Page 46 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUI

Din b§oc-notesul scriitorilor
12
ln juru
O m a g i u eh
Trebuie mobilizate Unde exisfeâ preocupare se poate lucra : lai
Ie;
(Urmare din pag. 1) văzut desfăcîndu-se, ca nişte a i
toate forjele chipul noului municipiu, paraşute, flori uriaşe de po­ CE
o zi, două şi chiar 11 zile s-au ivit fructele, zestrea e- bătaia soarelui... Soarele Co
rumbei argintii, sclipind in
ge
dilitar-spirituală a Hunsdoa. geamăn, din mîinile miilor Ş€<
ciî
şantierului si •re] metalurglştilor. Ei sint de oameni care făuresc o- jui
cu combustibil economisit sărbătoriţi de fapt, fără în­ ţelul, le scînteia pe aripi, in 16.00 Te
16.05 Te
trerupere, prin faptele lor
amiaza statornică a unei
de muncă şi de viaţă. E o lumini bucuroase, vibrînd 16,30 Co
ţea
sărbătoare neîntreruptă a- cu biiadeţe de steaguri. 16,45 Pe
be;
Colectivul de muncă de drul autobazei, organizarea Nicolae. Poenaru, Dumitru ici, pentru că acolo unde Cînd vor exploda ghirlan­ 17.00 M<
(Urmare din pag. 1)
la autobaza din Hunedoara upui număr de 30 de bri­ Ţurcanu şi alţii. se munceşte cu adevărat, dele de locuri de artificii in ce
se prezintă cu realizări re­ găzi la transportul de mar­ In cadrul activităţii di­ numai acolo poate fi săr­ noaptea mai mult ziuă a pr<
din luna mai a.c. dar stă marcabile. Acţionînd cu fă şi 15 brigăzi la transpor­ verse de la I.G.C.L. Hune­ bătoare. Simbolic, ziua Lor, Hunedoarei, mă voi gindi sai
na
pentru că lipsesc unele ti­ consecvenţă pentru o tot tul de călători — sînt cîte- doara un rol de seamă re­ vine doar ca un semn anu­ 17.20 Co
puri de panouri mari prefa­ mai bună servire a publi­ va dintre măsurile pe care vine secţiei transport auto. al pe răbojul devenirii unei că poemul acela ce scapă­ 17.40 Ro
bricate pe care trebuia să Ie cului călător, precum şi în le-arh luat şi le aplicăm, iar Înzestrată în ultima vreme cetăţi, trup în trupul unei ră multicolor în pacea săr­ 18.10 Foi
Re
furnizeze I.M.C. Deva. Dar domeniul transportului de roadele se văd în munca de cu autobuze de mare capa­ patrii. Asupra oraşului am bătorii l-am scris eu. <li£
nici conducerea trustului nu mărfuri, al servirii benefi­ zi cu zi. citate, multe pe motorină, al
ini
a luat masuri de a produce ciarilor cu contracte sau o- In procesul de producţie 18.40 Ca
cu forje proprii unele tipuri cazionali, a reuşit să rea­ al C.S. Hunedoara, secţia secţia reuşeşte să facă faţă Ar
de panouri pe care nu le lizeze indicatorul veni­ transport auto are. o în­ tot mai bine cerinţelor 19.05 Fii
poate asigura I.M.C. din lip­ semnătate deosebită, mai cu transportului de călători. A v u ti a pii
rul
să de capacitate. turi din transport călători La această dată planul este » 10 Te
in această lună — ne spu­ în proporţie de 101,2 la îndeplinit. în proporţie de Munca a creat nu numai şi vatră, a bătut scoabe, iar T>a
coi
neau interlocutorii — facem sută, iar la tone kilome­ 106 la sută, iar aşa cum mina ci şi treptele în spira­ acum e şeful sectorului IV — 20.20 Or.
