Page 50 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

ÎN CINSTEA ZILEI METALURGISTULUI
u

r
5 z* - ' .'•» ~ v'2izi mm
9,00 T
- Succese ale 10.00 T
Tu tezaur la înde mina tuturor Adunarea festivă din Hunedoara (i
11.30 U
pi
......... siderurgiştilor (Urmare din pag. 1) Felicitîndu-i călduros, în 11,50 M
colectivelor de muncă numele Comitetului judeţean In juri
st
(Urmare din pag. 1) zei păcii, securităţii, colabo­ de partid, al Comitetului e- m
«Ha \ 11 |§§ rării şi înţelegerii, colectivul xecutiv al Consiliului popular C3
de cărămidă retractară a de muncitori, ingineri şi teh­ judeţean, pentru succesele di
EXPERIEMfA; FRUNTAŞILOR i§§ cărei valoare lei. depăşeşte 3,8 nicieni din combinatul nostru deosebite obţinute în întrea­ ni
Cunoscuţii
te
milioane
.. ............................................................... . . - j fruntaşi în producţie ai sec­ munceşte cu abnegaţie şi dă­ ga perioadă care a trecut C<
ruire patriotică pentru în­
Topliceanu,
Gaşpar
ţiei,
din actualul cincinal, to­
g<
Francis Pop, Simion Nilia- făptuirea exemplară a sarci­ varăşul Petre Lungu a urat O
gă, Roman Ilieş, Gavrilă ŞC
n munca noastră acordăm înlîietale Cocoş, Miron Şerban, Vasi­ nilor economico-sociale ce-i noi izbînzi siderurgiştilor S<
revin în cincinalul revoluţiei
hunedoreni, îndemnîndu-i să
Vlăduţ,
Grigore
Nicliita
le
ju
î? sînt mereu în fruntea între­ teh nico-şti i nfif ice. Chemînd muncească în continuare cl
prescripţiilor severe de calitate" cerii socialiste. (V. GRIGO- la întrecere socialistă pe a- cu aceeaşi pasiune şi 14.00 M
?i
KAŞ, ziarist colaborator).
MAI BUNA nu! 1978 toate colectivele dăruire pentru a fi me­ st
— Ştim că secţia pe care torilor noştri, avem în per­ perspectivă, pentru mulţi ani APROVIZIONARE din întreprinderile metalurgi­ reu la înălţimea marii în­ 10.00 T<
16.05 Ti
o conduceţi se numără de manenţă organizate cursuri înainte. Muncim în aşa fel în- A AGLOMERATOARELOR ce din ţară, pentru valorifi­ crederi de care se bucură 1€,35 Ci
mai multă vreme printre sec­ de specializare pe meserii. cît să confirmăm încrederea Şl FURNALELOR carea superioară a resurselor din partea conducerii de al
16,45 ci
ţiile de frunte ale întreprin­ Dar una dintre atenţiile noas­ pe care o au în noi, în pro­ De la tovarăşul inginer materiale, financiare şi de partid şi de stat. 17.00 El
derii. V-am ruga pentru în­ tre prioritare o acordăm ca­ dusele noastre, respectăm loan Moraru, şeful secţiei muncă, pentru a contribui din In aplauzele şi uralele ce m
ceput să ne spuneţi ce rea­ lităţii produselor, prescripţii­ termenele contractuale, le materii prime din C.S. Hu­ plin la obţinerea producţiei exprimau dragostea neţărmu­ 19.00 R<
lo
lizări aţi obţinut anul acesta? lor severe de calitate. devansăm chiar. nedoara, am aflat : „Pen­ suplimentare hotărîte de rită şi ataşamentul faţă de 19.05 Fi
tru o bună aprovizionare a
— V-am ruga să dezvoltaţi — Nu greşim dacă spu­ aglomeratoarelor şi furna­ Conferinţa Naţională a parti­ partidul conducător, partici­ R
— Sîntem bucuroşi s-o această idee, cunoscînd că nem că succesele în produc­ lelor în sezonul de iarnă dului, colectivul nostru şi-a panţii la adunare au adoptat 19,20 10
spunem că avem rezultate îmbunătăţirea laturii calitati­ ţie au la origine o experien­ au fost asigurate suplimen­ onorat cu cinste cuvîntul dat, o telegramă adresată Comi­ 19.30 T.
