Page 54 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Din activitatea consiliilor populare Pe şantierul de locuinţe din Călan:

Localităţile noastre - şantiere ale Se ştie ce trebuie făcut pentru impulsionarea 0
22,00 1
12.05 R
gospodăririi şi înfrumuseţării fi
lucrului. Dar nu se prea face... ©
LUPENI: în 8 luni — re în valoare de 1 450 000 12.55 I
li
lucrări edilitar- lei, revenind cîte 400 lei pe Şapte autobuze duc în fie­ tovarăşul inginer Ion Ispas, Marin Duma, electricianul întreprinderi şi instituţii. 13,25 IV
locuitor. Munca desfăşurată
gospodăreşti pentru ridicarea nivelului care dimineajă constructori şeful lotului 22 — lucrăm 10 Ion Gheorghiu, zugravul Ion Cum este organizată aceas­ 13.55 T
în valoare de aproape gospodăresc şi sporirea zes­ pe şantierul de locuinţe din ore zilnic, iar la montarea Popa. Dezinteresul lor în tă participare la Călan, ne 8
Călan. Sosirea lor a fost fi­
spune tovarăşul Demian Giu-
panourilor mari şi la turnări
muncă, actele de indisciplină
40 milioane lei trei de frumusefe a satelor, xată la orele 6,45, pentru ca de betoane în două schim­ pe care le săvîrsesc uneori rin, vicepreşedintele consiliu­ d
s-a concretizat în executarea oamenii să poată începe e- buri a 12 ore. li
unui volum de lucrări prin . trag înapoi ritmul lucrului. lui popular al oraşului. 14.05 IV
întrecerea pentru buna fectiv lucrul la orele 7,00. — La cele 50 de aparta­
gospodărire şi înfrumuseţare muncă patriotică în valoare Dar foarte arareori se în- m mente care au fost deja re­ 14.35 S
16.00 A
a oraşului Lupeni, în care de peste 2 milioane de lei, tîmplă aşa ceva. Mai dese ■ $. I N V E S T ’ I Ţ I Î L f f i . partizate, viitorii locatari au
sînf angaja^ deopotrivă, ce­ revenind cîte 700 lei pe lu­ sînt cazurile cînd autobuze­ în termen, economice, de calitate fost la lucru. Zilele acestea 16.30 N
tăţenii, depufa}ii, oameni ai crător. Angajamentul anual a le sosesc la orele 7,00, 7,10, «• repartizăm alte 150. Perso­ 17.05 P
P
muncii din întreprinderi şi in- . fost onorat cu cinste, merite chiar 7,20 şi mai tîrziu. A- nalul TESA din întreprinderi 31
stitufii, tineretul şcolar — da­ deosebite avînd cetăţenii din ceasta înseamnă sute de ore şi instituţii participă la lucru
torită activităţii neobosite satele Sereca, Căstău, Sibişel, de lucru pierdute zilnic, mii • Pierderea timpului preţios de lucru — o cauză în­ 17.20 C
depuse de întreaga populafie Orăştioara de Jos şi Beriu. de ore pierdute lunar. Cîfe- semnată a nerealîzărilor ! • Scîrţîie adeseori şi aprovi­ în sprijinul - constructorilor. 18.20 tc S
pe şantierele de muncă patri­ Cetă}enîi din toate satele — va exemple recente : autobu­ zionarea cu unele sortimente de panouri de la I.M.C. Astăzi, de pildă sînt 24 de
otică — a condus la obţine­ spunea tovarăşul losif Nisto- zele cu numerele 31-HD-4661, tovarăşi pe şantier. In vară, 18.35 P
rea unor rezultate care fac rescu, primarul comunei —au 31-HD-909, 31-HD-3250, 31- Bîrcea. • Indisciplina unor constructori trage înapoi rit­ elevii liceului industrial au 18.40 A
cinste edililor, tuturor cetă­ muncit cu hărnicie la îndigu­ HD-1861, multe altele, au mul lucrului • Se impune o înviorare a conlucrării din­ prestat peste 22 000 ore de ti
ţenilor. iri şi taluzări de maluri, plan­ sosit mereu după orele 7,10. tre proiectanţi — constructori — beneficiari 1 muncă alături de construc­ 13.30 T
tarea de pomi, întreţinerea tori. Conducerea T.C. Dev 19.50 S
In oraşul nostru — ne re­ zonelor verzi, curăfirea de Este o situaţie inadmisibi­ 20.10 T
lata tovarăşul Viorel Crişan, păşuni şi fineţe, întreţinerea lă, care a făcut şi face în trebuie să sprijine însă mai 20.50 F
mult lotul din Călan cu mijloa­
de la consiliul popular — drumurilor, precum şi la con- continuare ca realizările con­ Intr-adevăr, în ziua raidu­ — Comuniştii lotului nos­ ce de transport, cu dulgheri şi o.