eforturi şi vom preda încă trice — 103,9 la sută, obţi- RAIDUL NOSTRU LA sublinia tovarăşul Nicolae lă ale templului inteligenţei. fiind alături de colectivul pe 21.20 Scj
24 apartamente şi 40 de gar­ nînd economii care însu­ Davidescu, şeful secţiei,: e- Ea a complexat utilizările care ii conduce, se destăi­ Eir
vei
soniere. Consiliul popular ne mează peste 400 000 lei. A- AUTOBAZĂ, SECŢIILE conomia de carburanţi este pirghiei braţului, dar şi re­ nuia : „Nu ne şade bine 22.05 Pu
sprijină şi E.G.C.L. execută ceasta, în condiţiile cînd s-a TRANSPORT AUTO DIN de peste . 24 000 litri motori­ flexele flăcării care se zbate că la acest început de lună 22.10 Fii
tencuieli şi zugrăveli interi­ manifestat o preocupare a- nă, cantitate suficientă pen­ sub tâmplă. „Le travail pen­ sintem in fruntea cozii, dar 22.20 Te]
oare la 10 apartamente, par'te pentru economisirea C.S.H. Şl I.G.C.L. tru ca autobuzele din par­ se...", munca gindeşte... Şi atunci cînd vom muta com­
I.M.O. va tencui 20 aparta­ carburanţilor. Mai bine de HUNEDOARA cul pe motorină să poată omul — aici e cel mai tul­ plexul de la Eugen Voicu ir
mente, iar „Vidra" încă 10, 40 000 litri benzină şi a- lucra 11 zile. Cu cele mai burător firesc — nu poate ne luăm revanşa". El ii cu­
cu muncitori din cadrul lor proape 60 000 litri motorină însemnate cantităţi econo­ exista fără ea. noaşte pe toţi oamenii sec­
(deci un ajutor foarte con­ sînt economiile înregistrate misite se prezintă şoferii Se spune că dispui de o torului şi după nume, şi du­ o PI!
cret — n.n.). Avem însă une­ aici, economii cu care poar seamă în ceea ce priveşte Gheorghe Matei, Constantin tehnică înaltă atunci cind pă chip, şi după necazurile Radiopn
7.00 Rai
le lucrări la Geoagiu rămase te lucra o zi pe lună între­ aprovizionarea secţiilor pro­ Tudor, Ioan Susarciuc, Tra- meseriei pe care o practici şi bucuriile fiecăruia, lată vista pi
în urmă şi unde trebuie să gul parc auto al unităţii. ductive cu materiale şi ma­ ian Georgescu, Gavrilă La- reuşeşti să-i dai întreaga a- de ce reporterul nu s-a mi­ melodii!
fim ajutafi pentru asigurarea terii prime, transportul pro­ zăr, Alexandru Lapoşi, Va- coperire in aur a brăţarei rat tind un bătrin miner ştiri ; 9
— Dar realizarea exem­
oultători
amplasamentului la centrala plară a sarcinilor de plan şi duselor finite. sile Vasilache şi alţii* conţinute in ea... Poate că i-a asemănat colectivul cu do ştiri
termică şi a proiectului pen­ angajamentelor asumate în — De la începutul anu­ Trei unităţi, trei colecti­ nu-i cu totul şi cu totul în­ o imensă vioară căreia el compozi
tru atacarea lucrărilor de a- lui — arăta tovarăşul Ser- tâmplător faptul că în luna se pricepe să-i asculte şi fOilk ; II
limentare cu apă. întrecerea socialistă pe a- giu Tatoiu, şeful secţiei — ve muncitoreşti destoinice, august, dintre colectivele col mai subtil sunet. Bănuie 11.00 Eli
Spro
cc
Conducerea T.C.H. trebuie cest an impun luarea în prin buna utilizare a capa­ preocupate atît de îndepli­ care şi-au onorat sarcinile oricine cit timp şi cită su­ 11,20 Av
să sprijine mai mult şantie­ continuare a celor mai cităţilor de transport ne-am nirea constantă a sarcinilor încredinţate, locul I pe în­ doare i-a trebuit lui Ion Tv. ; 11
treaga Vale a Jiului, cu
Vasile să ajungă de la
12.00 Eli
