Page 59 - Drumul_socialismului_1978_09

6 491 ® DUMINICĂ, 17 SEPTEMBRIE 1978 i -e 3

fes ORIZONT CULTURAL-ŞTII
VIZIUNE A FOST... ODATĂ
■M
ţ Exista cindva în incinte (
IINICA, 1 stadionului din Simerie un !
IEMERIE ' teren pentru tenis de 1
Consemnări Diligenta fie seară i tinerii acestui oraş. Spu- 1
iidv Ia domici- ,Opera Română" ia Deva Brigada spedafă \ cîmp, mult frecventat de ţ
intc ! Iubitorii de muzică deveni■ tenticitatea istorico -eînogira - Dacă punem în paralel fac- 1 nem că exista pentru că
sit, şcoală dra- s-cru bucurai de prezenţa, lică dorită de compozita-r. to;ogia filmului italian „Bri­ 1 acum numai a teren nu ţ
Pn'nire cărţile noi, deose­ o complexitate ce vine tot gadă specială“ cu ştirile din
patrici ; înţelepciunea, puţin pe scena casei de cultură Autentic vieneză, opereta ziare, cu drama cutremură­
rial pentru co- bite şi aşteptate, pe care ni din din localitate)' a colectivu­ „Liiîacul" împînzită cu ela­ toare a lui Alfto Moro, vom 1 dări mat, suprafaţa de joc, ■
rţilc junglei, le-a pregătit cel de al sceptică, puţin relativistă, a lui Operei Române din Ti­ observa surprinzătoare simi­ * năpădită de buruiană, a I
căminul dum- lll-ilea Salon judeţean cri virstei : „Sînt şi aici şi-n al­ nul şi poezia veşnic tinere litudini. „Brigada specială* se
tră ; mişoara, care a susţinut in ale valsului, satirizează mo­ inspiră, aşadar, din realitatea ^ devenit un adevărat depo- ţ
itului ; cărţii ce se va deschide tă parte /: şi fericit şi trist, oraşul reşedinţă de judeţ imediată din Italia şi nu este 1 zit de diferite materiale. 1
e muzicii ; rrtîine, se numără Şi recen­ şi rău şi bun, / cenrTviia- spectacole cu operetele ravurile burgheziei uşurati­ dificil să facem analogie cu Nimeni nu pare însă de- I
jă patriei ; tal volum de poeme al lui ţa-nseamnă şi puţină moar­ „Voievodul ţiganilor" şi „Li­ ce, realizate la un nivel ar­ aşa-ziseie „brigăzi roşii*, 1 ranjat că această bază \
duminical ; Anghei Dumbrăveanu. Da­ te, / cum înţelept şi cum liacul" de Johcrnn Strauss. tistic deosebit prin interpre­ cînd regizori'.pl Massimo 1>&1. l sportivă arată intr-un ase- (
vorbeşte
despre
lamano
ne
că facem abstracţie de vo­ nebun /.../“ Scriam cu alt tările protagoniştilor Olim­ i’ menea hal. Ce aveţi de /
F.C. Bihor — lumele• selective şi de tra­ prilej că simplitatea e un a- intr-o montare scenică pia Bizera-Marcovici, Viori- banda dc terorişti din Torino,
roşani (divizia decentă, „Voievodul ţigani­ care foloseşte exact aceleaşi ) spus tovarăşi din conduce- j
epriza a II-a. duceri, „Diligenţa de seară" tribut al deplinei maturităţi lor" a reuşit să aducă in ^ rea asociaţiei sportive şi
rial: Linia ma- este a şaptea carte de la artistice, un ideal la care 1 a sindicalului ? E cazul să
Oncdin. Episo- debutul poetului. Evoluţia se ajunge îndeobşte greu şi scenă atmosfera din prima - # ecranul ' dovediţi mai mult spirit
sa, de la ,,Fluviile visează tirziu. „Diligenţa de seară" jumătate a secolului al
cran pentru cei- XVIM-lea realizînd cu suc­ ) gospodăresc, mai multă
oceanul" (1961) plnă la e una dintre cărţile care ar ^ responsabilitate.