s-au executat de la începutul strucjia unor obiective social- structorilor de apartamente lui nostru se muncea din tru iau atitudine fermă îm­ zidari. De asemenea, I.R.E. 21.40 Ii
anului şi pînă la sfîrşitul lu­ culturale. din Călan să fie departe de plin. Se finalizau 4 tronsoane potriva indisciplinei — sub­ u
nii august lucrări edilitar-gos- cerinfele graficelor stabilite. ale blocului nr. 8, se montau linia tovarăşul Augustin Cre- Deva să urgenteze lucrul la 22.10 T
podăreşti în valoare de a- PETROŞANI: în plus Din volumul de 553 de a- panouri la blocul nr. 14, se ac­ ţu, secretarul organizaţiei de blocurile terminate de con­ 22.30 IV
proape 40 milioane lei. In partamente plan pe acest ţiona la canalul de termofi- partid. De fapt starea dis­ structori, să facă branşamen­ ic
cadrul acfiunilor de muncă — lucrări în valoare an, sînt terminate (nu pre­ care a cartierului, iar alţi ciplinară s-a îmbunătăţit, tele pentru a le putea pre­
patriotică s-au făcut repara­ de 2 milioane lei date I), 132 şi se speră că cîţiva constructori se ocupau ceea ce a făcut ca şi reali­ da. Chiar şi proiectanţii ar
ţii pe 255 000 mp străzi şi în curînd se vor mai termi­ de frontul de lucru pentru zările noastre să crească. Cei trebui să fie mai mult pre­
s-au construit 61 000 mp Angajamentul pe acest an na 52. 1979. Cu multă hărnicie şi 65 de comunişti sînt mereu zenţi în şantier, măi cu sea­ i
străzi noi. Anul acesta s-a al cetăfenilor din oraşul Pe­ Acestei pierderi de timp i pricepere i-am văzut mun­ în fruntea întrecerii în mun­ mă că se ivesc neînţelegeri, PRCU
desfăşurat şi o amplă acţiu­ troşani prevede înfăptuirea se mai adaugă în multe rîn- cind pe zidarul Nicolae Că- că. neconcordanfe. diopro;
ne pentru plantarea de pomi, prin muncă patriotică a unor duri o aprovizionare nerit­ pifanu, dulgherul loan Fur- Este bnie cunoscut că pen­ Deci, se ştie ce trebuie 7.00 K.