rul de la Orăştie în ce pri­ bune măsuri privind econo­ îndeplinit sarcina de plan de plan, cît şi de preveni­ mai mult de 2 700 tone de inocenţa ţăranului la virtu­ Din c<
veşte mecanizarea lucrărilor misirea carburanţilor — ne în proporţie de 108 la sută, rea căilor de risipă a car­ cărbune peste plan l-a ocu­ ozitatea inginerului miner. nostru ;
prin dotarea cu maşini şi u- spunea tovarăşul Ioan Şu- iar productivitatea muncii a buranţilor, de realizarea de pat I.M .Petrila şi că, la E inutil să mai adăugăm ră ; 13,0
tilaje corespunzătoare. A- fană, secretar adjunct al crescut cu 2 la sută pe fie­ economii cît mai consisten­ pregătirea viitorului timp cită preţuire se pune azi, 15.00 Tel
diojurna
ceasta este o sarcină primită comitetului de partid. Scoa­ care lucrător. Am obţinut te. Dovadă că acolo unde minier, toate brigăzile sec­ la I.M. Petrila, pe munca nicrcşti
mai ^demult, dar care nu a terea din imobilizări a au­ economii de peste 1 300 litri se depune interes, se acţi­ torului de investiţii au fost innobilatoare a jur-împreju- economi
fost onorată cu promptitudi­ tovehiculelor, folosirea ma­ la benzină şi 4 000 litri la onează în lumina exigenţe­ dotate cu mijloace mecani­ rului şi a omului însuşi. nee soli
dc ştiri
ne. De asemenea, trebuie lu­ şinilor de mare capacitate, motorină, cantităţi cu care lor actuale, se pot econo­ zate de încărcat, fapt ce Minerul — prima forţă de milici ;
ate măsuri pentru realizarea , pş motorină, la distanţele parcul nostru poate lucra misi cantităţi tot mai mari le-a permis realizarea a producţie — e la loc de 20.00 La
planului recrutării şi califică­ mai lungi, trecerea autobas­ două zile pline. O contri­ 698 mi de galerii, cu 60 cinste şi nici n-ar putea să 20,30 Rc
20,40 Ca
rii forjei de muncă în con­ culantelor pe două schim­ de benzină şi motorină. ml peste prevederi. Zile şi iie altfel, intr-o eră d me­ O zi îjv
buţie de seamă la obţinerea loritm ’’
formitate cu necesităţile fie­ buri de lucru, încadrarea succeselor noastre îşi aduc GH. 1. NEGREA nopţi fără întrerupere mine­ canizării care se extinde in­ ştiri ; 0
cărui şantier, a obiectivelor întregului necesar de şoferi VASILE GRIGORAŞ rii, tehnicienii şi inginerii tr-un asemenea iureş către muzical
şi lucrărilor ce sînt prevă­ şoferii Ioan Săbăduş, Gheor- ziarist colaborator s-au obişnuit să pună mina, uşurarea muncii omului şi
zute a fi executate. O altă şi redistribuirea lor în ca­ ghe Săulescu, Ioan Bădău, umărul şi mintea pentru a înaltei telmicMăţi. „Ne-am
problemă este cea a aprovi­ da luminii bogăţia neagră. mecanizat primii şi sintem Ml:
Chior in primele zile ale aşezaţi temeinic, gospodă­
zionării cu materiale. Mais­
trul H. Kr estel, care condu­ lunii septembrie, cînd sec­ reşte în noua Îndeletnicire
N
DEVA
ce lucrările la cantina-restau- toarele III şi II ale minei minerească", se hotărăşte (Patria)
rant, cînd l-am întrebat de înregistrează plusuri de 755 inginerul. Şi colectivul pe muntele
şi, respectiv, 520 tone de care îl conduce ii urmează (Arta) ;
ce se bate pasul pe loc la cărbune, intr-un revlr sub­ exemplul, ii este alături cu lodii, m«
acest obiectiv, ne-a spus că-i teran făcut cu Ion Va sile — braţul şi cu văpaia care dăruiesc
lipseşte praful de piatră şi el insuşi şef de brigadă, o- arde în el I ta) ; ’
terasitul alb, cît şi muncitorii mul care a muncit cu lopa­ puşcă (<
TROŞA!
