Page 55 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 55
90 © SÎMBĂTĂ, 16 SEPTEMBRIE 1978 I'ag. 3
II S-A DESCHIS NOUL AN DE INVĂTĂMINT
HUNE
(Urmare din pag. 1) le pentru a ridica la cote Pionierii şi cadrele didac Un strălucit succes al gimnasticii noastre:
>n: Putere superioare întreaga noas tice de la Baia de Criş ,au
Reluarea dr. doc. ing. Ilie Constan- tră activitate, că vom fi trăit acest moment, pregă
tinescu, rectorul institutu mereu prezenţi în colecti tit cu grijă de gospodari, Campionatele europene — dominate autoritar
le au şco- lui — în ateliere s-a obţi vele de muncă, în contact în preajma obeliscului lui
nut o producţie suplimen nemijlocit cu realităţile Avram Iancu din centrul
ictivă ; tară de peste 183 milioa producţiei, cot la cot cu comunei, dînd manifestării de sportivele pregătite la Deva!
roducţie a ne lei, practica productivă minerii — în abataje — a- un profund caracter patrio
de filme în întreprinderile miniere colo unde se verifică în tic ; la’ Şcoala generală nr. După cum se ştie, la Mi
„Al. Sa- ale Văii Jiului şi în cele viaţă rodul gîndirii ştiinţi 4 din Deva, o adevărată u- lano s-a desfăşurat prima
din judeţ soldîndu-se cu fice, că sarcinile de partid zină cu 2 300 de elevi şi-au ediţie a Campionatelor eu
romenadă; extragerea a peste 12 000 puse în faţa noastră pri deschis porţile 12 clase a ropene de gimnastică re- .
tone cărbune şi 4 000 tone vind viitorul industriei ex 'V-a. Nicicînd şcoala n-a zervate juniorilor, la care
ural ii ; minereuri. Au fost . reali tractive româneşti, vor fi avut un asemenea număr au participat şi trei gim
rtaj ; zate 47 teme de cercetare îndeplinite întocmai". de copii în primul an al
itatea şi ştiinţifică pe bază de con La Hunedoara, aproape ciclului gimnazial! La Li naste de la centrul din De
va, coordonat de antrenorii
naţiunii tract în valoare de peste 900 de studenţi şi cadre di ceul industrial nr. 3 Deva, emeriţi Marta şi Bela Ka
eumentar ; 5 milioane lei, iar la sfîr- dactice au încercat, ieri, celor 1 000 elevi din anul rolyi. Avem acum deosebi
:l,ului ; şitul acestui an 78 de ca sentimentul solemn al des trecut, li s-au adăugat, ta satisfacţie de a consem
olitică in- dre didactice şi studenţi chiderii cursurilor institu prin noile profile introdu na un strălucit succes al
r naţională; vor încheia alte 30 de teme tului ce şi-a cîştigat în cei se în procesul de învăţă gimnastelor noastre : loate
de cercetare. 7 ani de existenţă, o mar mânt, încă 300 ; la Dobra, trei s-au clasat în primele
mulul pen- Un bilanţ generos în cantă personalitate. Coro acolo unde s-au modernizat 5 locuri, dominînd întrece
tinerei ; fapte de mîndrie, dar mai larul activităţii de integrare laboratoare noi de biolo rile continentale, iar Emi
ales angajare responsabilă cu producţia şi cercetarea, gie şi s-a construit un nou lia Eberle a cucerit titlul
dă ţ v ; în activitatea de integrare ca. şi jaloanele muncii în teren de sport şi unde din
;dia; a învăţămîntului cu cerce noul an universitar au fost această toamnă, şcoala va de campioană absolută a
Om bogat, tarea şi producţia în noul subliniate de prof. dr. ing. beneficia de încălzire cen Europei, cu 38,10 puncte. Emilia Eberle — campioană Marilena Vlădărău — meda
plsodul 14; an universitar, a fost ex Anton Saimac, prorectorul trală, peste 340 de elevi Tînăra campioană este ur absolută a Europei, medaliată lii dc argint la paralele şi
cu aur şi la paralele şl sări
mată în clasament de so
satira şi primată de studenţii Sorin institutului, de Liviu Ianc, din clasele I—X s-au an vieticele Natalia Karmuşka turi. birnă.