ia! ; „DiUgenfa de seară" (1978), putea: proba această aserţi­ ces figura ciocoiului lacom, ca Pop-lvon, Dorin Văidean, metode de intimidare a popu­
j Xv. : Ziua viclean şi imoral. Conflictul Vasile Tcociuc, Petre Bran- laţiei, provoacă panică in I AU DAT CINSTEA PE
gistului. este lentă şi substanţială. une. Versul apare aici esen- aceeaşi manieră, ce ne slnt
ui veseliei. E- „Singurătatea amiezii", vo­ ţiatizat, ciştigind adincimi se declanşează în momentul co, Vasile Hajda, Marilena foarte cunoscute din relată­ / RUŞINE
de varietăţi ; lumul care, in 1973, era dis­ noi şi nebănuite pină acum and acest ciocoi parvenit Chiriei, Arpad Kovacs, Tibe- rile presei. < In ziua de 14 seplem-
•tistic : „Adcvă- austriac — Zsupan, inter­ riu Haas ş.a. La realizarea Trebuie să remarcăm fap­
iric“. Premieră tins cu Premiul Uniunii Scri­ şi purtind nimburile irizate, tul că cinematograful italian, \ brie a.c. fui Gheorghe Un-
itorilor, marca momentul inefabile ale simbolului. pretat de tenorul Nicoiae spectacolului au contribuit abordînd cu o frecvenţă sen­ 1 gureanu din Călan i-a
xal. Sport. deplinei maturităţi artistice. „Diligenţa- de seară" e tot­ Popescu — este pus in situ­ in egală măsură decarul şi sibilă tarele vieţii sociale a / dispărut, din portbagajul
SEPTEMBRIE - Cu „Diiigenţa de seară", odată o carte reprezentati­ aţia de a-şi vedea averea fastuoasele, costume de e- Italici contemporane, începe 1 autoturismului, cauciucul
să fie marcată din ce în ce
cum dealtfel sugerează şi vă pentru întreaga genera­ ştirbită prin reîntoarcerea pocă, bine alese. mai mult de un spirit mili­ ^ de rezervă. După investi- t
ie in limba ma-
otcest inspirat titlu, plin de ţie a poetului oare îşi recu­ exilatului Barinkay, interpre­ Aportul deosebit al or­ tant. Ideea care ne pare e- 1 gaţiile făcute cu sprijinul }
specia­
„Brigada
a tovarăşului inefabile sugestii, ne aflăm noaşte înfiorată, în acordu­ tat de Nicoiae Zahavia. Ce­ chestrei a înlesnit sincroni­ senţială în aceea că există in 1 subofiţerului de miliţie Ni- 1
lă"
este
Ccauşcscu Sn într-o nouă etapă. E vorba rile ei grave şi nostalgice, lelalte personaje asigură zarea atiit de necesară intre Italia forţe progresiste im­ y cofae Ispas, au lost des- ţ
. Caraş-Severin
— ori cit de dramatică ar fi neliniştile şi iluziile, orgo­ fluiditatea acţiunii in care solişti — cor — balet — presionante, capabile să o-
fascizarea,
ui „Cintarca această identificare — de liile şi presentimentele, răs­ se remarcă calităţi le inter­ orchestră datorată conduce­ prească opună energic capabile
se
perico­
să
ei“ ; acel punct inexorabil din' punderile şi îndoielile. Toată pretative ale Rodicăi Milo- rii muzicale a maeştrilor lului social cc tinde să pro­
seri ; care încep să se vadă cu­ această carte solemnă şi tul­ ia, Elenei Brănişteanu-Vasi­ lifereze în atmosfera nesigu­
nai ; Cornelia Voi na şi Mihai Po­ ranţei.