arbori şi arbuşti ornamentali, lucrări cu caracter gospodă­ mică, o stagnare în aprovi­ tru impulsionarea ritmului de făcut pentru a urgenta ter­ vista ;
melorti
flori. Au fost plantaţi în to­ resc şi de înfrumuseţare în zionarea cu unele sortimen­ dui, izolatorul Petru Stoica, lucru pe şantierele de locu­ minarea apartamentelor la ştiri ;
tal 14 000 de arbori, 17 200 valoare de 42 milioane lei. te de panouri de la +!M.C. fierarul betonist Vasile Ră- Călan, de către fiecare din­ 10.00 E
arbuşti şi trandafiri, aproape- Participarea activă a. locui­ Bîrcea. Concret, la blocul 8 duc, montorul Nicolae Brăi- inţe, pentru finalizarea la tre cei ce contribuie la fi­ Re vi st:
100 000 de alte flori. In torilor, în frunte cu deputaţii cu 4 tronsoane, din cauză loiu, pe maiştrii Ion Gheor- timp a apartamentelor s-a nalizarea lor. Mai trebuie să 10.40 l
Hulei ii
şi activul consiliului popular, că s-au livrat panouri fără ghe, losif Popa, Petru Dră- luat măsura ca pe şantiere
fruntea întrecerii se află ce­ a comitetelor de cetăfeni şi se şi facă. Zi de zi, concret, Ins cu
tăţenii din circumscripţiile nr. asociaţiilor de locatari, au tîmplărie, lipsesc 40 de fe­ ghici şi alţii. Dar nu ace­ să muncească şi . viitorii cu toată răspunderea I popula
Avan j>
17, — 1, — 20, — 25, în ca­ condus la efectuarea în plus restre. Şi se mai aşteaptă... leaşi cuvinte de laudă se locatari, precum şi for­ 12.00 E
re sînt deputafi tovarăşii Pe­ fată de angajamentul anual ■— In ce ne priveşte arăta pot spune despre maistrul maţii de lucrători din GH. 1. NEGREA Din
tru Abraham, Victor Braşo- a unor lucrări în valoare de nostru
prelaţi
van, Etelca Popescu şi lulia- 2 milioane lei. Activitatea s-a 3 ; 1
na Zamfir. 10.00 R
concentrat la extinderea şi Intensificarea efortului tru realizările înregistrate clioilivt
amenajarea de spatii şi zone propriu pentru valorifica­ La C.A.P, Sarmizegetusa a primit drept retribuţie 18.00 C
BERIU : Angajamentul verzi, terenuri de joacă pen­ rea tot mai deplină a re­ peste 3 100 lei. Cu rezultate manţe,
armai a fost îndeplinit tru copii, plantarea de pomi surselor existente în pri­ şi cî.ştiguri asemănătoare eoncrr
Român
şi depăşit şi arbuşti ornamentali, la în­ vinţa dezvoltării sectorului Ferma de taurine îşi sporeşte prezintă, de asemenea, nore ;
se
treţinerea străzilor şi a tro­ zootehnic — în lumina ce­ Zinuca Iovăncscu, Victoria 22.30
24,0-0 E
Locuitorii comunei Beriu tuarelor, precum şi la con­ rinţelor formulate.de secre­ Simon, Mariuca Ardelean, 0,00 N<
s-au angajat să realizeze în strucţia unor obiective soci- tarul general al partidului, aportul la consolidarea Paraschiva Suciu, Ana Păs- turn.
acest an lucrări edilitar-gos- al-culturale de larg interes tovarăşul Nicolae Ceauşescu, coni, Opriţa Zgîrcea, Elena TIMl
podăreşti şi de înfrumuseţa­ cetăfenesc. la Consfătuirea de lucru Suciu — să-i amintim doar litatea
economică a cooperativei agricole
consacrată problemelor a- pe cîţiva dintre autorii popula
griculturii, din luna febru­ succeselor obţinute de fer­ naţionj
re ; 18
arie a.c. — a constituit şi mă. poranc
constituie o preocupare de în această perioadă exis­ de iui
căpetenie a ţăranilor coope­ se întreprind în continuare partid pentru a întări spi­ tă o preocupare sporită în nxagiu
18.40 A
ratori care lucrează în ca­ acţiuni menite să asigure a- ritul de ordine şi discipli­ vederea strîngerii, trans­ rică ;
drul fermei de taurine a meliorarea efectivului, ur­ nă, răspunderea în muncă portului şi depozitării fura­ cop st