20.00 Pi
tar peste 8 000 tone mine­
bune în producţie, o situaţie ve a întregii producţii este ţă colectivă îndelungată a reuri sortate, iar durata obfinînd rezultate de pres­ tetului Central al P.C.R., m
economică în progres. Planul cerinţă esenţială astăzi şi în muncitorilor de la turnătoria de descărcare a vagoanelor tigiu. In primele opt luni de t o v a r ă ş u l u i NICOLAE ci
secţiei este îndeplinit în pro­ perspectivă. nr. 1. s-a redus de la 6 ore pe muncă rodnică din acest an CEAUŞESCU, în care se spu­ 20.30 Fi
vagon la 0,3 ore/vagon".
cent de 108 la sută, ceea ce — De la o etapă la alta — Intr-adevăr. Succesele s-au realizat peste plan a- ne printre altele : I tc
în produse fizice înseamnă am adus însemnate perfecţio- noastre sînt rodul mobilizării REALIZĂRI ALE proape 200 milioane lei la J *
„In gînd şi în inimi cu pr..
peste 900 tone piese turnate si experienţei întregului co­ LUCRĂTORILOR producţia globală industrială, ţioasele învăţăminte şi îndem­ j 22,00 P
s<
în plus, mai cu seamă radia­ Convorbire cu tovarăşul lectiv de muncă. Faptul că DE LA TRANSPORTURILE 40 milioane lei la producţia zi
toare, pîlnii pentru oţelării, inginer LEONTIN MATEŞOI, sîntem fruntaşi pe întreprin­ UZINALE marfă, mai mult de 16 mili­ nuri desprinse din magistrala D
dumneavoastră expunere în
mun­
oamenilor
Consiliul
piese mecanice pentru maşini şeful turnătoriei nr. 1 de la dere ne onorează, dar ne şi cii, colectivul de muncitori, oane lei la beneficii...". 22.30 T.
unelte şi altele. Valoarea I. V. Câlan obligă. Avem tot mai mulţi tehnicieni şi ingineri din Valoroasele realizări cu faţa activului central de
producţiei realizate suplimen­ evidenţiaţi şi fruntaşi în mun­ cadrul uzinei nr. 7 — trans­ care siderurgiştii hunedoreni partid şi de stat, din 3 au­
tar depăşeşte 10 milioane că, o stare disciplinară bu­ porturi de la C. S. Hune­ se prezintă la ziua lor au gust 1978 — document de ys
excepţională valoare teore­
doara
şi
realizat
au
aplică
lei, am obţinut 5,5 milioane nări' tehnologice întregului nă, confirmată pe deplin de o seamă de noutăţi în acti­ fost obţinute pe fondul creş­
lei beneficii, iar cheltuielile proces de producţie, am ex­ realizări în producfa de zi vitatea -de transporturi, ob­ terii continue a nivelului ca­ tică şi practică — urmînd PROI
le-.am redus cu 42 lei Ia 1 000 tins tehnologiile moderne de cu zi. Avem oameni harnici ţinând îmbunătăţirea mun­ litativ al producţiei, valorifi­ însufleţitoarea dumneavoastră diopro:
lei producţie marfă. lucru, ceea ce a făcut să se şi destoinici, care prin mun­ cii în acest sector, îndepli­ cării în practică a numeroa­ pildă de devotament fără Ratlioj
nirea şi depăşirea cu regu­
presei
— Care sînt pilonii ce reducă substanţial rebuturile, ca lor fac cinste secţiei, în­ laritate a sarcinilor de selor studii întreprinse în lu­ margini, de muncă neobosi­ lodiiloi
stau la baza acestor succe­ a scăzut numărul nemulţumi­ treprinderii : Iulian Sîrbu, transport zilnice. Astfel, au mina propriului program de tă şi de înaltă responsabili­ ştiri ;
se în muncă ? rilor de la beneficiari, marca loan Ciornei, Schifler losif, fost proiectate şi executate cercetare şi inginerie tehno­ tate pentru înflorirea patriei, cultito