aic ; lorile somptuoase ale a- burătoare este de fapt o le şi Elenei Cojea, precum pescu- B eieavcenco. \ m m \
foileton : Pu- murgului. Ceasul acestor meditaţie lucidă asupra ne­ şi aspiraţiile completate cu Protagonistul „Brigăzii spe­
•ă glorie" ■ e- poeme e seara iar ano­ liniştitoarei „vkste incerte". Eiartul realizatorilor a ciale", comisarul Vanni, nu se i coperiţi făptaşii. Cei doi j
concep­
perimetrul
înscrie
1 1 succes în contextul muzical fost răsplătit din plin de un tului de in supererou, dar el
veţi o întreba- timpul for se cheamă toam­ De aici şi unitatea ei. „Di­ al hi iha el ei Grama-Şteian, public receptiv Io acest gen ! care au dat cinstea pe ru-
nă. Fără a renunţa nici la ligenţa de seară" nu e o are, în schimb, toate însuşi­ ) şine se numesc Gheorghe
pentru toate eleganţa gestului ceremoni­ culegere de versuri scrise Alexandru Draia, Csaba Ai- de muzică — din păcate, rile unui personaj integru, \ Stanca le a (din Câlanu ţ!
» rizer şi Nicoiae Onu in ce­ prea rar intJInit pe sceneje intransigent, care este un au­
mondial ; os, nici la desfăşurarea eu­ de-a lungul anilor, ci o car­ lelalte roluri. Devei — prin aplauze pre­ tentic justiţiar, animat de do­ 1 Mic) şi Tiberiu Muntean
iad. fonică a versului, caracte­ te, în fond un singur poem rinţa de a restabili ordinea, ' (din Nădăştia de Sus).
ristici dintotdeauna ale po­ convingător prin sinceritate, Jocul bun de scenă, îmbi­ lungi şi la scenă deschisă a deoarece e convins că doar o \ CU LACĂTUL PE UŞĂ
viaţă
normală
socială
poate
S88HB3BBEBHB55H eziei lui Anghei Dumbră­ cuceritor prin nivelul expre­ nat cu urmărirea atentă a interpreţilor muzicii nemuri­ desăvirşi personalitatea uma­
veanu, expresia cîştigă la siei. partiturii muzicale asigură torului Johann Strauss. nă. \ in cadrul complexului
reuşita armoniei dintre ex­
această virstă in concentra­ presivitatea artistică şi au­ MARIANA BELE l meşteşugăresc din llia e-
re iar substanţa dobindeşte RADU CIOBANU AL. COVACI 1 xistă un atelier de depa-
Q I: 7,€0 Radio- 1 nare pentru aparate de
\ Avanpremieră
15 Vă recomaai- ţ radio şi televiziune. Ca o-
azi ; 8,00 Ilus- 1 rice unitate de deservire
le ; 8,30 Radio- / şi aceasta are pe uşă un
satelor ; 10,00 Valori ale patrimoniului
:icâ ; 10,10 Te ţ program de funcţionare
cint, patria l care însă nu se respectă,
l Radiomagazi- 1 • astfel că după-amiaza a-
; 12,00 Dc toate cultural naţional în t telierul este mai mult în-
13.00 Radiojur--
oi, noi genera­ ij chis. Justificarea tehnicia-
li,30 Unda ve- i nului depanator e înscrisă
routăţi — melo- muzeele hunedorene (II) 1 pe Orar : „pe teren". Vi-
Ltindeni ; 14,30
; 15,30 Sport ţ neri, 25 august ax., deşi
18,15 Portret pe 1 orarul de funcţionare era
5,40 Şansonctc OPAIŢE ROMANE Figurina, ce prezintă pe I de la ora 8 la 15, la ora
de ciutec ro- zeiţă seminudă, este o lu­
Î0 Reuniune pe La Micia (Veţel), cunos­ \ 10 lacătul era nemişcat
00 Radiojurnal; cută aşezare romană, s-a crare autohtonă, cu oare­ i pe uşă. Doi cetăţeni de
ie meridiane ;. descoperit, ocazional sau cu care disproporţionalitate a ! la Valea Lungă aşteptau
ţ;e celebre şi formelor anatomice, datind
iertante ; 22,00 prilejul săpăturilor arheolo­ 1 cu televizorul defect, doar-
22,10 Panora- gice, o mare cantitate de din secolele II-III. ţ doar vine meşterul. Cind o
22,30 Estrada obiecte ceramice care fur­ Existenţa unor statuete de 1 H venit, cine ştie ? (M.