Radu, Nicolae Bud, de prof. preşedintele consiliului A- gajat, ieri, de a face din
Sport ; univ. emerit Aron Popa, sociaţiei studenţilor comu acest an şcolar un an cu (37,80) şi Tatiana Arjaniko- Iată, o confirmare de pionate mondiale de gim
ânoşti de de minerul, şef de brigadă nişti, de reprezentanţii promovabilitate de sută la va (37,70); Gabi Gheorghiu prestiigiu, într-o companie nastică. Urind deplin suc
ăi. llie Filiche, de la I.Mi Pa- combinatului siderurgic, ai sută. ocupă locul 4, cu 37,30, iar de elită — 56 de gimnaste ces gimnastelor de la cen
Marilena Vlăciărău, locul 5,
roşeni, de ing. Gheorghe organelor locale de partid Dar unde n-a fost ieri cu 37,20 puncte. din 19 ţări ■—, a valorii trul din Deva, ne expri
Giuclea, director tehnic ia şi de stat. Telegrama adre entuziasm şi angajare ? La noii generaţii a gimnasticii măm încrederea că recen
Combinatul minier Valea sată conducerii de partid Călan, Haţeg, Orăşlie, Brad, Joi noaptea, în întreceri româneşti, a muncii desfă tele succese europene vor
Jiului. şi de stat, personal tovară Simeria, în toate comunele le pe aparate, sportivele şurate la centrul devean de constitui un puternic stimul
Intr-o atmosferă de vi şului Nicolae Ceauşescu, şi satele judeţului, printre române au cucerit noi vic pregătire olimpică, de că pentru evoluţii la fel de
; ; 6,00 Ra- torii, impunîndu-se autori
diniincţii ; brant .patriotism, partici este străbătută de o res flori şi clopoţei, printre tre antrenorii Marta şi Be prestigioase, care vor ac
; S,00 Re panţii la deschiderea nou ponsabilă angajare în pre manuale gratuite şi bănci tar la prima ediţie a cam la Karolyi. centua pătrunderea sportu
fl Curierul lui an universitar au adop noi, printre aparatura mo pionatelor continentale ale
Buletin de gătirea pentru muncă şi junioarelor. Prezente toate ★ lui devean în circuitul ma
:nţa radio; tat o telegramă adresată viaţă. dernă din cabinete şi la în cursul zilei de ieri, rilor competiţii internaţio
ştiri ; 10,05 C.C. al P.C.R., tovarăşului N-a fost unitate de în- boratoare, elevii şi cadrele trei în finalele pe aparate, nale. Mult succes elevelor
1 radio ; NICOLAE CEAUŞESCU, în didactice şi-au unit gîndu- gimnastele din Deva au gimnastele noastre au sosit
dor ; 11,00 văţămînt din cele peste cucerit noi medalii : Emilia la Bucureşti. Aici, vor par profesorilor Karolyi !
; 11,05 At- care se spune, între altele : 800 cite numără judeţul, rile şi voinţa în angaja
,25 Muzică „Vă asigurăm mult iubi care să nu fi trăit ieri at mentul de a transforma Eberle — două medalii de ticipa împreună cu celelalte NICOLAE STANCIU
xic ; 11,35 te şi stimate tovarăşe mosfera emoţionantă şi so imperativul calităţii în aur, la sărituri şi paralele coechipiere de la Deva, la
Radio -Tv. ; şi una de argint la sol ; campionatele republicane,
ştiri ; 12,05 Nicoiae Ceauşescu, că nu lemnă a momentului inau realitate.