o instalaţie de ridicat loco­
— In primul rînd o bună întreprinderii a devenit tot loan Soceanu, loan Căruce- motive şi un dispozitiv de logică, ceea ce a contribuit vă asigurăm mult stimate to­ de şl
corapo:
organizare a producţiei, a fi­ mai căutată şi apreciată. U- ru, Gavrilă Budiu, Vasile Ne­ strungire a osiilor acestora direct la ridicarea gradului varăşe Nicolae Ceauşescu folk ;
ecărui loc de muncă, asigu­ tilizînd amestecul cu autoîn- meş, loan Gagiu, Matei Voi- fără a le demonta, ceea ce de competitivitate a produ­ că ne vom consacra întreaga 11.00 E
îmbunătăţirea
po­
înseamnă
rarea bazei tehnico-materia- tăritoare am reuşit două lu­ ca, Roman Cozmoi, Miron sibilităţilor de verificare a selor combinatului, la satis­ capacitate şi putere de mun­ Spre <
11,20 A
le, o tot mai bună conlu­ cruri dintr-o dată : creşterea Munteanu, Vasile Caraba, stării tehnice a locomotive­ facerea mai deplină a cerin­ că pentru traducerea în via­ Tv. ; :
crare între compartimentele indicelui de calitate a piese­ Constantin Rusu, Constantin lor, depistarea bandajelor ţelor beneficiarilor. Perfec­ ţă a istoricelor hotărîri ale 12.00 E
uzate.
productive şi funcţionale, lor turnate şi sporirea sub­ Nicorici, Constantin Căpina- ţionarea activităţii de pro­ Congresului al Xl-lea şi ale Din c
nostru
pregătirea din timp, în de- stanţială a productivităţii ru, Romulus Perţa, Gheorghe PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ducţie a fost însoţită îndea­ Conferinţei Naţionale ale ră ; 13.
vans, a programelor lunare muncii. La radiatoare am ex­ Durlescu, mulţi alţii, TEHNOLOGIEI' proape şi de o seamă de în­ partidului". Tehni-c
:
de fabricaţie. Subliniez că tins tehnolog a de formare şi Bazîndu-ne pe experienţa DE TURNARE făptuiri pe tărîmul îmbunătă­ nai ;
reşti ;
organizaţiile de partid de pe montare a miezurilor cu su­ întregului nostru colectiv, pe Muncitori, cadre tehni­ ţirii condiţiilor de muncă ale în încheierea adunării fes­ conom
schimburi constituie forţa mo­ porţi tip mosorel. Turnăm as­ hotărîrea sa unanimă de a-şi co-inginereşti, de inovatori şi siderurgiştilor — în care'scop tive, formaţiunile de amatori solistic
întreprin­
inventatori
Ia
bilizatoare în înfăptuirea an­ tăzi piese de mare precizie îndeplini exemplar îndatoriri­ derea ..Victoria" Călan au s-au cheltuit peste 7 milioa­ din cadrul Combinatului si­ ştiri ;
samblului de sarcini pe care şi complexitate, piese care participat Ia un simpozion, ne lei în acest an — al a- derurgic Hunedoara, ansam­ miliei : I
20.00
cu tema :
le avem, comuniştii sînt întot­ intră în ansamblul maşinilor- le, avem garanţia că ne vom perspective în .,Actualităţi şi de s gurării de noi şi conforta­ blul „Silvană" al Casei de 20,30 I
fabricarea
deauna în fruntea hărniciei unelte, cele mai multe pen­ afla în continuare printre utilaje de turnare- pentru bile locuinţe, lărgirii reţelei cultură din Deva şi actori ai 20,40 C
şi devotamentului muncito­ tru export. Beneficiarii noş­ secţiile de frunte ale între­ oţelării". Simpozionul a de cazare în căminele de ne- Teatrului de estradă Deva O zi i
loritm
