Page 6 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
rubrica tineretului
prgi.
Sint lăcătuş Recoltările si v Nivelul înalt al productivităţii 12.05 Roi
12.00 Tel
ten
si-mi iubesc meseria semănatul in fizice—factor determinant 13.05 Cor
rea
13,35 Bu<
cut,
bună calitate. E unul din prim—planul al depăşirii producţiei nete reş
Rhe
tre „stîlpii" de bază ai e- 14.00 Doc
chipei, condusă de loan (Urmare din pag. 1) revizuită pentru ca schimbul lăcătuşi. De asemenea — Prii
Coroiu. Echipa este alcătui preocupării următor să o găsească în preluînd ideea că preşedinţii, TaJj
tă, dealtfel, în bună parte pregătiri şi deschideri. La a- stare de funcţionare. De ase inginerii, brigadierii şi alte 14,50 Citii
15,40 Agc
din tineri care muncesc cu ceste activităţi muncesc bri menea, a propus ca, pe cit cadre din C.A.P. trebuie să 1)6,10 Rc-p
multă tragere de inimă, în- găzile conduse de Knuff este posibil, fiecare utilaj să ştie să conducă tractorul — 10',3 5 Tro
deplinindu-şi planul lună Martin, loan Văduva, Viorel fie dat în răspunderea unui se are în vedere şi la noi or
de lună. Mai notaţi şi nu (Urmare din pag. 1) Gogoaşe, Gheorghe Pascal, om pe un timp mai îndelun ganizarea unui curs de spe mj&i
mele tinerilor lăcătuşi Ho- Vasile Damian, Bodo lanos, gat. A mai propus măsuri cializare a personalului teh Coi*
ria lovan, Constantin Chi- O atenţie deosebită acor Nicolae Petrescu, loan Rad. concrete pentru asanarea a- nic ca manipulanţi de utilaje 18.15 Sftpt
tern
per, loan Sîrb, Mihai Trifa, dăm însărrvînţării la timp şi Cu cîtva timp în urmă în pelor de pe galerii, propu miniere. 18.30 Pub
Traian Bora, fiindcă merită la un nivel calitativ superi brigăzile de la pregătiri se nere în curs de înfăptuire. O singură observaţie la lf ^ a-
din plin acest lucru. Avem or a celor 1 700 hectare, din lucra cu 4 oameni pe Alţi muncitori mineri au pro preocupările "pentru policali Iru
băieţi minunaţi care lucrea care 400 ha sint destinate schimb, dar mare parte din pus ca tuburile de aeraj să ficare de Ia E.M. Deva : Ani:
diei
ză bine şi răspund întot culturilor furajere (Lolium ele nu-şi îndeplineau nor fie prelungite pînă în frontul Cursul de calificare al mi 1H,30 Teii
deauna cu promptitudine muitiflorum), 600 ha orzului mele. Analizele făcute au a- de lucru, ceea ce se şi a- nerilor ca lăcătuşi ar trebui 10.50 Kcp
,.An
la chemările noastre. şi 700 ha griului. Experienţa rătat că un om era în plus plică. deschis mai repede pentru Bcg;
Adam Cristian este unul Pe Cristi, cum îl numesc ne-a dovedit că prin aplica pe schimb, el se ocupa cu — Toate propunerile fă că se simte nevoia ca mi Ren
dintre zecile de tineri de prietenii, l-am găsit la rea tehnologiilor înaintate procurarea burajului, cu al cute de oamenii muncii în nerii să ştie să facă unele 20.15 Telc
la U.U.M.R. Crişcior, Sec masa de montaj. Avea în putem realiza — fapt care te lucruri anexe. Acum se adunările generale’ au fost reparaţii la utilaje, îndeosebi 20.50 Pub!
