Page 45 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 45
.— __-__ _______ ___ !
Proletari cftn toate firile, unlfl-v#I ■■ . . '
Amj& xxx
NB. 6 488
JOI,
14 SEPTEMBRIE
1978
JUDtrUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
Vizita de lucru a tovarăşului „Fala ' ; I H V H S T I Ţ I I L ® . ’
în termen, economica, de calitate J
A
NICOLAE CEAUŞESCU minei...** In construcţia de locuinţe la Orăştie
— Avem atei, la mina Trebuie mobilizate toate
în judeţul Caraş-Severin in toată Valea Jiului, mi-
Lonea, cam sint de fapt
neri de mare nădeide, fa
la minei, cum le zile or forţele şantierului şi trustului
Continuînd dialogul fruc partidului şi statului ateri rea patriei, a prezentat o- tacii. Oameni care au
tuos şi permanent cu fău zează pe pista aeroportu norul. împlinit 20, chiar 25 de pentru recuperarea
ritorii bunurilor materiale lui. La coborîrea din avion, T o v a r ă ş u l Nicolae ani te mină, la acelaşi
şi spirituale ai patriei din mii de piepturi izbuc Ceauşescu salută cu priete sector, la aceeaşi brigadă
noastre socialiste, tovarăşul nesc urale şi ovaţii. Se nie mulţimea, care scan chiar — spunea tovarăşul restanţelor şi realizarea
Nicolae Ceauşescu, secre scandează „Ceauşescu — dează neîntrerupt numele Andrei Calda, secretarul
tar general al Partidului P.C.R.“, „Ceauşescu şi po partidului şi al secretarului comitetului de partid de la
Comunist Român, preşedin porul", cei prezenţi dind său general. IM. Lonea, şi dinsul unul
tele Republicii Socialiste glas unităţii de nezdrunci Cu vie emoţie, bătrînul dintre veteranii ei. Mă planului!
România, a început, mier nat a întregului nostru po pensionar Traian Zuba, gindesc dintr-o dată la
curi, 13 septembrie, o vizi por în jurul partidului şi împreună cu două tinere in cele 8 luai care au tre- şi toleranţă faţă de abateri,
tă de lucru în judeţul Ca al secretarului său gene în costume naţionale, se a - cut din acest an, colectivul lipsă de fermitate în adopta
raş-Severin. ral, hotărîrii nestrămutate propie de secretarul gene şantierului 5 Orăştie al T.C.H. rea de măsuri care să ducă
Secretarul general al de a-şi aduce întreaga con ral al partiduui, oferlndu-i, nu şi-a realizat planul la la întărirea ordinii şi disci
partidului este însoţit de tribuţie la înfăptuirea po potrivit tradiţiilor de ospi construcţia de locuinţe. Ast plinei pe şantier, la toate
tovarăşii Iosif Banc, Virgil liticii interne şi externe a talitate, pîine şi sare, să fel, din cele 127 apartamente punctele de lucru.
Cazacu, Gheorghe Rădules- partidului şi statului nos guste din ploşti cu vin. care se construiesc din fon Există, de asemenea, o ma
cu, Ilie Verdeţ. tru. Numeroşi şoimi ai patriei durile statului s-au predat re fluctuaţie a forţei de mun
Vizita a început în ora Exprimînd simţămintele şi pionieri îl înconjoară cu Simian Ba le a II, Dumitru numai 30, iar din planul a- că. în perioada ianuarie —
şul Caransebeş — localita pe care le trăiesc în aceste emoţie şi bucurie pe tova Castinaş, Traian Molnar, nual de 76 apartamente pro august, numărul celor plecaţi
te care, asemenea tuturor clipe emoţionante locuito răşul Nicolae Ceauşescu, Ştefan Molnar, Ion Barbă- prietate personală ce se con depăşeşte pe al acelora care
aşezărilor României socia rii oraşului şl ai întregului îmbrăţişîndu-1 cu dragoste, lată, Teofil Haliciuc, locm struiesc cu sprijinul statului au venit să lucreze pe acest
liste, a cunoscut în ultimii judeţ, tovarăşul Nicolae oferindu-i flori. Baciu, loan Miclea II), lo- nu s-a predat nici unul. şantier şi aceasta pentru că
ani o puternică dezvoltare Buşui, prim-seeretar al De la aeroport, spre pri slf Clamba, ten Cojocaru, Aceste nerealizări şi rit nu li se asigură condiţii co
