Page 47 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 47
R. 6 488 # JOI, 14 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3 '
Institutul de mine DEZBATERI — MESE
IZIUNE FESTIVALUL „SARMIS ROTUNDE
30 Transmi Petroşani-în al 30-lea IajRMIa judeţean de educaţie politi COLOCVII DE ISTORIE „Nici muncă fără pîine,
tă de ia Ke- că şi cultură socialistă, „Is Zilele care au trecut din nici pline fără muncă",
iarea popu- GS-O toria judeţului Hunedoara, această săptămînă au prile „Formarea şi dezvoltarea
zată cu pri- fiecărui tînăr la cotele înal
ei de lucru dovadă grăitoare a vechi juit şi colocvii de istorie de
ui NICOLAE an universitar mii şi continuităţii poporu o largă audienţă. „Patrio telor exigenţe comuniste"
V, secretar lui nostru pe aceste melea tismul — izvorul veşnic viu — iată problematica dez
Partidului baterilor organizate de co
lomân, pre- guri" (Brad, Petroşani) au al forţei şi eroismului po
epublicii So- Momentul pe care îl va numai în anul 1978), prin SIMPOZIOANE — constituit manifestări cu porului nostru" — colocvii mitetele orăşeneşti şi co
tmânia, in trăi, mîine, întreaga ţară — lărgirea şi adîncirea docu organizate la Hunedoara şi munale ale U.T.C. din Lu-
•aş-Scverin ; EXPUNERI larg ecou patriotic, ca şi peni, Petrila, Haţeg, Sanmi-
începutul unui nou an de mentării în vederea cu expunerea „Transilvania — Călan — au fost urmate de
învăţămînt — înseamnă prinderii celor mai noi re Prima sâptămînâ a celei părnînt strămoşesc" care a recitaluri de muzică patrio zegetusa, llia şi altele cu
«iţii jude- pentru colectivul Institutu alizări ale ştiinţei şi tehni de a IX-a ediţii a Festiva tică, ca şi sesiunea de co tinerii din unităţile econo
nit... ; prilejuit, la Rapolf, o întîl- mice. Asemenea dezbateri
ipul dv. li- lui de mine din Petroşani cii. Urmărind legătura per lului culturii şi educaţiei nire emoţionantă a localni municări de la Petroşani pe
omandăm...; un eveniment eu adinei manentă între latura teore socialiste hunedorene „Sar- tema „Noi dovezi de conti vor continua azi şi în mu
alte ! CSnle- semnificaţii: intrarea în tică şi cea practică a feno mis '78consacrată mani cilor. Expunerea a fost ur nuitate şi permanenţă a po nicipiile Deva şi Petroşani.
?e în inter- cel de-al 30-lea an de e- menelor şi proceselor stu festărilor politico-ideologî- mată de un spectacol porului nostru pe pămîntul Tot azi, la Termocentrala
omlui an- realizat prin montajul li-
1
irtistic „Doi- xistenţă universitară a în- diate, conţinutul materia ce, prilejuieşte în judeţ mo nunedorean' . Un reuşit co Mintia se va desfăşura ma
natei ; văţămîntului superior mi lului predat va fi în conti mente cu adînc caracter terw-muzioal „Pa rt i d ti I locviu de istorie s-a desfă sa rotundă „Realizări şi
juridice ; nier. Ocupîndu-şi locul în nuare legat organic de sar patriotic. Simpozioanete — Ceauşescu — România", şurat la Brad, avînd ca su
utorească ; perspective ale editurii po
■rnaţional. cadrul complexelor procese cinile dezvoltării economiei „Judeţul Hunedoara pe co un recital de poezie patrio biect „Pagini din lupta po
meciurilor ale dezvoltării societăţii noastre naţionale, asigurînd ordonatele socialismului", tică, programul brigăzii ar porului nostru pentru păs litice" organizată în cola
î primul tur socialiste, învăţământul su organizat la Casa de cul tistice a C.A.P. şi un film trarea fiinţei, graiului şi borare cu Centrul de libră
europene totodată o îmbinare armo
ri ; perior minier şi-a a- nioasă a aspectului instruc tură din Deva de Consiliul documentar. gliei strămoşeşti". rii Deva.