ţia a 111 - a Brad, care prin matriţă primul perete al u- s-a confirmat şi în acest an lucrează cu 3 oameni pe privite cu atenţie — spunea la maşinile de încărcat. 20.55 Filni
faptele sale dovedeşte că nui motostivuitor M-50 din — importante sporuri de schimb (bineînţeles cu ma tovarăşul loan Gal, secreta La mină s-a făcut şi .se gat,
îşi iubeşte întreprinderea acea zi. Tot de la el am producţie faţă de prevederile şina. de încărcat), se înde rul comitetului de partid al face vizibil şi sprijinul con ciul
şi, bineînţeles, meseria de aflat că montează trei pe planului, lată de ce condu plinesc şl depăşesc normele E.M. Deva, preşedintele co secvent al Centralei minereu 22.30 Intîl
lăcătuş în construcţia de reţi pe schimb. cerea I.A.S., şefii fermelor şi şi se obţin înaintări similare mitetului oamenilor muncii. rilor Deva. uni o
maşini. Are 5 ani vechime — Îmi place această lucrătorii din cadrul sectoru ca cele realizate cu 4 oa Cele valoroase se aplică, dar — N-am vrea să „flatăm" 23,00 Tele
în întreprindere, lui însă i meserie mai mult decît ori lui de chimizare se preocu meni pe schimb. la toate propunerile şi ob pe nimeni, dar realitatea es 23,10- Cam
se pare că de-abia ieri a care alta — ne declară el. pă cu întreaga răspundere, Multe măsuri organizatori servaţiile se răspunde perso te că la rezultatele pe care ne i
terminat şcoala profesiona Fiindcă mă simt mai util acţionează intr-un bun climat ce şi tehnice au fost pro nal celui care le-a făcut. le-am obţinut o contribuţie ţiuni
lă. Zboară anii... S-a inte colectivului în care mun de ordine şi disciplină pen puse de muncitorii mineri. Comitetul de partid, comU importantă a adus centrala Prag
grat rapid în acest colec cesc., Practicînd-o, înveţi tru a pune baze temeinice De exemplu, minerul Iulian tetul sindicatului şi conduce — arăta tovarăşul inginer
tiv de muncă unit şi omo mereu şi ai ce învăţa în- recoltei viitorului an al ac Doţa a propus să se confec rea minei sint receptive la Atanasie Popescu, şeful ser
y
gen, unde fiecare membru tr-un astfel de domeniu tualului cincinal, începînd cu ţioneze tije filetate pentru a iniţiativele şi acţiunile noi viciului de planificare, pro
al său ştie ce are de fă cum este construcţia de pregătirea terenului şi semă fi utilizate la gardurile de întreprinse în alte unităţi mi gramare şi urmărire a pro ii*
cut pînă în cele mai mici maşini. Am 23 de ani şi... natul din această toamnă. protecţie din subetaje în ve niere. Urmărind p/eocupările ducţiei. Mai ales în ultima
amănunte. Dacă lucrezi bine se vede. Pînă acum am însăminţat cu derea economisirii lemnului de la ,I.M. Paroşeni şi I.M. perioadă există o preocupa
Dar, înainte de a-l in- Piesa pe care o execuţi te Lolium muitiflorum peste 120 (aceste tije sint recuperabi Lupeni privind policalificarea re deosebită din partea Cen B U C U
tîlnî la locul său de mun defineşte. Eu vin la şut cu ha, lucrare pe care o vom le). Recent, minerul Roman personalului din subteran, la tralei minereurilor Deva pen Radioproi
că, am notat despre el a- gîndul să fac treabă şi să încheia în prima decadă a Tamaş a venit cu o seamă mina Deva s-a organizat un tru dotarea şi aprovizionarea 7.00 Radi
pre
vesta
precierea tovarăşului loan cîştig bine. Nu aştept să lunii septembrie a.c., deoa de propuneri privind organi curs de pregătire a lăcătu minei noastre. Datorită aces melodiilo]
Oprea, secretarul organiza fiu împins cu mina de la rece plantele trebuie să intre zarea locurilor de muncă şi şilor ca mineri, care se în tui fapt muncitorilor mineri li ştiri ; 9,0.