economico-socială ca urma Comitetului judeţean Ca mul obiectiv înscris în pro Marin Ciubăr, Neculai mul nesatisfăcător de mun respunzătoare de muncă şi
re a politicii marxist-leni- raş-Severin al P.C.R., a urat gramul vizitei, tovarăşul Băluţă, teşii Bart, Aurel că pe şantier se datoresc de viaţă. Noul şef al şantie
niste a partidului de dez secretarului general al Nicolae Ceauşescu străbate, Motrescu, la mulţi alţii ca mai multor cauze. In primul rului, ing. Mircea Chirilă,
voltare armonioasă a forţe partidului un călduros bun într-o maşină deschisă, ei... rînd este vorba de o insufi spunea că se confruntă cu
lor de producţie pe întreg venit, viaţă lungă şi putere principalele artere ale Ca l-am cunoscut pe mulţi cientă forţă de muncă şi în trei mari greutăţi şi anume :
teritoriul ţării. de muncă în fruntea parti ransebeşului. Atmosfera dintre aceşti bravi mineri. deosebi de mină de lucru ca insuficienţa forţei de muncă,
Primind vizita tovarăşu dului şi statului. sărbătorească, entuziasmul Mulţi- conduc, de ani şi lificate. într-adevăr lipsesc şi lipsa unor maşini şi utilaje
lui Nicolae Ceauşescu, Ca puternic cu care conducă în prezent mai mult de 100 de strictă necesitate şi lipsa
In
ceremo
continuarea
ransebeşul a îmbrăcat hai niei sosirii, după intonarea torul partidului şi statului ani, brigăzi de frunte in de muncitori din normativul unor materiale de construcţie,
ne de sărbătoare. Pe clă Imnului de Stat al Repu nostru a fost înconjurat minerit, care aduc din a- necesar, incepînd de la şeful îndeosebi a panourilor mari
diri au fost arborate dra din prima clipă a sosirii dineuri bogăţii pentru ţa şantierului şi pînă la maiştrii prefabricate.
pelele partidului şi statu blicii Socialiste România, pe meleagurile Caraş-Seve- ră, pentru fiecare dintre care conduc lucrările, toţi Şantierul nostru — arăta la
lui, care încadrau tablouri o gardă alcătuită din rinului se amplifică la tre noi. Sint oameni, mineri- se lamentează că nu au oa rîndul său tovarăşul Aurel
cu chipul celui oare îşi în ostaşi ai forţelor noas cerea sa prin această stră comunişti, care nu cunosc meni calificaţi. Dar nici şan Dănescu, secretarul organiza
chină întreaga viaţă bine tre armato, din membri ai veche localitate urbană a astimpărul şi odihna nu tierul şi nici trustul nu ma ţiei de partid — este cel
lui şi fericirii naţiunii gărzilor patriotice şi ai nifestă interes şi preocupare mai slab mecanizat din trust.
noastre socialiste. Pe nu formaţiunilor de pregătire mai atunci ciad ştiu că perseverente pentru recruta Nu avem nici o maşină de
meroase pancarte erau în a tineretului pentru apăra {Continuare in pag. a <-a) şi-ou făcut pe deplin da rea şi calificarea forţei de preparat mortar şi nici o
scrise urări de bun venit, toria, cind schimbul, bri muncă, Or, cine să le asi pompă de mortar, un excava
de viaţă lungă pentru se ASTĂZI, IN JURUL OREI 12,30, POSTU gada, sectorul, mina şi-au gure muncitori gafa califi tor şi alte mijloace care ar
cretarul general al parti onorat exemplar sarcinile. caţi ? Fiecare întreprindere, putea suplini forţa de muncă
dului, lozinci care slăveso RILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIU Mina se bizuie pe des fiecare şantier trebuie să-şi a- care lipseşte şi ar ridica mult
■patria noastră socialistă. NE VOR TRANSMITE DIRECT DE LA RE toinicia minerească a a- sigure forţa de muncă califi productivitatea la executarea
Mii de locuitori se aflau ŞIŢA- ADUNAREA POPULARĂ, ORGANI cestor bărbaţi de mare cată de care are nevoie. în tencuielilor. Or, noi sîntem a-
pe arterele oraşului pentru ZATĂ CU PRILEJUL VIZITEI DE LUCRU A nădejde, ii răsplăteşte şi-i timp ce conducerea şantieru proape tot la lopată...