folclorului ne vom precupeţi eforturi gural al noului an şcolar. Marilena Vlădărău — două care vor începe duminică,
pere inter- medalii de argint, la para competiţie ce constituie şi ZBURĂTOARELE LA
Dc la 1 la In clasa a Vl-a de la lele şi sol. Gabi Gheor testul de selecţionare a e-
idian-club ; Şcoala generală din Pui, ghiu s-a clasat pe locul 5 chipei reprezentative a ţă RECOLTAT
; 16,15 Ra- ieri, elevii consultau cu in i;
muzical ; Clopoţel u!... Bbc-notes teres noile manuale primi la sărituri. rii pentru apropiatele Cam ) Giţteie sătenilor din V
; 20,00 Ro te în dar.
ii melodii ţţ Băieţii gustă din plin din Ij
10 Azi, în Mai iutii s-a. auzit clinchet braţe aparţin aceluiaşi sculp i bucuriile toamnei. Mai a- h
Cadenţe so- <le clopoţei. Limpede ca un tor, care modelează conştiin î Ies că li s-a oierii marea Ţ
adi o jurnal ; semnal. M-am simţit apoi pă ţele după legea universală a
dansului ; truns de o duioasă nostalgie luptei pentru fericire — so cinste de a li primele Iu ţ
ştiri ; 0,05- cind, la fereastra de peste cietatea. Sînt mîinile care se recoltatul porumbului. De- i
uzical noc- drum, am văzut apărând pri întiinesc şi se strîng în toate ţi lanurile sînt încă ne- V
mul guleraş alb. Am privit zilele anului împrumutîndu-şi
în dreapta, în stingă. Cîte încredere şi metodă. Profeso coapte, giţteie sînt lăsate ţ
1-8,00 Actua- guleraşe imaculate ! Grădinile rul vizitînd locuinţa elevului, să depănuţeze în voie
8,10 Muzică continuă să-şi scuture fluturii părintele venind la şcoală, a- ţtiuleţii. Menţionăm că I
cască şi a de aur, calendarul numără zi sistîiKl la dezbateri pedagogi
conlocui! oa- lele lui septembrie. Albul gu- ce, dirigintele descifrând . „întrecerea" la recoltat se ţ
rii contem- Icraşelor anunţă anul nou al meandrele fireşti şi nefireşti ^ desfăţoară în lanul din a- l
I, legămînt şcolarilor. ale copilăriei ; mama şi tatăl, i propierea satului, sub pri- !
uncă — o- Clopoţeii şcolilor ce se des susţinând opera şcolii cu a-
Uurgistului; chid an ţinut să cînte şi ei cea armătură interioară ale 1 virile nepăsătoare ale 1
te scena li- în felul lor clipa. Au făcut-o cărei secrete aparţin familiei ) proprietarilor lor ţi ale ^
0 Caleidos- ţăndărind argintiu printre al — cile moduri de a reuşi î t celor care răspund de in-
bele guleraşe. La noi, fiecare Sînt şi acestea ginduri pe ^ tegritatea avuţiei obşteşti. \
copil sc bucură de frumuse care vor să ni le amintească \
mszmsis ţea şcolilor nou înălţate, de guleraşele sărbătoreşti din
\ik^m culorile vii ale manualelor — casele cu copii. Cintccul zglo \
darul de fiecare an al parti
al
de
clopoţeilor,atit
fi
biu
dului. Tot aici îşi au locul rav în aparenţă, are o forţă
florile. Daruri de preţ, jindui miraculoasă ; apropie casa
i puterni- te de alte generaţii. Copiii părintească de casa şcolii. iW
Rîul ca- noştri se bucură de ele cu
î a Briga- tot firescul, ea unii ce nu Un gînd pentru copii, un
!a); I-IUNE- cunosc faţa răului dccit din gînd pentru noi toţi. Pentru
dii, melo- auzite. că ţara, în această zi de sep
oliţistul, pi- în această zi se întâlnesc, tembrie, se împodobeşte cu ^ CINE-I PĂGUBAŞUL? ţ
lerurgistul); dintr-un acelaşi nobil imbold, cununi de lauri, cu glasuri
C 1 ” duş- două mîini. Două braţe de de copii, într-un timp gene ^ La miliţia oraţului Si- ţ
; pe- nădejde — ale familiei şi şco-. ros in prefaceri ca nicicSn-d.