calificaţi — mozaicarii — ta, a fixat stâlpi intre grinzi DUMITRU DEM IONASCU îndepărt
pentru executarea faţadelor, rea) ; P
lată neajunsuri care fac ca cinj (7 ]
că
intui
planul să nu fie realizat. La fondul centralizat aî statului LUPENI
Este absolut necesar ca a- ru (Culi
cest şantier să fie ajutat în Pînă în prezent, cetăţenii Printre cetăţenii care se Simburi:
mod direct de către trust comunei Balşa au predat evidenţiază în această im­ toresc) ;
cu idei
pentru a intra pe făgaşul în' contul contractelor la portantă activitate se nu­ T-\ : ci
Utiunciti
normal, mobilizîndu-se toate fondul centralizat de stat mără Simion Stăncule„ SA : im
forjele pentru recuperarea pentru produse agricole Lia Petru, Ştefan Antonie, dragoste
restanţelor şi realizarea inte­ 26 bovine adulte, 259 ca­ Ioan Mihuţ, Aron Todor şi URICAN
grală a planului la construc­ pete tineret bovin, . 368 alţii. (Petru Gavrilă, vice­ rului W
brie) ; ]
ţia de locuinţe pe 1978 şi porci, 3 680 hl lapte de (Steaua
pregătirea frontului de lucru UJ.E.T. ORAŞT1E — sectorul de Industrializare „11 iunie". Echipa dc sortat cheres­ vacă, 102 hl lapte de oaie preşedintele Consiliului BARZA
pentru 1979. tea, condusă de Oliver Pojond, execută această operaţie ou multă conştiinciozitate. şi 650 miei. popular al comunei Balşa). rul) ;
(Patria)
lumea 1
(Flacăra
Eficienţa investiţiilor în ^Situaţia livezilor de la C.A.P. Sarmizegetusa, Ostrov şi Densuş exprimă: se apreciază după modul Ură ((
HAŢEG
pomicultură este decisiv cum se înfăptuiesc sarcini­ (Populai
condiţionată de aplicarea le în agricultură, după poliţistul
cu rigurozitate a lucrărilor cum sînt onorate obliga­ rire per
de întreţinere a solului în Două moduri diferite de răspundere ţiile asumate prin contrac­ (Casa di
pelor (1]
livezi, de aplicarea corectă tele încheiate cu statul. Ruslan
şi la timp a tratamentelor Se impune şi inţervenţia I-II (Mu
fitosanitare şi a fertilizări­ şi de organizare a muncii eu măsuri energice din iek şi B
(Lumina
lor, de efectuarea cu răs­ partea consiliului intercoo- mai fac
pundere a tăierilor, pre­ peratist, în scopul înlătu­
cum şi a celorlalte acţiuni deziderat sînt chemate să-şi prezent se lucrează la fer­ le nu se mai pot efectua în lui de paie. Cu nimic mai rării neajunsurilor semna­
care condiţionează soarta aducă o contribuţie sporită tilizare. Deşi condiţiile de această perioadă, deoarece bună nu este nici situaţia late. Vi
şi calitatea producţiei de şi cooperativele agricole lucru în livadă sînt mai există pericolul atingerii întîlnită la C.A.P. Ostrov, Pentru a. da roade boga­
fructe. Asupra acestor lu­ din Sarmizegetusa, Ostrov, grele, pomii fiind plantaţi şi căderii fructelor. Negli­ unde inginerul şef Puiu te, pomii au nevoie de în­
Timpul
cruri nu este necesar să in­ Densuş şi Peşteana, unităţi pe biloane, cooperatorii şi jenţa ce se manifestă la a- Mastraghin parcă a şi ui­ grijire atentă, fapt care a ziua tic :
sistăm, rolul lor deosebit unde s-au făcut plantaţii mecanizatorii au dovedit ceastă unitate se regăseş­ tat că unitatea are o liva­ fost subapreciat de coope­ me răcoi
de important fiind bine cu­ intensive pe cîte 27—102 şi dovedesc răspundere şi te şi sub alte aspecte. Este dă intensivă pe 27 ha, ca­ ratorii din Densuş, Peştea­ instabilă,
noscut de către preşedinţii, hectare. ' Recuperarea în­ exigenţă în muncă, grijă vorba de faptul că nu s-au re trebuie să fie îngrijită na şi Ostrov, care se mul­ Local vc
ploaie. V
inginerii şefi, şefii ferme­ tr-un timp cît mai scurt sporită faţă de soarta pro­ întreprins măsuri energice pentru ca buruienile să nu ţumesc doar să participe derat, cu
lor şi de către toţi pomi- posibil a investiţiilor nece­ ducţiei de fructe. pentru pregătirea temeini­ ajungă să dijmuiască re­ la recoltat. Unor asemenea locale di
cultorii. sită ca o atenţie deosebită In contrast însă, la că a recoltării fructelor, colta de fructe. Ca şi la practici se impune să li se va predt ’
nordic.