24.00 Buletin.
;—5,00 Non stop nizează date asupra dura­ piatră, bronz ori teracotă, t Ili-asă).
;ura. tei în timp a acestui centru a altor vestigii ce amintesc J DIN NOU DESPRE
militar şi civil, constituie de numele zeiţei Venus, ar­ \ SCHIMBAREA BUTELIILOR
mărturii ale continuităţii vie­ gumentează popularitatea ^ DE ARAGAZ
ţii pe aceste meleaguri şi de care se bucura in Dacia 'i
după părăsirea provinciei de cultul acestei divinităţi. ^ Despre modul în care
jiiii ii
către autorităţile romane. 1 se făcea schimbarea bu-
i-aţi confun- Descoperirea celor două GLADIATOR TRACO-DAC 1 teliilor de aragaz la de-
l ; Rîul că­
itele a Briga- opaiţe din secolul IV, de la \ pozitul Deva, s-a mai :î
(Arta); HUNE- Trofee cinegetice valoroase, prezentate la expoziţia organizată recent la secţia de Uipia Traiana Sarmizegetu- Descoperită întimplător 1 scris. Se aştepta deci o
[elodii, melo- ştiinţe naturale a Muzeului judeţean. Foto: VIRGIL ONOIU sa, dovedeşte folosirea a- de un localnic in ~hotarul ; rezolvare. Se aştepta, dar
; Poliţistul, pi- # mmr m mmat 0 mw. 0 Mmtur 0 rnwm r 0 mmmmr / v , mmkm 0 an 0 0000*0 0 0—000 0 —mm 0 !■ * • — 0 .1 ■ * 0 ■■ ..................... 0 —
(Sidcrurgistu 1 cestora — atit provenite satului Zeicani, nu departe \ recent ne-a lost dat să
cer din import, cu ştampila pro­ de Uipia Traiana Sarmize­ i vedem încă o dată ace-
lui de puş- O alternativă !a criza petrolului? prietarului de oificină cum getusa, acolo unde istoricii 1 leaşi poticneli de mai ina-
iclorul) ; PE-
Jn pod prea ar fi Fortis, Campili, cit şi plasează desfăşurarea lup­ 1 inte. Aproape 200 de aa-
iriile I-II (Uri- Din studiile cele mai perti­ simplu : izolarea termică — mită tendinţă; de lux" — a- cefe de provenienţă autoh­ telor dintre doci şi romani ^ meni, citeva zeci de ma-
ă-mă Sn ae- nente reiese că „homo sapi- geniala invenţie a civilizaţiei. firmă profesorii de Ia Lifege. tonă, purtînd ştampila lui de la Tapae, piesa arheo­ ‘ şinî, aşteptau, unii din zo-
inoasă (7 No- cns", animalul fără blană, Specialiştii universităţii din Acum 20 de ani, de exemplu,
oruncă întu- putea trăi in regiunile noas­ LiCge (Belgia) experimentea­ tind încălzirea centrală — pe lamuarius — de către popu­ logică „Gladiator traco-dac 1 rii zilei, schimbarea bute-
tblica) ; LU- tre septentrionale fără... îm­ ză acest nou „înlocuitor" al atunci la Începuturile sale — laţia daco-romană şi după in arena amfiteatrului de ia l liilor. Mulţi se învoi seră
torul Poena- brăcăminte. Dar, afirmă spe­ combustibililor : izolarea ter­ îşi făcea publicitatea, ea pro­ retragerea romană, Ca ele­ Uipia Traiana" este un va­ / de la locul de muncă
; Din lumea cialiştii, odată cu inventarea mică... individuală. Bazată pc mitea un confort integral la
-ltădată (Muu- imbrăcăminţii şi a focului, o- principiul homeotermiei — a- o temperatură de... 18 grade. mente decorative, opaiţele loros document sculptural 1 pentru o oră şi, iată, a-
ULCAN : Ten- mul s-a dezobişnuit să în­ dică a posibilităţii organis­ Iată o cifră edificatoare : in au brîul subţire reliefat şi din epoca romană in Da­ { junseseră la cileva. De la