scriitor : dus în permanenţă con tiv cu cel educativ. De a-
iclor ; tribuţia la rezolvarea
pentru co- semenea, prin forma nouă
ad marina- problemelor majore ale de practică, studenţilor li
lul 6 ; organizării şi conduce se creează posibilitatea să .
rii producţiei miniere prin
. Zilli in c- aprofund&e şi să aplice
cei 5 000 de specialişti pe cunoştinţele teoretice în
ului ; care i-a pregătit în decur suşite în facultate, să cu
1 de ţară. sul anilor, care s-au dove
le cântece şi noască bine aspectul social
dit capabili să pună în al producţiei.
practică cele mai noi cu Eforturile de creaţie teh-
ucnlăr ; ceriri ale ştiinţei şi tehni
ale
cii contemporane, precum şi . lor nico-ştiinţifică din cadre
institut
didactice
prin numeroasele contribu sînt ilustrate şi prin pres
ţii originale aduse la dez tigiul şi reputaţia pe care
voltarea ştiinţei şi tehnicii
SSSSS^SB şi-au cîştigat-o în ţară şi
româneşti. peste hotare cu cele 59 de
OL I : 6,00 Conducerea institutului
dimineţii ; participări fructuoase la
I ; 8,00 Rc- de mine, întregul corp pro confruntări ştiinţifice inter
,10 Curierul fesoral a pregătit temeinic naţionale, 45 brevetări de
Buletin de începerea noului an uni soluţii tehnice şi 21 sesiuni
mndem as- versitar, care trebuie să
,00 Buletin ştiinţifice organizate de De 1$ îd&Tiştii colaboratori.
Opereta şi întreacă indicii de calitate institut.
; 10,35 Filo ai învăţămîntului integrat bază Sărbătorirea Zilei pompierilor ri-.l/y.ifl'SZi
s folcloric ; din anul trecut, printr-o Dispunînd de o
ştiri ; 11,05 tehnologie didactică moder materială la înălţimea ce
în zbor ; rinţelor, de un fond de Ziua pompierilor din Re mărit cu viu interes reuşite Azi, relatări ale colectivului
eră Jlailio- nă, compatibilă cu baza documentare de peste
olcca „U“ ; materială ce o deţine. în publica Socialistă România le demonstraţii practice ale
ştiri ; 12,05 acest an, baza materială 300 000 de volume, de un a fost sărbătorită, în jude pompierilor, care au evi
folclorului potenţial intelectual for ţul Hunedoara, printr-o sui denţiat temeinica lor pre
tuzică uşoa- s-a îmbogăţit cu încă 12 mat din 102 specialişti (cu tă de manifestări care s-au gătire, tehnica modernă cu Dobra
la 1 la 3 ; săli de clasă şi cu noul lo funcţie de profesori uni
b ; 16,00 Ra- cal al atelierului de pro identificat cu un caid oma care sînt dotaţi pentru a a-
Cintccc pio- ducţie, care va asigura atît versitari, conferenţiari, şefi giu adus eroismului dovedit păina bunurile poporului, REALIZĂRI EDILITAR- gaţiilor contractuale. Rezul-j
Coordonatc lucrări şi asistenţi), puter cu 130 de ani în urmă de ori de cîte ori este nece
0 Instanta- pregătirea practică a stu nic consolidat şi judicios bravii ostaşi pompieri in sară intervenţia lor cura GOSPODĂREŞTI ţaţele la zi vin să răsplă-l
17,00 Buletin denţilor, la nivelul cerin structurat pe facultăţi şi luptele din Dealul Spîrii, ou joasă. fească munca depusă. Asf-i
Iniversul ta ţelor actuale, cît şi realiza Şi ultimele 4 sate din co fel, la lapte de vacă, fondj
rele serii ; rea planului de producţie în cadrul celor şase cate înalta apreciere a bărbăţi De un cadru deosebit s-a mună — Panc-Sălişte, Făge- de stat, de la gospodăriile)
1 dorului ; al institutului. Am luat dre, sîntem pe deplin în ei şi devotamentului cu ca bucurat festivitatea de la 1
timpului ; re urmaşii lor de azi ve Jel, Bujoru şi Ohaba, care populaţiei, au fost livraţi pt-
onore ; 22,00 toate măsurile ca şi în ur credinţaţi că vom putea să llia, unde formaţiei locale erau izolate ■— sînt legate a- nă acum 2 700 hI, preconh!