resc. Am extins acordul glo­ tri din Galaţi, Cugir, Aiud, prinderii, îi vom întări mereu constituit şi un util schimb familişti, îmbunătăţirii servi­ au prezentat un amplu spec­ ştiri ;
bal, ne preocupăm îndea­ Brăila etc., îşi extind cola­ prestigiul. de experienţă la pentru cei ciilor oferite prin cantine, tacol cultural-artistic sub ge­ muzica
care
fabricarea
muncesc
TIMI
proape de perfecţionarea borarea cu noi, îşi exprimă utilajului de turnare. microcantine şi bufete de in­ nericul : „Omagiu metaiurgiş- liiatea
profesională a tuturor lucră­ opţiunile de colaborare în GH. I. NEGREA cintă. ti lor". într-un
mint -
18,45 N
(Urmare din pag. 1) în ajutor să vină şi meca­ nia —
Acum fiecare oră este Măritoare nizatorul Ion Stroia cu un 19.00 I:
nul sînt pregătite pentru al doilea greifer de la sec­ emisiui
semănat. Eforturi deosebi­ pentru soarta recoltei ţia de mecanizare din Sil- Ciută
rilc şi
te se depun la eliberarea vaş. La lucrările amintite Viaţa i
terenului ocupat cu cartofi, participă mecanizatorii Voi-
deoarece pe 90 de ha grâul cooperatist pentru creşterea unei secţii de mecanizare cu Moş, losif Farcaş, Pe­
se va însămînţa după a- şi îngrăşarea taurinelor Bă- care să deservească în ex­ tru Mihuţ, Vaier Daj, An­ IC
ceastă cultură. Tovarăşul răşti. Pe directorul unităţii, clusivitate acest complex. ton Cioană, Constantin Bal,
loan Dumitru, secretar al medicul veterinar Emil Jel- O susţinută activitate am Victoruţ Vasiu şi alţii.
comitetului comunal de dujer, l-am găsit în cîmp, întîlnit şi pe ogoarele coo­ Realizări mai bune la
partid, ne-a informat că uncie supraveghea calitatea perativei agricoie din Săla- pregătirile pentru însămîn-
recoltatul cartofilor s-a de­ semănatului la cultura de şu de Jos. Lucrările de se­ ţări se puteau obţine şi la
clanşat şi în cooperativele Lolium multiflorum pe ce­ zon se desfăşoară pe un C.A.P. Pui şi Livadea. Cu
agricole din Sînpetr'u şi Bă- le 31 ha planificate. Inter­ front larg la : fertilizări, a- toate eforturile pe care le
răşti, unde scosul mecanic locutorul s-a declarat mul­ plicarea dolomitei pe tere­ depun mecanizatorii Ion
al tuberculilor îl' fac me­ ţumit de felul cum meca­ nurile acide, efectuarea a- Cristea, Petru Băluşe, Isa-
canizatorii Viorel Pătrău şi, nizatorii Mircea Oprea şi răturilor pentru însămînţa- ia Drăghici, Ambrozie Dră-
respectiv, Simion Dăniles- Petru Jujuţ îşi fac datoria rea orzului şi însilozarea
cu. la pregătirea terenului şi furajelor. Constatând că ghici şi Vasile Popa, r,
u
Un exemplu demn de la semănat. Unitatea mai ritmul de lucru la aplica­ poate fi acoperită lipsa ce­
urmat în ceea ce priveşte are de însămînţat în aceas­ rea dolomitei pe cele 50 lorlalţi oameni din secţia
buna organizare a muncii tă toamnă 100 ha cu orz, ha planificate nu se desfă­ condusă de Ion Călugăru,
şi desfăşurarea însămînţă- ceea ce impune un sprijin şoară corespunzător, direc­ care are în prezent la lu­
ORAŞTIE — sectorul sculdrie. Echipa de matniteri
de comunistul Nicolae Cornea finalizează matriţa rilor de toamnă ne-a fost substanţial din partea torul S.M.A. Haţeg, ing. cru numai 60-70 la sută din
injectat lăzile pentru cartofi. oferit la Complexul inter- S.M.A. pînă la înfiinţarea loan Medrea, a dispus ca efectivul de mecanizatori.