litoresc); LO- frunte temperatura continen­ mului omenesc de a păstra 10 ani, tcrmostatelc clădirilor bufonii (2 sau 3) aşezaţi cia. J conducerea depozitului s-a
u patrie, se- tală. Adăpostiţi de frigul ier­ temperatura constantă — şi din S.U.A. au urcat, Sn peri­
Vlinerul) ; PE- nii în clădiri încălzite ou sobe pe capacitatea creierului dc oada de iarnă, cu 5 grade Sn simetric pe bordură; toarta, Lucrată in bronz, ea re­ 1 anunţat că, în citeva mi-
dre (Muncito- şi mişcindu-se in aer liber în a primi în fiecare clipă in­ plus ; moda cerea ca în in­ etnd există, este modelată prezintă un gladiator de o- l nule, vagonul cu butelii va
)ASA: Un om Uajn^ călduroase, oamenii au formaţii asupra confortului terior să se poarte haine do cu un inel sau o frunză sti­ rigine tracă, cu arma speci­ 1 fi in depozit. S-a ajuns
âtoresc); URI- suferit, recent, prima^lnfrin- nostru termic, noua metodă casă mai uşoare... O conso­ lizată. ’ ca vagonul să facă din
pentxu mine gerc : criza combustibilului. constă Sn căutarea de noi ţe­ lare pentru friguroşi : fiziolo­ fică traco-dacilor — un
; BRAD : Alt Astfel, omenirea a fost nevo­ sături pentru îmbrăcăminte. gii pretind că organismul es­ STATUETĂ REPREZENTÎND pumnal curb, apărătoare \ gara Deva pină la depozit
femeie, seriile ită să privească adevărul in Ei afirmă că, fără a diminua PE ZEIŢA VENUS de braţ şi cască. Partea in­ l nu mai puţin de 8 ore l
oşie) ; GURA- faţă : combustibilul fosil, pe importanţa experienţelor, gă­ chimoşilor se află constant in
ecătorul Fa- care se obişnuise să-l gă­ sirea unor astfel de materi­ condiţiile termice ale ţărilor Statueta ce o reprezintă ferioară, de formă cilindrică / Pînă la sosirea vagonului,
riful“ (Miiie- sească din abundenţă fără ale ar permite reducerea tropicale datorită imbrăcă­ pe zeiţa frumuseţii — Ve- şi prevăzută cu oriiicii prin 1 la ora 14, a fost cum a
E: Urgia (Pa­ prea mari eforturi, este pe temperaturii Sn camere. Rc- minţii lor perfect adaptate. In l fost; de aici înainte au
ri 6 Din lumea cale de epuizare. ferindu-se Ia temperatura din acest sens, susţin specialiştii, nus—este o piesă romană care se prindea cu cuie pe / început certurile, ba că u-
altădată (Fla- Ce-i rămine omului dc fă- locuinţe, specialiştii belgieni industriile textiie vor trebui turnată in bronz. A fost des­ o tijă de lemn, arată că es­
AGIU BAI : ţjlt î afirmă că o locuinţă bine să facă mai multe eforturi, coperită Ia Uipia Traiana te vorba de un stindard 1 ni! au intrat in faţă, ba
cut legenda Au fost avansate diferite izolată termic ar reduce sub­ realizînd materiale care să \ că alţii au sărit pesite
tură) ; HA- propuneri de înlocuitori ai stanţial cantitatea dc căldură aibă calităţi termice. Aceasta Sarmizegetusa şi face parte destinai unor gladiatori t gard şi multe altele. Ne
an—tigrul Ma­ combustibilului, dar nimeni necesară încălzirii ei. „Eufo­ este, după părerea specialiş­ din patrimoniul Muzeului traco-daci (fie că sînt gla­
ţi) ; BRAZI: nu s-a gindit cu mai multă ria energetică pe care am tilor belgieni, Încălzirea cea de arheologie din Sarmize­ diatori luptători in arenă ) întrebăm cit se mai mer- .