ţiei de partid, care îl cu spate. Nu-mi place acest viguroase în iarnă. Pentru mai buna folosire şi întreţi cheie în această lună, s-au asigurat materialele şi 10.00 Buli
Revista il
noaşte foarte bine : lucru. Ne mîndrim cu pro însămînţările de toamnă a- nere a maşinilor de încărcat, — Pentru anul 1979-ne re utilajele necesare realizării Legendă
— Mă bucur că am po dusele ce se execută în vem efectuate arături pe mai propuneri care au fost însu lata, recent, tovarăşul Tiberiu sarcinilor de plan şi angaja letin de
sibilitatea să-mi spun pă secţia noastră, la realiza mult de 1 000 ha, suprafaţă şite de conducerea minei. Valea, secretarul comitetului mentelor, ceea ce a avut o cultural ;
Camelia
rerea despre el. Este un rea cărora o contribuţie care a fost şi fertilizată, a- Astfel a propus ca la fie sindicatului — se intenţio însemnată înriurire asupra Avanprcr
muncitor harnic, conştiin importantă ne aducem şi plicînd cîte 400 kg îngrăşă care sfîrşit de schimb, fieca nează organizarea unui curs mobilizării lor, a stării disci 12.00 Buh
cios., modest şi disciplinat noi tinerii. minte chimice la hectar. Dis re maşină de încărcat să fie de calificare a minerilor ca plinare. Din coi
nostru ;
în producţie. La montaj, e- punem de stocurile necesare pretative
xecută lucrări de foarte LIVIU BRAICA de îngrăşăminte pentru a 5 15,0
fertiliza toate suprafeţele ÎS,00 Rad
destinate însămînţărilor de diorecord
toamnă. întreaga cantitate scrii ; 20,
ce şi mi
de sămînţă de gria şi orz es 20.30 Azi,
te asigurată din producţie Campion:
proprie. atletism ;
nore ; 2!
Brigada „Hunedoara' Pe lingă recoltări şi însă- 22.30 Mai
mînţări, în programul de ac 21.00 Buh
C,00 Non
s-a reîntors cu rezultate ţiune am prevăzut aplicarea turn.
calcaroase
amendamentelor
pe întreaga suprafaţă ocu T I !
bune pată cu hamei, scarificarea litatea r;
SlMBA'
a 300 ha, din care pînă a- populară
După Suni ne relatează to rilor din judeţul nostru. S-a cum sint realizate 120 ha, naţionalii
varăşul Petru Mîndroni, acti lucrat Ia devierea unei căi re ; 18,30
vist al Comitetului judeţean ferate pe o porţiune de 2 precum şi fertilizarea cu în porane :
Hunedoara al U.T.C., in pe km, la construirea unui la grăşăminte organice a 450 oglindă a
rioada l iunie — 31 august borator tehnologic şi la să ha, din care peste 100 sint da mentah
a.c,. o brigadă de muncă pa parea fundaţiilor pentru o plin."