i ; 23,00 lle- mătorul an studenţii noştri asigurăm optimizarea şi ghează la apărarea avuţiei de pompieri civili i s-a în- cum, de celelalte, prin dru zîndu-se îndeplinirea confrac-
1
1 Buletin de realizarea unui înaintat noastre materiale. mînat steagul de fruntaşi în
Non stop să fie pregătiţi ca specia muri. Pentru aceasta s-au a- tului de 3 200 hl anual peste
n. lişti de concepţie nu nu proces de instrucţie şi edu Intr-o asemenea, atmosfe întrecerea patriotică dintre menajaf 12 km de drum, 500 circa o lună. Rezulta.te Ia
mai de execuţie. Mărturie caţie a tineretului studios. ră sărbătorească la Hune formaţiile civile de pompi ml zid de sprijin din beton fel de bune au fost obţinute
vie ne sînt rezultatele ce în pragul deschiderii no doara, la Brad, Haţeg, O- eri, pentru ocuparea locului şi 6 poduri. De menţionat că şi la preluările din contrac
IA Ş lor 31 cercetări ştiinţifice ului an universitar avem răştie şi in alte localităţi, I pe judeţ şi pe zonă şi a aceste lucrări au fost realiza tări la carne de la gospodă
efectuate de cadrele didac deplina convingere că cea precum şi în numeroase în locului IV pe ţară. Diplome şi te cu contribuţia în muncă riile populaţiei, unde s-au
tice şi studenţii institutu de-a 30-a aniversare a cre treprinderi din judeţ au a- patriotică a cetăţenilor sate realizat pînă acum 130 tone
•anul erou lui în anul 1978, cercetări ării institutului va fi în- premii au mai fost acorda lor şi a lucrătorilor din în
care urcă vut loc in aceste zile adu te cu acest prilej formaţii din 150 tone contractate pe
ada specială care, introduse în practică, tîmpinată de cadrele di nări festive — în cadrul că lor din oraşele Haţeg şi treprinderi, ea fiind evaluată acest an. De la grădina de
ÎOARA: Mc. au dus la creşterea pro dactice şi studenţii noştri rora a fost evocată semni Brad — care în întrecerea la peste 5 000 zile. Prin rea legume a-C.A.P. Dobra s-au
Flacăra) ; Iţi ductivităţii şi securităţii cu realizări remarcabile pe lizarea acestor legături de
mda fir (Ar- ficaţia Zilei pompierilor — din judeţ s-au situat pe lo recoltat şi s-au livrat pînă a-
prafului de muncii în industria minie terenul muncii didactice şi urmate de programe cultu- curile !! şi respectiv III —, drumuri şi aici vor putea cum peste 500 tone de le
dorul) ; PE- ră, la valorificarea superi ştiinţifice,, realizări prin ca circula de-acum autobuze, gume.
pod prea oară a diverselor minerale re să aducem mulţumiri ral-artistice cu tematică pa precum şi numeroaselor e- vor putea fi deschise noi
le I-Ii (Uni- călduroase partidului şi triotică şi aspecte din acti chipe de pompieri civili din
fără rădă- utile, la creşterea capaci vitatea formaţiilor militare trasee. ACŢIUNI ALE TINERILOR
rie) ; Porun-' tăţilor de producţie şi re statului nostru pentru deo întreprinderile hunedorene,
(Pepublica) ; ducerea costurilor de pro sebita grijă, pentru spriji şi civile de pompieri. La evidenţiate în rodnica acti NOI LOCURI DE MUNCĂ Organizaţia comunală U.T.G.