1
îp ; CALAN : seriozitate la ceea ce era mai traversat-o ne-a dus la anu­ mai puţin costisitoare". 1 ge cu acest sistem delec-
de cultură) ; getusa. sau instructori militari). i tuos de lucru şi de ce
il (11 Iunie) ;
rsarul (Mure- I consiliul popular municipal
Ţinutul uitat: ) nu intervine pentru a fa-
na); TELIUC: La Erevan s-a anunţai că ce reprezintă o creştere de \ ce ordine în acest dome-,
andafirul, se- Realizări din fările socialiste 1 niu ? (T. Miron).
icrul) ; GHE- a fost întocmită o hartă a 10 la sută faţă de aceeaşi
'e în centrul curenţilor subterani de apă perioadă din 1977. Cea mai I „DE UNDE CUMPĂRĂM
uncitoresc).
termală din R.S.S. Armea­ In acest domeniu, s-a ho- aeriene, avioane ce pot în sud-vestu! capitalei ce­ mare parte sînt de tipul > ZIARE ?“
nă, în vederea folosirii lor tărît construirea unei ter­ transporta şase persoane cu hoslovace s-a deschis şan- „Diana 6 L“, care devine ) Această întrebare ne-au
în scopuri industriale. In mocentrale care să folo­ o viteză de 360 kilometri . fierul unui mare complex din ce în ce mai popular 1 adresat-o mai mulţi cetă-
condiţiile acestei republici sească apele termale. Spe­ pe oră. Noul aparat de de locuinţe. Pînă în 1990 în ţară. ( feni din cartierul Dacia
montane care nu dispune zbor, echipat cu două mo­ se vor muta aici 75 000 de Se aşteaptă ca în acest
iabil pentru de reierve de energie na­ cialiştii sovietici au şi tre­ toare cu şase cilindri, poate persoane. an de pe benzile de montaj 1 din Deva, cititori ai presei.
tembrie: Vre- turale, o importanţă deose­ cut la proiectarea acestui 1 Şi aceasta, pentru că, fos-
frumoasă, cu obiectiv. fi utilizat şi ca avion sani­ ★ ale fabricii să iasă în totai ^ tul chioşc, (care mai luse-
Vîntul va su- bită o are folosirea căldu­ tar. La început, avioanele 12 500 de unităţi, iar planu­ l se dărimot de o furtună
lin sectorul rii subterane, aflată în can­ sînt fabricate în cooperare Fabrica de automobile rile de viitor prevăd ca
râturile mini- tităţi foarte mari. La a- producţia anului 1982 să a- ? cu luni in urmă), a lost
irinse Intre G La Uzina de utilaje pen­ cu firma americană „Piper", „Timos", de la Kopar, R.S.F. 1 luat de vint şi n-o mai
r temperatu- ceastă concluzie a ajuns o tru transporturi din Mielec, urmînd ca în viitor să fie Iugoslavia, a produs în pri­ jungă la 35 000 de auto­ 1 fost pus la loc. Ar fi fo-
ntre 19 şi 24 expediţie geofizică care a voievodatul Rzeszow, a în­ construite în întregime de ma jumătate a anului peste mobile, dintre care 10 000
neaţa, local destinate exportului. 1 tuşi cazul...
făcut ample investigaţii. ceput producţia de taxiuri întreprinderea poloneză. 3 500 de autoturisme, ceea