a saluta cu cele mai sin laudă. Iar numărul mine lui se piînge de lipsa forţei La unele obiective se bate
cere sentimente de dragos TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, SE rilor care se aliniază în de muncă, se iroseşte mult pasul pe loc din lijSsa ma
te şi preţuire pe tovară CRETAR GENERAL AL PARTIDULUI CO timp de lucru datorită învoi terialelor. Aşa, de exemplu,
şul Nicolae Ceauşescu. MUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPU detaşamentul „fala minei“ rilor şi absenţelor nemotiva blocul 116 are fundaţia gata
La ora 13,00, avionul cu creşte necontenit... te. Acestea se ridică, în pri
care a călătorit tovarăşul BLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, IN JUDEŢUL GH. I. NEGREA mele 8 luni ale acestui an, N. BADIU
Nicolae Ceauşescu, ceilalţi CARAŞ-SEVERIN. la mai multe mii de zile/om,
tovarăşi din conducerea fapt care denotă indisciplină (Continuare în pag. a 2-a)
ÎN INTERIORUL Din bloc-notesul scriitorilor
Omagiu
ZIARULUI
Institutul de mine Pe
Prin sărbătorirea Zilei me- aparţine, din veacuri, ţăra
troşani — în al 30-lea ialurgiştiior îmi place să văd nului moş şi strămoş. Cum
an universitar şi să simt aniversarea de si punea mina pe plug ori pe
ne a unei cetăţi socialiste, sapă, pe hîrleţ ori pe deli
0 Două moduri diferite a întregii Hunedoare. Este cata fereastră de miere a
de răspundere şi de un patetism în toată fiinţa fagurilor, aşa pune el sau
oamenilor săi de ieri şi cu urmaşul lui, al ţăranului,
organizare a muncii în
atit mai mult de azi, care mina pe uneltele sale. Vu
pomicultură are acoperire in oţel-valută ietul uzinelor marelui Com
şi în sudoare valută-forte. Un binat este vuietul, deopotri
§3 Foileton : Reclamagiu patetism al demnităţii mun vă, a-J lanurilor de griu, al
de profesie cii care mi se transferă în pădurilor de porumb, al
rostire ori de ci te o-ri mă tulnicelor de mesteacăn şi al
BJ Festivalul „Sarmis 78" las ,,intrat în rezonanţă'' cu flăcării dirijate, din cuptoa
vibraţia Cetăţii mele. Nos re, al cascadelor de fontă
HUNBDOARA: blocuri pe dealul Chirii!, Foto: VIRGIL ONOIU talgia frumoasă a satului din furnale, al conductelor
care îmi încearcă deseori care suie apa la cotele plă
\ poezia nu este numai a mădirii Plinii Industriale. Si
tru elevi şl eleve. Marea t.U.M. Petroşani — datori şii Virgil Dobîrcău, secre s mea : aparţine multora din derurgia hunedoreană s-a
majoritate
ESSSozil fost deja vfndute. tă sprijinului acordat la re tar propagandă cu in probleme oamenii oţelului hunedo- încununat, evident, prin oa
a
au
acestora
adjunct
acestui
obiectiv,
alizarea
de
comite
în
semnate
economii
de
CU SPRIJINUL UNITÂTII astfel Inregistrîndu-so ron tul de partid al X.M. Bar \ rean. Ce vreau să spun cu menii săi, cu laurii multor
Borşa,
confruntări şi întotdeauna
constantin
za,
pre
asta ? S-au petrecut muta
maital PATRONATOARE duri băneşti. şedintei© comitetului sindi s ţii fireşti, în firea oameni ceea ce a dat strălucirea
cal pe mină, ing. Ioan To \
DIALOG lor care au pus mina pe acestor lauri a fost calita
La C.A.P. Bretea Şiroiu nta şi Ioan Andraş, prima
UNIFORME ŞCOLARE lui se află în faza do fi LA NAVETIŞTI ACASĂ rul comunei Blăjenl, au s uneltele făuririi unei indus tea. Din efortul perpetuat şi
s nalizare construcţia unul dialogat cu minerii proble trii modeme şi a unei civi amplificat prin vămile ani
\ In vederea deschiderii no pătul pentru porumb, care Duminică, minerii care me ale muncii şl vieţii. \ lor, conjugate in statura ţi
ului an şcolar, prin unită are o capacitate da 159 locuiesc tn satul Blăjenl Dialogul s-a Încheiat ou un lizaţii urbane în pasul vre
V ţile I.C.S. mărfuri industri tone. Conducerea cooperati au avut un fructuos dia program artistic dedicat de mii... Dar a rămas ceva in
ale din municipiul Hune vei agricole are de adresat log. organizat, la ci acasă, formaţiile de cinlece şl dan oameni care nu s-a schim EUGEN EVU
\ doara s-au asigurat peste numai cuvinte de mulţumi il* conducerea întreprinde suri minerilor navetişti şl bat, anume dăruirea faţă
s 14 500 uniforme şcolare pen- re unităţii patronatoare — rii miniere Barza. Tovară familiilor lor. de ceea ce înlăpluie, care (Continuare în pag. a 2-a)