filo d<
ani de
nete a avut de suferit la tinderea tehnologiilor avan- extinderea abatajelor fronta- exemplar îndepliniţi. de evenimente de seamă, ca I.V. Călan, „Refractara" Bo Dealul
»ptem
Unirea Principatelor, cuceri rti, Combinatul minier Va mentar
rea independenţei de stat, lea Jiului şi cele din llia, 19.20 1001 d<
Haţeg, Brad, Simeria, Vorţa
0 necesitate imperioasă, o cerinţă desăvîrşirea statului naţional şi altele. 19.30 Telejui
20.00 Noi, f
unitar român la 1918, insu Eficienţa activităţilor des la înfă
a noastră, a fiecăreia recţia naţionlaă armată anti făşurate se concretizează în 20.30 Telecin
ştiinţifj
şi
antiimperialisiă
fascistă
din August 1944, precum şt reducerea cu peste 24 la su dent <1
Produc
tă a numărului de incendii
ECONOMISIREA măreţele izbînzi realizate în în cadrul judeţului, în inter lor elv
ră Tv.
anii luminoşi ai construcţiei
socialiste. venţii prompte pentru scă 22.00 Cîntect
derea pagubelor materiale. 22.30 Telejui
Sărbătorirea Zilei pompie Infruntind pericolul explozi
ENERGIEI ELECTRICE rilor are loc in acest an in ilor şi prăbuşirilor, acţionînd
întregul
care
condiţiile
in
popor, sub conducerea Parti în condiţii grele, ziua şi
noaptea, la temperaturi ridi
; După opt luni scurse din ma vreme, 28 au fost găsiţi dului Comunist Român, este cate, în medii de fum şi ga
! acest an, judeţul nostru se în neregulă, aplicîndu-li-se angajat plenar pentru înfăp ze toxice, pompierii au sal e PROGH
Uadioprogra
înscrie printre judeţele ţării amenzi. Dintre cei 1 822 a- tuirea sarcinilor trasate de vat în multe situaţii cu pre 7.00 Radio ji
i care înregistrează economii bonafi casnici controlaţi, u- partid, de secretarul său ge ţul vieţii lor, vieţile altora vista presei
1 la consumul total de ener nui număr de 24 li s-au în neral, tovarăşul Nicolae şi importante bunuri mate melodiilor ;
gie electrică. La nivelul ju- tocmit procese verbale de Ceauşescu, pentru ca în toa riale. ştiri ; 9,05
cultătorilor
j defului, energia electrică e- contravenţie. De ziua lor, pompierii mi de ştiri ; 10,
' conomisită se ridică la Avem în vedere în conti te sferele vieţii social-econo- litari şi civili din judeţul folcloric ; 1
i 21 557 MWh. Aceasta — nuare efectuarea de con mice cantitatea să fie trans Hunedoara îşi reînnoiesc an socialiste ;
ştiri ; 11,05
j pe ansamblu. în detaliu însă troale la sfîrşitul fiecărei formată într-o nouă calitate, gajamentul faţă de conduce nicrilor ; 11
I trebuie subliniat că în luna decade la toţi marii consu ] pe temeiul istoricelor hotă- rea de partid şi de stat că ră Radio-Tv
j august a.c., cu toate măsu- matori, mai buna antrenare riri ale Congresului al Xl-lea îşi vor dărui toate forţele, de ştiri ; 12.