triotică formată din 50 de staţie de betoane. Valoarea deja îngrăşate pentru cultu
elevi de la Liceul industrial lucrărilor efectuate se ridi rile care vor fi însămînţate se
metalurgic din municipiul că la peste 400 000 lei. în primăvara viitoare. Acţio- I .;cop
Hunedoara, a participat la Calde cuvinte de felicita
executarea unor lucrări pe re pentru tinerii elevi ai nînd cu chibzuinţă şi spirit DUMIN
marele Şantier naţional al brigăzii de muncă patriotică gospodăresc, sub conduce satului :
tineretului Canalul Dunăre — „Hunedoara", dintre care rea organizaţiei de partid, ţci înaini
Marea Neagră. Munca entu s-au distins în mod deose Programe
ziastă şi plină de abnegaţie bit : Lucian Fîţă, comandan vom asigura materializarea I.A.S. Tii
a elevilor, disciplina şi serio tul brigăzii, Petru Crăciun, exemplară a sarcinilor ce ne 1 izează n
zitatea de care au dat do Victor Rotar, Nicolae Radu, revin în campania agricolă lor : Faţ:
vadă, au condus în final la Constantin Cireş, Vasile de toamnă privind strîngerea Scitin şi
Pregătiri
obţinerea unor rezultate fru Grădinar, Constantin Stoian, şcolar la
moaso, care fac cinste tine Aurel Boancă şi fosif Biro. fără pierderi a întregii re ai muzici
colte şi pregătirea unor baze La ieşirea din mină, ortacii din brigada lui Alexandru Zatrolt, mina Lonca, smt ve
trainice recoltei viitoare. seli. A fost o zi plină la cărbune ! Foto : A. L1CIU
! J
în structura cerealelor deoarece, de regulă; am te înmulţiri, provenită din ră tuburi. O atenţie spori
cultivate în unitatea noas plasăm orzul după sfeclă, producţie proprie, precum tă am acordat şi erbicidă- Marmurcenii din Munţii Codrului
tră, orzul ocupă un loc în cartofi de vară sau trifoi! şi de la centrul de semin rii. Ca urmare, la recolta DEVA :
semnat, în fiecare an des- jCăutăm pe cît posibil să ţe, din soiurile Miraj şi L- re am avut o densitate de Tovarăşul Teodor Beniuc, — Pentru că de prin ’50 la Geno\
mul pos'
Comitetului
tinîndu-i-se 18-20 la sută ' excludem sau să reducem 1050. 450—650 plante la mp. secretarul partid Moneasa comu sînteţi intr-o continuă în riile I-II
nc-a cleştare cu aceste stînci pre
ile
nal
din suprafaţa arabilă. Da la minimum suprafeţele Pentru producţia acestui sugerat să scriem citeva rin- ţioase, nu ar fi lipsite de in DOARA :
torită acestui considerent, unde orzul să urmeze în an am realizat semănatul Producţiile medii pe tar duri despre munca oameni teres citeva comparaţii în le depărtat,
căra) ; E
precum şi necesităţii de a cultură după păioase. Evi cu deosebită atenţie. Am lale au oscilat între 4 258 lor de la cariera din zonă, gătură cu evoluţia muncii fericirea
întreprinderii dumneavoastră.
spori contribuţia la fondul dent, avînd ca plantă pre lucrat cu maşinile SUP 48 şi 3 680 kg boabe la hec aparţinătoare Simeria. Am — Ce să comparăm ?! Pe O noapte
„Marmura"
centralizat al statului, tar. Am constatat fenome răspuns invitaţiei şi, zilele atunci cea mai „modernă" structorul
ne-am preocupat să asigu nul şiştăvirii boabelor la trecute, am urcat Munţii Co unealtă era ranga. Cu ea dis New-Yori
ile I-II (!
răm atît creşterea produc soiul Miraj, în special pe drului, spre roca cu sclipiri locam şi urneam povara mar- tigrul M:
cristaline.
ne
la
stau
mureană.
Acum
ţiei la unitatea de suprafa suprafeţele semănate tim * Pe loan Groza, şeful carie îndemină braţul de oţel al brie) Răs
ţă, cît şi a rentabilităţii Orzul - suituri puriu. Atacul bolilor şi rei — care de aproape trei macaralei, buldozerul, perfo filmului c
bliea) ;
culturii. dăunătorilor a fost însă decenii se află intr-un neîn ratoarele cu aer comprimat, patrie, st
mai redus ca în alţi ani. trerupt contact cu bogăţiile filourilc şi alte utilaje de ral) ; Me
Ţinînd scama de cerinţe milenare de aici, cărora le înaltă productivitate, cu care (Muncitor
veri
bloc,
bloc
le plantei, am acordat şi Sub aspect economic, smulge, „marmură cu de Monea în prezent extragem de zece Iarba ver
tabila
acordăm atenţie sporită ou rentabilitate ridicată merită relevat faptul că sa" — l-am găsit sus, în ini ori mai multă marmură dc- citorcsc) ;
cit în 1950.
gloriei
tuturor factorilor care de am reuşit să producem to ma stîncoasă a frontului de — Gindind in perspectivă, NOASA :
termină nivelul producţiei. na de orz cu un cost de lucru. sînt justificate asemenea in press, s
— Se cerc să fiu mereu vestiţii ?