pocl prea Hi — care se conjugă intr-un l meria se află, încă din I
e I-Ii (Uni- gest armonios. Căci aceste DUMITRU DEM IONASCU 1 prima jumătate a lunii )
ea pecete ] august a.c., un portmoneu )
; Porun-
Republica) ; ţ cu o anumită sumă de li
>rul Pr na- „Nu vă interesează calita rioară a acestora crescînd în . bani, adus de către cetă-
Viaţă regă- tea produselor dumneavoas Unele măsuri s-au luat. Sînt însă necesare raport cu temperatura de a-
C) ; VUL- / feanul care l-a găsit. Dar ^
le (Munci- tră?"— se intitula nota pu fară. In scopul creării „as | pină acum nu a reclamat ţ
1 : Pentru blicată în nr. 6 414 al zia pectului de abundenţă", la
I (Minerul); rului nostru şi în care criti şi altele pentru a avea preparate magazinele nr. 19, 4, 1, 69 ) nimeni pierderea Iul. Poet- i
om cu idei
UR1CANI : cam calitatea unor mezeluri din Deva, la unităţile nr. 3, \ te că păgubaţul, citind a- i
re (7 No- fabricate de abatorul Hajeg. 65, 14 şi magazinul alimentar
1AD : Alt „Critica a constituit pentru din carne mereu proaspete şi bune „Super" (hale) din Hunedoa ţ ceste ri rid uri, se va pre- }
neie, seriile zenta să-ţi ridice por Una- i
oşic) ; O- organizaţia de partid, consi ra, salamurile, cîrnaţii şi afu-
(Patria) ; liul oamenilor muncii, pen măturile sînt expuse sub for ( neul de la care probabil J,
Din lumea tru întregul colectiv de oa fatea proiectată în vederea vind modul de transport şi datorită neasigurării tempe mă de ciorchini, lipite, ceea | ţi-a luat gindul. \
tădată (Fla- evitării supraîncărcării aces desfacere, privind asigurarea raturii şi umidităţii normate,
3IU BAI : meni ai munci de la între preparatele de carne aşezate ce nu este în concordanţă cu
it legenda prinderea de industrializare a tora ; s-a instituit controlul lanţului frigorific, a condi reglementările în vigoare. \ OBLIGAŢII NEONORATE j,
ră) ; HA- cărnii Deva, prilejul unor a- pe flux tehnologic la fierbere ţiilor standard de depozitare în navete pe mai multe rîn- In foarte multe vitrine fri
î—tigrul Ma- şi afumare, prin introducerea a preparatelor, la majorita duri încep să sufere transfor \ Sînt unii cetăţeni din o- ij
I ; BRAZI: nalize profunde, pătrunse de „registrului de bord". tea beneficiarilor noştri, din mări calitative, în funcţie de gorifice, alături de prospă
(
; CALAN : spiritul responsabilităţii pri turi, se depozitează şi expun 1 raţui Brad care, după de
le cultură) ; vind aspectele particulare ce Ca urmare a introducerii judeţ se localizează sufi temperatura exterioară. De salamuri şi cîrnafi (semiafu- i au primit apartamente din
arul (Mure- apar în faza de desfacere acestor măsuri, se constată ciente neajunsuri. ficienţe apar şi în momentul 1 londui locativ de stat, „iri-
inutul uitat depozitării şi expunerii pre mate) clădiţi sub diferite for ţ fă“ că trebuie să achite '
a); TELIUC; către populaţie a preparate deia o îmbunătăţire substan me, cu înălţimi de 20-30 cm,
acta firul, se ţială a calităţii preparatelor paratelor în magazine. Ast fapte neconforme cu instruc i taxele pentru cheltuielile
}
ul). lor de carne. Conducerea în fabricate atît la Haţeg — Pe urmele fel, în aproape nici un ma comune : apă, canal, gu- '
treprinderii, cadrele de spe gazin din reţeaua comercia ţiunile şi normele în vigoare,
cialişti apreciază că cele ţinta constatărilor din nota materialelor la a judeţului nu sînt înde cum se înfîmplă la unităţile ) noi, iluminat etc. Intre G-
subliniate în coloanele zia apărută în ziar — cît şi în plinite condiţii normate de nr. 3, 73, 14, 11, 65 din Hu i ceţtia se numără Bărdân
rului corespund realităţii, in celelalte secţii din Deva şi publicate depozitare şi expunere a pre nedoara şi magazinele nr. 9 1 Ion, de la I.M. Barza, blo- .