Merită relevat faptul că, să fie acordată aplicării C.A.P. Densuş (preşedinte precum şi pentru împrej­ pună capăt cu desăvîrşire, cuprinsă
datorită sprijinului mate­ tehnologiilor înaintate, va­ Viorel Niculescu/ inginer muirea livezii. De aseme­ C.A.P. Densuş, la Ostrov organizaţiile de partid din şl 10 gr
rial, tehnic şi financiar a- lorificării depline a poten­ şef Aurelian Cazacu şi şef nea, o cantitate apreciabilă şi la Peşteana atacul de ra­ unităţile amintite avînd 10 şi 21
dimim
serioasele
ca­
lă
păn
atestă
cordat de stat, într-o se­ ţialului productiv al livezi­ de fermă pomicolă ing. de dolomită nu a fost îm­ datoria de căpetenie să mi­ Timpul
rie de cooperative agricole lor. Sub acest aspect, un Georgina Gazacu) s-au în- prăştiată şi încorporată sub renţe care şi-au făcut loc liteze cu perseverenţă pen­ zilele de
s-au înfiinţat plantaţii in­ exemplu demn de urmat tîrziat în mod inadmisibil arătură, pentru însămînţă- în activitatea factorilor tru întronarea unui spirit brie : Vr
şi
tensive de pomi, creîn- este oferit de ferma pomi­ lucrările în livada intensi­ răspunzători de soarta pro­ ferm de ordine şi discipli­ nătăti treptal
şi
du-se astfel condiţii să fie colă a C.A.P. Sarmizege­ vă, care ocupă 102 ha, bu­ rile de toamnă, iar o can­ ducţiei de fructe. Evident, nă, pentru creşterea răs­ riabil şi
acoperit într-o măsură tot tusa (şef de fermă ing. E- ruienile ajungînd realmen­ titate apreciabilă de gunoi consiliile populare comu­ punderii tuturor cooperato­ cădea av
mai mare necesarul de lena Vrînceanu), unde te pînă la coroana pomi­ de grajd aşteaptă să fie nale Densuş şi Rîu de Mori rilor faţă de soarta pro­ La mur
consum de fructe al popu­ plantaţia se găseşte într-o transportat în eîmp sau la poartă o mare răspundere ducţiei agricole din acest cerul vai
di
laţiei judeţului nostru din bună. stare de întreţinere, lor I Distrugerea buruieni­ livadă. S-a tărăgănat în­ faţă de înlăturarea grabni­ an şi din întregul cincinal. averse Vi
soare.
producţia unităţilor agrico­ fiind arată, discuită, prăşit lor nu s-a făcut la timp tr-un mod cu totul neper- că a acestor carenţe, fiind cu raiale
le. La înfăptuirea acestui în jurul pomilor, iar în prin cosire şi nici arături­ mis şi eliberarea terenu­ organe a căror activitate ' N. TÎRCOB