C.A.'P. Sarmizegetusa. Drept mărind creşterea ponderii şi faţă de soarta producţiei jelor, precum şi pregătirii
urmare, unitatea se prezin­ animalelor din rasa Bălţată a tuturor cooperatorilor ca­ adăposturilor pentru iernat,
tă cu un spor de 97 cape­ românească. Preocuparea re lucrează ca îngrijitori de între problemele cărora se
pentru mai buna organiza­ animale. Majoritatea îngri­
te bovine faţă de prevede­ re a procesului de repro­ jitorilor au o vechime de impune să li se acorde o
rile planului anual (800 ca­ ducţie, atît în perioada de 10—15 sau chiar mai mulţi atenţie deosebită amintim DE Vj
pete). De asemenea, faţă stabulaţie cît şi pe timpul ani în această meserie. Fiind urgentarea montajului şi ce (l
de graficul livrărilor la zi păşunatului în taberele de retribuiţi după producţia punerii în funcţiune a in­ re u re­
da spe
ferma a înregistrat un plus vară, se regăseşte în înde­ de lapte, îngrijitorii depun stalaţiei de muls mecanic, doar:
de 35 000 1 lapte şi sînt a- plinirea şi depăşirea pla­ eforturi susţinute în scopul precum şi reducerea pier­ dii (FI;
sigurate condiţii ca atît la nului de monte şi fătări, de valorificării eficiente a po­ derilor prin mortalităţi . şi l lot de
Valea
lapte cît şi la carne să fie la începutul anului obţinîn- tenţialului productiv al fie­ sacrificări neeconomice. SP.\ că (C
realmente create condiţii ca
îndeplinite ireproşabil sar­ du-se 249 viţei din cei 290 cărui animal. Un exemplu ferma de taurine a C.A.P. TROŞA
îndepăi
cinile de plan şi angaja­ prevăzuţi a se realiza în demn de urmat îl oferă co­ Sarmizegetusa să-şi onoreze rea) ;
mentul asumat în întrecere, întreg anul 1978. munista Maria Voinoni, ca­ exemplar sarcinile ce-i re­ (7 N
ţinînd seama de ritmul li­ Economista fermei, An- re de la lotul de 18 vaci pe vin din programul judeţ ",n că inti
LUPEN
vrărilor, care este mult su­ toaneta Socaci, ne-a relatat care-1 are în îngrijire a ob­ de dezvoltare a zootehniei, ru (Cu
perior mediei stabilite. că saltul înregistrat în re­ ţinut, pînă acum, 14 viţei să-şi sporească aportul la sită (IV
CAN :
Pe lîngă măsurile luate dresarea activităţii desfăşu­ şi peste 27 200 1 lapte, rea- redresarea activităţii eco- torcsc)
în scopul îmbunătăţirii rate în sectorul de creştere lizînd o depăşire cu mai nomico-financiare a C.A.P. patrie,
Noul dispensar uman din comuna Romos. condiţiilor de îngrijire şi a taurinelor se datoreşte mult de 3 000 1 a planului ANINO
(Munci
Foto: VIRGIL ONOIU furajare, s-au întreprins şi preocupării organizaţiei de anual. în luna iulie, pen­ N. TÎRCOB Ploaie
iembric
bărbat,
I-II (S
Se ştie că de mulţi ani EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE colonial şi cîştigării inde­ haştii
Hyperii
partidul nostru acţionează pendenţei naţionale de că­ filmulu
cu stăruinţă pentru ca în PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ tre un mare număr de po­ căra) ;
raporturile dintre state să poare este una din trăsă­ Apoi s
(Casa
se producă o puternică in­ turile sale definitorii. Por­ TEG:
fuzie democratică, pe baza De ce militează România litigioase, le-a soluţionat nind de la această realita­ lacziei
căreia să se discute şi să cu atîta consecvenţă pen­ Democratizarea raporturilor neţinînd seama de intere­ te, partidul nostru acţio­ Floare
Urgia
se soluţioneze problemele tru democratizarea relaţii­ sele generale şi sacrificînd, nează cu hotărîre pentru SI MERI
mari ale contemporaneită­ lor internaţionale ? "în orice caz, interesele ţă­ ca la teza relaţiilor dintre şui) ; :