tervenţia ziarului pentru a Petroşani. paratelor, personalul acestor şi 4 din Deva. 1 cui A 8, ap. 29, cu o reis-
>il pentru 16 corecta unele deficienţe, a- Insuşindu-ne observaţiile a- Avînd în vedere aceste as ^ tanţâ de 2 316 lei, Qlava
cerne in ge- magazine procedînd incorect i Adam, fot de la I.M. Bai-
, cu cerul preciind-6 la justa ei valoare. duse în coloanele ziarului şi Astfel, din momentul li la depozitarea şi expunerea pecte, considerăm că pentru I za, blocul 22, ap. 10, cu
. izolat vor Din controalele efectuate acfionînd prompt pentru în vrării către beneficiari, pre mărfii. a nu frusta cumpărătorii de
averse de lăturarea deficienţelor ce preparate de carne bune şi j 2 046 lei, Veto Gilcă, de
a sufla mo- în secţiile productive ale în s-au conştafpt în secţiile noas paratele de carne nu sînt In urma unor controale e- l la U.U.M.R. Criţcior, blo-
rest şi vest. treprinderii au ieşit în evi transportate în condiţii co fectuate în reţeaua comerci aspectuoase, sarcini deosebi / cui 22, ap. 15, cu 3 800
i fi cuprin- denţă o serie de deficienţe tre productive, considerăm respunzătoare, adică în ma ală a municipiilor Hunedoara te revin nu numai industriei
itre 8 şi 13 totodată că vinovaţi de de ci şi comerţului". I lei, Liviu Drăgan, de la
între 18 şi prin eliminarea cărora se precierea unor preparate din şini dotate cu agregate de şi Deva, s-au descoperit o I fabrica de mobilă, blocul
Dimineaţa, poate îmbunătăţi calitatea frig care să funcţioneze ce serie de neajunsuri, unele Socotind că răspunsul în i 24, ap. 17, cu 3 000 lei ţi
preparatelor. Astfel, s-a reor carne mai sînt şi cei care ea te determină ca tempe cauzate din lipsa unor condi treprinderii de industrializare
18 septem- contribuia nemijlocit la men ţii corespunzătoare,, altele a cărnii, cu privire la soar 1 alţii. Aţa cum fiecare îţi
în general ganizat asistenţa tehnică în ratura din vehiculele de \ primeţte retribuţia pentru
erul tempo- cele două schimburi de către ţinerea în cadrul termenului transport ale comerţului să din necunoaşterea de către ta produselor proprii după l munca prestată in fiecare
cădea ploi maiştrii şi tehnologii secţii de garanţie a calităţii produ fie aceeaşi sau mai ridicată lucrătorii comerciali a norme ce ies de pe poarta fabricii, ) lună, tot aţa este dator
remperatura selor — adică lucrătorii din ridică o seamă de probleme
lor. Prin ei se urmăreşte fo ca cea a mediului ambiant. lor legale de depozitare şi I să-ţi achite lunar contra-
•eme in ge- losirea unor cărnuri matura comerţ. Deşi prin ordinul co Timpul de transport şi distri expunere a preparatelor din ce privesc reţeaua de desfa ^ valoarea serviciilor de co- i
, cu cerul te corespunzător. S-au luat mun MAIA şi MCI se stabi- buire la unităţile comerciale carne. Astfel, o serie de ma cere, l-am redat în întregime. i re a beneficiat. 1
. Vor cădea gazine nu sînt dotate cu Aşteptăm răspunsul Direcţiei
Docare. măsuri ca utilajele producti ‘lesc pentru factorii din co este variabil de la una la comerciale judeţene. 1___________________ *
ve să funcţioneze la capaci- merţ o serie de atribuţii pri opt ore — perioadă în care, ventilaţie, temperatura inte