folclorului
! rile întreprinse, I.M. Hune- a comisiilor energetice din şi Conferinţei Naţionale ale ' capacitatea şi energia pen Statornica i
! doara a depăşit consumul întreprinderile consumatoare partidului. In anii socialis tru îndeplinirea ireproşabilă la 1 la 3 ;
cu 200 MWh. De aseme la urmărirea acţiunilor de mului victorios, activitatea a misiunilor încredinţate. vitaţilor ; 15
nea, înregistrează depăşiri economisire şi încadrarea cu minut ; 1
20.00 Odă Ii
I C.M. Deva — 115 MWh, în repartiţiile planificate. Ca pompierilor militari şi civili Colonel VALENTIN POPA, 20,20 La izt
| Tracţiune C.F.R. — 101 urmare a acestor măsuri a cunoscut un proces profund Comandantul Grupului de 20,30 Litera
gii ; 2i,,.J C
i MWh, fabrica de ipsos Că- active majoritatea consu de dezvoltare şi perfecţiona pompieri al judeţului 22.00 O zi ir
I lan — 32 MWh şi ■ alţii, matorilor s-au încadrat în Şoseaua aeriană a kilowaţilor. re, activitatea de prevenire Hunedoara 5.00 Non ste
j precum şi sectorul iluminat repartiţii, mulţi realizînd e- turn.
j casnic. Ce măsuri se între- conomii, deşi pînă de cu-
■ prind în continuare în ve- rînd depăşeau cotele admi CÎND TRANSPORTAT!
L derea 'încadrării în reparti- se. Este cazul la I.V. Că- În întâmpinarea „Săptâmînii Crucii raşi»“
f ţiile planificate a tuturor lan, C.S. Hunedoara, Com FURAJELE
| consumatorilor — ne spune binatul minier Valea Jiului, DE PE CÎMP? DEVA : L.
suficient
timp
| tovarăşul inginer Petre Trustul I.A.S. şi alţii. favorabil a existat forţe disponibile tensiune (Pa
şi
ii Stanciu, şeful compartimen- Ca urmare a analizei pentru a transporta furajele Din activitatea comisiei orăşeneşti Brad periculoasă,
ta) ; HUNE!
j tului F.E.E., de la I.R.E. De- consumului de energie elec recoltate la fermele de anima > > dii, melodii
; va. trică organizate de Comi le, surprinde faptul ci şi la Activitatea celor 40 organi O egală preocupare în ce valoroasă şi constantă contri dăruiesc un
tetul judeţean de partid, a această dată în unităţile agri buţie la creşterea culturii sa ta) ; Magno!
,1 — Acfionînd în conformi- măsurilor concrete stabilite cole din comunele Baia de zaţii de Cruce roşie din în priveşte pregătirea, dotarea şi nitare a populaţiei, atrage Horeşte (Cor
instituţii,
şcoli,
manifestă şi pentru
tate cu sarcinile stabilite cu acest prilej, am iniţiat o Criş, Vaţa de Jos şi Unirea — treprinderi, şi sate, care cuprind practica se posturilor de prim- rea cetăţenilor la donarea o- TROŞANI:1
cartiere
activitatea
mai
găsesc
se
cimp
pe
’j privind economisirea şi fo- însemnate cantităţi de flituri. peste 10 000 de membri, cu ajutor de pe raza oraşului, a- norifică de sînge, in oraş a- depărtat, se
; j| losirea raţională a energiei consfătuire de lucru cu con Situaţia este eu atit mai de noaşte o îmbunătăţire continuă. ceasta contribuind Ia menţine vînd peste 1 200 donatori. rea) ; Nopţi
ducătorii unităţilor din co Celor 9 grupe sanitare, in ca rea unei bune stări de igienă Acum, in cinstea apropiatei I-II (7 Noi