ANCORATĂ IN REALITATEA produse bune cît şi din cele
VIEŢII Gazetele de perete în concurs rebutate, dar fără să se in­
dice şi cine le-a produs. Nu­
Activitatea gazetei de pe­ mele producătorului rămîne
rete „Separatorul", de la în­ Abordarea şi cuprinderea unei necunoscut şi critica în acest
treprinderea de industrializa­ caz nu-şi atinge ţinta, pentru
re a laptelui din Simeria, es­ că nu vizează pe nimeni. Or,
te strîns legată de realitatea un criteriu de bază al criti-
vieţii şi muncii colectivului, problematici diverse-cerinţe permanente ticii este caracterul ei con­
pe care o exprimă în forme cret, de care se vede că or­
adecvate. între articolele pu­ ganizaţiile de partid din a-
blicate recent se remarcă cel ridicarea nivelului producţiei ri cu 32 000 lei. Alt articol, părtăşind această experienţă, creşterea valorii producţiei ceste unităţi au uitat.
legat de introducerea indica­ fizice şi micşorarea în con­ semnat de Cornelia Benţa, ar fi bine ca sarcina de res­ nete, întărirea disciplinei şi
torului producţie netă, sem­ tinuare a cheltuielilor mate­ tehnician la C.T.C., aborda ponsabili ai colectivelor de ordinii. Bună este şi activita­ O SIMPLĂ TABLĂ DE
nat de ing. Corneliu Stîrcescu, riale. problema îmbunătăţirii cali­ redacţie să o îndeplinească tea gazetei „Tineretul şi AFIŞAJ
directorul întreprinderii, în Un alt articol, strîns legat tăţii produselor, arătînd în secretarii adjuncţi cu propa­ producţia" a comitetului
care se arăta că ponderea de primul, semnat de Emil mod concret cum se pot fa­ ganda. U.T.C. pe întreprindere. Aici, Aceasta a devenit gazeta
cheltuielilor materiale în to­ Sergiu Rusu, contabilul şef al brica produse de mai bună în articolul „OL — de ce de perete de la secţia a Il-a
talul producţiei reprezintă la unităţii, se referea la parti­ calitate. CONCRET, LA OBIECT plîngi ?“, este relevată slaba vagoane a I.M.M.R. Oare
I.I.L. 81 la sută, apoi se evi­ ciparea oamenilor muncii la Este un fapt pozitiv că preocupare a unor tineri comitetul de partid — al că­
denţiază cîf la sută reprezin­ beneficii, arătîndu-se care la gazeta de perete scriu ar­ O gazetă cu o bogată ac­ pentru colectarea oţelului în rui organ este această gaze-
tă fiecare elemenf în parte sînt sursele de constituire şi ticole, care tratează proble­ tivitate este şi „Feroviarul" scopul valorificării acestuia, — nu are nimic d.e spus ?
şi în ce direcţie trebuie ac­ de repartizare a beneficiului, me de cea mai stringentă OC’ de la I.M.M.R. şi suplirpen-. Cum se explică că, deşi trec septe,
ţionat pentru micşorarea a- dîndu-se exemple Căricrete tuaiitafe, cadre de conduce­ tul satiric „In. obiectivul re­ CRITICA FĂRĂ ADRESĂ zilnic toţi membrii comitetu­ neral
11
cestor cheltuieli. Totodată, a- din întreprindere. Aşa, de e- re. Aceasta se datoreşte şi fl ecforulut ; Care abordează lui prin faţa gazetei, nu s-a varia
rătîndu-se că în prima peri­ xemplu, se arată că desfă- faptului că responsabilul co­ probleme legate de realiza­ La secţia II vagoane a sesizat nici unul că aceasta spre
trept;
oadă a acestui an valoarea cîndu-se prin tonete proprii lectivului de redacţie este to­ rea indicatorilor de plan, îm­ I.M.M.R. şi la întreprinderea a devenit o simplă tablă de slab,
producţiei nete a fost mai în acest an 100 tone de în­ varăşa Maria Furdui, locţii­ bunătăţirea calităţii, perfec­ „Marmura" funcţionează, ca afişaj ? lată întrebări la care rul v
mare cu 700 000 lei faţă de gheţată s-ar obţine un bene­ torul secretarului organizaţiei ţionarea sistemului de retri­ suplimente ale gazetelor de am vrea să primim răspuns. fi cu
şl 12
plan, articolul îndeamnă la o ficiu de 400 000 de lei, iar de partid cu probleme de buire şi participarea la be­ perete, vitrine ale calităţii. 18 şl
mai largă mobilizare pentru fondul de participare ar spo­ propagandă. Poate că îm­ neficii a oamenilor muncii, La amîndouă sînt expuse atît N. BADIU dimir