orul Poena- ducţie. nul preţios şi permanent Hunedoara, bunăoară, adu vitate desfăşurată pentru s-a angajat prin contract să
VULCAN : narea s-a desfăşurat pe îndeplinirea exigentă a In cadrul sectorului fores
?ină (Munci- Activitatea cadrelor di pe care îl acordă învăţă stadionul „Continui", unde tier s-a creat o secţie nouă, termine construcţia drumului
A: Un om dactice a fost orientată mîntului, ştiinţei şi cultu sarcinilor şi misiunilor în de legătură între Pane şi
al) ; PETRI\ spre îmbunătăţirea conti rii. numeroşii participanţi — credinţate de conducerea de prelucrare superioară a Panc-Sălişte, lucrare a cărei
ntru mp»" Prof. dr. doc. ing. siderurgişti, mineri, con de partid şi de stat pe tă- masei lemnoase, de valorifi
ANINOA. nuă a conţinutului manua care a lemnului mărunt, de valoare se ridică în final la
i poveste de lelor şi cursurilor (a căror ILIE N. CONSTANTINESCU structori, pionieri şi alţi oa rîmul prevenirii şi stingerii peste 10 000 lei. De aseme
(uncitoresc) ; cifră depăşeşte 20 de tit Rectorul Institutului de meni ai muncii —• au ur incendiilor. calitate inferioară, care pî- nea, tinerii vor face în a-
erinţele tină- luri editate pe plan local mine Petroşani nă acum nu era folosit. Din
(7 Noiem- acesta se confecţionează pa- cest an şi 4 podeţe pe dru
Vieţi scurte leţi, lădiţe şi diverse alte mul Făgeţelului. Pe lîngă ac
0 ; GURA- ţiunile de muncă patriotică,
mii (Minc- ambalaje. Prin deschiderea tinerii din Dobra au orga
’IE : Urgia noii secţii s-au creaf şi noi
rion o Din Se află in comuna Bucu ornicul cu creasta al unui paralel, ca să-şi diversifice ca să Hm mai exacţi şi aşa locuri de muncă pentru ce nizat în ultima perioadă şi
de altădată reşti .un cetăţean, pe nu vecin a cintat intr-o dimi preocupările, a apelat şi l-a cum spun gurile bune (rele tăţenii comunei, aici lucrînd reuşite acţiuni pentru petre
DAGIU-BAl : mele lui Nicolae Bune-a, ca neaţă mai răguşit ca de o- justiţie. Cind ii e lumea mai se zice de obicei, dar nu cerea timpului liber. Menţio
î cultură) ; dragă unui om, cum se tre sîntem de acord cu respec în prezent 50 de femei.
•e la ureche re se „detaşează" cq}p de o bicei, ba că i-a împrumutat năm joia tineretului de> săp-
AZI : Mark, poştă faţă de ceilalţi oa cutăruia ceva şl respectivul zeşte chemat in judecată de tiva expresie in c-crzul in PREOCUPARE CONTINUĂ tămîna trecută, care a cu
,AN : Urmă- meni din localitate şi s-a nu-şi mai aduce aminte N.B. Numai în duminica din speţă), N.B. s-ar ocupa — prins concurs de recitări şi
i, seriile I-II tăcut celebru prin împreju etc., etc., etc. 7 august, N. B. a chemat la în puţinul timp liber ce-i râ- PENTRU ÎNDEPLINIREA seară de dans, şi excursia de
ră) ; Zîna a- mine intre redactarea scri OBLIGAŢIILOR
; SIMERIA: rimi. Celebritatea Iul nu se CONTRACTUALE duminică la Sarmizegetusa.