electrice am continuat e- merţ, gospodărie comunală neînţeles dacă se are în vede re activează 162 echipieri, li şi la o susţinută activitate de „Săptămîni a Crucii roşii“, cu este compan
re că unele C.A.P. din aceste
\ fectuarea controalelor la şi locativă, sănătate, con comune au balanţele furajere s-a asigurat o bună dotare cu propagandă sanitară. prilejul adunărilor şi conferin blica); LUP
(Cultural)
;
' toate categoriile de consu strucţii etc., insistînd asu deficitare. Or, se ştie bine că, cele necesare, rezultatele efor Activul obştesc al comisiei ţelor pentru dări de scamă şi Grusco a L
matori, controale care au pra celor mai bune căi lăsînd vreme îndelungată fura turilor neintirziind să apară. orăşeneşti, membrii formaţiuni alegeri, întregul nostru activ seriile I-Ii
drept scop prevenirea ori privind încadrarea tuturor jele în cimp, acestea se dc- Astfel, datorită bunei pregă lor sanitar-voluntare, absolven este hotărît să depună noi c- VULCAN ; S
preciază calitativ şi se înregis
căror căi de risipă a ener unităţilor în cotele de ener trează pierderi cantitative. Ia tiri şi prezentării la înalt ni tele cursurilor de 6urori, un forturi pentru obţinerea do nă (Muncito;
Un om cu
giei electrice, încadrarea ri gie planificată, prevenirea tă de ce sînt necesare măsuri vel la fazele anterioare de con mare număr de oameni ai rezultate tot mai bune in ac '5TRILA :
energice
din
partea
comanda
guroasă în repartiţii, eco oricăror forme de risipă a mentelor locale pentru agricul curs, grupa sanitară de la I.M. muncii de la I.M. Barză, E.M. tivitate. <nllie (Munc
NOASA : Pe
nomisirea acestei forţe vî- energiei electrice. Aseme tură şi a conducerilor C.A.P. Barza s-a calificat pe locul I Ţebea, U.U.M.R. Crişcior, ate riile . r-ll
nutre
transportul
Odată
cu
; tale a economiei noastre nea acţiuni vor continua. ţurilor, se impune să fie ur pe judeţ şi va reprezenta ju lierul de umbrele, timplărie, ŞTEFAN BOTICIU, URICANI :
naţionale. Din 931 de con-' gentat recoltatul trifoiului pen deţul nostru Ia concursul repu I.C.S.M. Brad, autobaza, spital, preşedintele comisiei nărului Wer
sumatori controlaţi în ulti- GH. I. NEGREA tru sămînţă şi cositul otăvii şi blican ce va avea loc în a- fabrica de pîinc, poştă, liceul orăşeneşti de Cruce roşie brie) ; BRAJ
(Steaua
Roşi
al miriştilor. ceastă lună. „Avram Iancu“, îşi aduc o Brad
EA ; Orăşer
ORAŞTIE : i
tria) ; Gir
GEOAGIU-B
Cînd vorbim de dezarmare EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE gresului şi civilizaţiei, in sa de cultv
avem în vedere, desigur, clusiv pentru construcţia so Floare la
înainte de toate, teribila a- cialismului pentru pacea şi Iar) ; BRAZ
tistul ; CAI
meninfare a vieţii pe plane PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ securitatea internaţională". periculoasă,
tă. Firesc, de vreme ce pu Iar în cuvîntarea rostită la (Casa do ci
terea distructivă a armamen Brăila, cu prilejul recentei RIA : Rusia:
telor nucleare existente azi Epocala mişcare din punctul mort în vizite de lucru în acest ju seriile I-H (1
Lollek şi B<
în lume echivalează cu 1,5 deţ, tovarăşul Nicolae lumii (Lumi
milioane bombe de mărimea Ceauşescu, vorbind despre Zori în flăc.