O lucrare importantă este 603 lei, ceea ce înseamnă prezent la fazele importante citoresc) ;
arătura de însămînţare, pe mergătoare culturile pră- — pe terenurile de şes şi realizarea unui însemnat ale muncii, mai ales la judi — Evident ! Pe baza pro poliţistul
care o realizăm la adînci- şitoare, acestea lasă te cu SU 29 — pe cele de cîştig net la fiecare hec cioasa şi meticuloasa dimen belor, specialiştii au precizat BRAD : I
că actualul front de lucru va
(Steaua
mea de 25-27 cm, odată cu renul curat de buruieni. deal, încorporînd sămînţa tar cultivat cu această sionare a blocurilor — ne dăinui pînă prin anii 2198. TXE: :
că,
care facem şi încorporarea Pentru întreţinerea ogoru la ădîncimea de 5 cm. Re plantă. spune dinsul. Pentru atît Apoi, celălalt masiv muntos, de cur.
ajunge
noastră
marmura
în sol a îngrăşămintelor, lui, efectuăm cîte două feritor la densitate, am a- Ţinînd seama de sarcini in Cehoslovacia şi Ungaria, din apropiere, arc in tainiţe ţiunea
căra) ; GI
le
subterane
primă
materie
în cazul cînd nu putem discuiri în agregat cu gra sigurat cîte 500—550 boabe le stabilite de Conferinţa cît şl pc alte continente, Sil pentru alte secole,., pitan ia
In
Libia.,,
face fertilizarea cu îngră pa reglabilă. Lucrările de germinabile la mp, făcînd Naţională a partidului pen- Japonia, lupta pentru mod fi t)e la şeful carierei şi de cultură) ;
calitate
resc,
şăminte complexe, aplicăm pregătire a terenului le corecţiile necesare în ra tru-- sporirea producţiei de începe chiar de aici, de la Ia Alexandru Papol, secreta (Popu)ar)
denburg,
superfosfat în cantitate de finalizăm, în fiecare an, port de calitatea seminţei. cereale, precum şi de ex noi, şi — drept să spun — rul organizaţiei de partid de LAN : r
60 kg s.a. la hectar, pre pînă cel tîrziu la sfîrşitul Cultura a intrat înfrăţită perienţa dobîndită, vom nu-mi amintesc să fi avut aici, am aflat că cei 75 de (Casa de
acestui
al
muncitori
harnic
cum şl azotat în aceeaşi lunii septembrie. Acest lu în iarnă. în timpul iernii depune eforturi pentru a refuzuri din acest motiv. De colectiv, înfruntind condiţiile RIA : Edi
altfel, lucrăm cu oameni ca
doză. Primăvara, în ra cru ne permite să înca am făcut fertilizarea supli spori continuu producţia re au o vastă experienţă climaterice reuşesc să-şi facă reşul) ;
periculoas
port de situaţia culturii, drăm semănatul în prima mentară cu azotat în can de orz la hectar. cum sînt : Liviu Şodincâ. pe deplin datoria. mina) ; T
facem o fertilizare supli decadă a lunii octombrie. titate de 50-55 kg s.a. la Gheorghe Pop, Ferdinand măvara c
Humeniuc,
Şodincă,
Pavcl
mentară eu azot. Dozele a- La însămînţare am folosit hectar, aplicarea făcîn- ANDREI REDL, Roman Pop, loan Honirdă, PAVEL BÎNDEA rul).
mintite sînt satisfăcătoare sămînţa înmulţirea I şi al du-se cu maşina SU-29 fă inginer şef ia C.A.P. Deva Florca Teahă, Ştefan Kociş. Comuna Moneasa