ţii. Şi, lumea de azi are şi In -primul rînd, pentru internaţionale - componentă rilor mici. Istoria este mar­ state, indiferent de natura de timi
Condur
o încărcătură problematică că în lume există şi alte toră prin nenumărate e- orînduirii, mărime şi forţă riile 1-1
complexă ce îşi aşteaptă orientări care vizează acest xemple la faptul că soluţii­ economică şi militară să
soluţionarea, are şi necesi­ domeniu. Cea mai frecvent le date prin forţă şi dictat fie aşezate principii noi. In
tatea dezbaterii deschise şi întîlnită, cu o istorie mul­ esenţială a spiritului nu numai că nu au repre­ euvîntarea rostită recent
sincere a problemelor şi zentat rezolvări echitabile la Brăila, tovarăşul Nicolae IX
rezolvării lor în spirit con­ tiseculară, este tendinţa de constructiv (X) şi durabile, dimpotrivă au Ceauşescu s-a referit la a-
Timpi
structiv, satisfăoînd în pri­ a rezolva ceea ce reprezin­ adăugat elemente noi de cestea, numindu-le din septeunl
tă o problemă pe calea for­
mul rînd interesele gene­ tensiune, neîncredere şi noU : „La baza tuturor re­ neral f
rale ale păcii, Securităţii şi ţei, dictatului şi amestecu­ dependenţa. î-n aceste con­ naţionale pornind de La suspiciune, la contradicţiile laţiilor noastre internaţio­ tempor;
colaborării. Din acest punct lui direct sau indirect. Ca diţii este firesc ca ele să faptul că ele sînt primele existente. Aşadar ele s-au cădea )
ploaie,
de vedere democratizarea şi ordinea politică şi eco­ fie recunoscute. în conse­ ce. cad victimă politicii de s nale aşezăm ferm princi­ derat d
relaţiilor internaţionale nomică existentă azi ca cinţă şi să fie admise la agresiune, primele care su­ compromis definitiv în fa­ piile deplinei egalităţi în Temper
tă 'popoarelor. în consecin­
este, în acelaşi timp, pro­ practică, şi acest mijloc se masa tratativelor, avînd feră de pe urma politicii ţă, în zilele noastre proli­ drepturi, respectului inde­ să, noa
grade, :
blemă ce trebuie rezolvată, dovedeşte istoriceşte depă­ drepturi egale. Vorbind de­ de dominaţie, deci cele mai pendenţei şi suveranităţii 23 de
cum ar fi şi cele ale dezar­ şit, pentru că nu ţine sea­ spre aceasta, secretarul ge­ interesate în soluţionarea ferarea democraţiei în toa­ naţionale, neamestecului m ceaţă 1<
mării şi subdezvoltării, de ma de fizionomia actuală te sferele de dezbatere şi treburile interne, avanta­ Pentri
a lumii, în care statele mici neral al partidului nos­ democratică, pe cale paş­ decizie se impune, ea a- brie :
pildă, şi modalitate de a- şi mijlocii, altădată colonii, tru, tovarăşul Nicolae nică, a tuturor problemelor vînd ca bază o altă reali­ jului reciproc, renunţării frumoas
rar
bordare a tuturor chestiu­ semicolonii, aflate într-un Ceauşescu, sublinia : „Este internaţionale şi dezvoltării tate decît cea de pe Vre­ la forţă şi la ameninţarea slabe, noi i
creş
nilor cu care se confruntă fel sau altul în hinterlan­ de la sine înţeles că tre­ lor libere". murile cînd forţa şi imix­ cu forţa, asigurării dreptu­ va La m
dul marilor puteri econo­ buie să ne preocupăm de în al doilea rînd, pentru tiunea dictau, tăiau şi îm­ lui fiecărei naţiuni la dez­
omenirea. Din ambele un­ voltarea liberă, indepen­ neral fl
mice şi militare, au deve­ participarea activă a ţări­ că metoda forţei a soluţio­ părţeam Azi avem de a tempeu-a
ghiuri ea reţine azi atenţia nit independente sau sînt lor mici şi mijlocii la solu­ nat strîmb covîrşitoarea face cu o lume în care dentă". ploi sla
partidului nostru. în curs de a-şi cîştiga in­ ţionarea problemelor inter­ majoritate a problemelor procesul scuturării jugului CORNEL ARMEANU