mija, seriile datorează însă vreunei in sorilor şi judecăţi — şi cu
ILIA : Lol- venţii de importanţă cit de in atenţia consiliului popu (A. COSTA, E. LAZĂR, F„
î jurul lumii Foileton împrumutarea de bani pe
2LARI : Nu cit, ci ocupaţiei pe oare a camătă, ca şi cu specula cu lar comunal stă permanent şi BURZA, din colectivul
itorese). îmbrăţişat-o de o bună bu animale, ocupaţii care-i per onorarea la termen a obli nostru de la Dobra)
cată de vreme încoace.
pare că are, are prea mult Reclamagiu de... profesie mit să aibă bani berechet
pentru avocaţi, pentru a-şi
Cum are timp liber — şi se
cumpăra hîrtie şi pix. In cu-
chiar, de vreme ce nu mun rînd se va împlini rotunda
tbil pentru ceşte ! — cum se aşează la cifră de 20 de ani de cind
imbrie: Vre- masă, „ascute" vîrful pixu Datorită misivelor lui (a comisia de judecată din co N. Bunea scrie şi scrie şi
•i in general lui şi după ce cade o clipă
irul variabil, se citi scrisorilor n.n.) —.in mună trei persoane. Culmea scrie. Poate-şi aniversează
■a averse de pe ginduri scrie. Şi scrie, compunerea lor doved in este că, de obicei, N.B. nu cele două decenii de rod
•a sufla mo- şi scrie la, misive pe care duse mare meşter — în se mulţumeşte cu soluţii da nică activitate. Sugerăm u-
intensificări apoi, după ce linge cleiul te de acest organ de in
3 km/oră şi Bucureşti au poposit în anii nui-a dintre cei ce vor par
din sectorul de pe plicuri le expediază din urmă mulţi tovarăşi ve fluenţare obştească şi se ticipa la eveniment să-i fu
■alura va a spre Bucureşti, Deva, spre niţi din toate părţile să cer duce mai departe, I-a jude re — nu hîrtia, nu pixul —
:ea între 5 diferite organe centrale sau
r ziua între ceteze dacă N. B. are drep cătorie, angajează avocaţi, ci numai instrumentul cu
Ceaţă loca- judeţene, adudndu-şi o tate sau nu. N-avea, însă a- cheamă martori, se judecă. ca re-şi ascute, mina cu pas
marcantă contribuţie la în cest lucru nu l-a deranjat pe. Cit e ziua de mare poate
bil pentru deplinirea planului de veni tă ! E o idee nu? Să i-i
16 septemr scriitorul de misive cittişi de fi văzut prin sat- şi pe la fure şi să nu i-l mai dea
se va îmbu- turi ale oficiului poştal cel puţin. Se ducea acasă şi se Brad cu servieta burduşită îndărăt, dar în aşa mod in
tncălzi uşor de acte, de scrisori , şi me
ii va a va-r mal apropiat. Ce scrie ? De apuca - iar de scris. Şi scria, cit N. B. să nu se prindă.
ii izolat vor toate, abordînd multiplele şi scria, şi scria... Oamenii, morii şi toţi din comună, Altfel, bietul om se va ve
e ploaie, aspecte ale vieţii sale per oficialităţile şi cunoscuţii l-au cind ff văd mergind ta oraş, dea reclamat, dat in jude
ane rece cu sfătuit mereu să se lase de îşi zic : „Oare nu sînt eu cată, purtat pe drumuri...
Vor cădea sonale. Ba că un om a tre
viţă şi nin- cut pe cărarea ce se af/ă i această treabă, dar n-a a- cel ce urmează a fi chemat
t sufla tare, lingă pâmintal lui, ba că' vut cine să-i asculte. Ba, în in judecată de Bunea?" Ba TR. BONDOR La cantina I. M. Vulcan, bucătărese ie Emilia Mosealu şi
—90 km/oră. r Ungur Etelka pregătesc o nouă masă. gustoasă pentru mi
nori. Fol .o : ŞTEFAN NEMECSEK