celei aruncate asupra Hiroşi- dezarmare este încă mult aşteptată (IX) acuitatea dezarmării şi de
mei în august 1945. înfioră zangajării militare, arăta că,
toarea cantitate distructivă de fapt, fără aceasta nu se
de 15 tone trinitrotoluen „ar poate vorbi de pace şi secu
reveni" fiecărui locuitor al Cursa înarmărilor însă nu care afectează dezvoltarea mondial, consideră că înce Apoi, este primordială ritate în Europa, ca dealtfel
Timpul
planetei. In fiecare zi, arse trebuie judecată şi aprecia întregii lumi. Se vede, aşa tarea cursei înarmărilor şi pentru că soluţionarea ei ar în întreaga lume. septembrie prt
:
nalele nucleare sporesc cu tă numai după amploarea şi dar dintr-o simplă enumera trecerea la măsuri concrete stimula nebănuit rezolvarea După încheierea sesiunii răci şi va fi
egalul a 50 de bombe de tip gradul de ameninţare ; ea re că înarmările au, practic, de dezarmare reprezintă o unui lanţ de alte probleme speciale a Adunării Genera rul va fl m;
Hiroşima. O singură rachetă reprezintă în fapt o cupolă 0 influenţă universală, că sarcină primordială a con de maximă însemnătate pen le a O.N.U. consacrată dez Vor cădea ]
formă de p:
intercontinentală (din cele care reţine sub influenţă cli ele îşi pun pecetea asupra temporaneităţii". tru omenire. Prin urmare, armării s-au creat unele de ploaie. Iz
aproape 3 000 existente) poa matul relaţiilor între state, întregii existenţe umane. In De ce este primordială ? dezarmarea reprezintă acea condiţii de natură să favori bile descărc
te transporta o încărcătură subdezvoltarea, existenţa şi această accepţiune, în Hotărî- Pentru că discuţiile şi dezba verigă esenţială, acel punct zeze şi să încurajeze paşi Pe alocuri, t
precipitaţii
echivalentă cu totalitatea manifestarea tendinţelor de rea C.C. al P.C.R. cu privire terile asupra dezarmării, sau nodal de care depinde cli spre soluţionare. După apre litoi/mp. Vin
bombelor folosite în cel de-al reîmpărţire a zonelor de in la problemele dezarmării şi, în care aceasta este impli matul de ansamblu al pla cierile partidului nostru ar moderat, cu
doilea război mondial. In fluenţă, stadiul şi intensita în primul rînd ale dezarmă cată, au deja o vechime de netei. Referindu-se doar la fi însă o mare greşeală să temporare j
prezent, în lume se cheltu tea contradicţiilor dintre lu rii nucleare, adoptată în peste 30 de ani, timp în ca unele implicaţii ale chestiu se considere că odată cu a- km/oră. Tem
mă va fi cu
iesc circa 400 miliarde de mea socialistă si cea capita mai a.c. se spune : re s-au adoptat mai bine de nii, secretarul general al parti ceasta popoarele pot sta li tre 14 şi 19
nima din tirr
'dolari anual pentru înarmări, listă, dintre ţările dezvoltate „Partidul Comunist Român, 200 de rezoluţii, hotărîri şi dului nostru, tovarăşul niştite. Dimpotrivă, se impu tre 5 şi 10 §
adică aproximativ 80 de do şi subdezvoltate, afirmarea 1 Guvernul Republicii Socia- recomandări şi cu toate a- Nicolae Ceauşescu, sublinia ne, mai mult ca oricînd, să La munte,
lari pe locuitor al pămîntu- dreptului popoarelor de iste România, pornind de la cestea practic nu s-a între în expunerea din 3 august, se desfăşoare o intensă ac răci şi va fi
luî, sau echivalent cu veni a-şi hotărî singure căile şi interesele fundamentale ale prins mare lucru. Astfel în- între altele : „Trebuie să fim tivitate pentru aplicarea în cădea precip
tul mediu pe locuitor din 25 cursul dezvoltării libere şi poporului român, de la a- cît întreaga problematică, cu toţii conştienţi că perpe vrafă a propunerilor făcute mă dc ploaii
ploaie, iar la
de ţări dintre cele mai să independente, persistenţa cri naliza realităţilor internaţio aşezată într-un punct mort tuarea cursei înarmărilor în rezoluţiile sesiunii O.N.U., lapoviţă şi n
race, dar în care trăieşte un zei economice, împletită cu nale, a principalelor proce cu mare vechime, n-a făcut creează un foarte mare pe pentru trecerea efectivă la va sufla tare
sfert din populaţia globului criza de materii prime, a se politice, sociale, econo un pas cît de cît convingă ricol pentru cauza dezvoltă dezarmare. cu rafale pi
km/oră.
pămînfesc. „ combustibililor şi energiei, mice care au loc pe plan tor. rii popoarelor pe calea pro CORNEL ARMEANU