Page 61 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 61
Proletari din toate fărlîe, imlfl-vă!
ANUL XXX
NR. G 492
MARŢI,
19 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 20 bani
La i.m. Petriia Pregătirea şi Săptămînă Crucii o a
statornicirea cadrelor de muncitori— A devenit o tradiţie ca o membri. Totodată, în între
săptămînă din prima lună a prinderi, instituţii şi comune
ire cu caracter permanent toamnei să fie a Crucii Ro îşi desfăşoară activitatea 164
şii, prilej de bilanţ al acti
grupe sanitare din care fac
vităţii desfăşurate de aceas parte 2 952 echipiere, 2 251
Sarcinile mereu sporite în neri tehnicieni, capabili să
domeniul extracţiei cărbune stăpînească şi să mânuiască tă largă organizaţie de ma posturi sanitare de prim a-
lui, cît şi amplul proces de tehnica modernă din dotare, să, în cadrul Frontului Unită jutor care cuprind 6 753 per
mecanizare a lucrărlior mi în acest scop au fost orga ţii Socialiste, pe linia educă soane, formaţiuni care-şi a-
niere, implică acţiuni majore nizate în întreprindere cursuri rii san tare a oamenilor duc o substanţială contribuţia
în pregătirea şi perfecţiona de policalificare pentru mi muncii şi, totodată, de inten la îmbunătăţirea stării de să
rea personalului muncitor, nerii, lăcătuşii şi electricienii sificare a strădaniilor meni nătate a populaţiei, preveni
însoţite de o permanentă ac care lucrează deja, sau vor te a ridica calitatea tuturor rea îmbolnăvirilor, combate
tivitate subordonată statorni lucra cu complexe de abata acţiunilor igienico-sanitare şi rea epidemiilor, educarea sa
cirii noilor contingente de je şi de înaintări, în care au social-umanitare, In acest an, nitară a maselor.
muncitori mineri, omogeniză fost încadraţi 32 mineri pen săptămînă Crucii Roşii — 17- Reliefînd grija permanentă
rii din punct de vedere pro tru calificarea şi în meseriile 28 septembrie — se desfăşoa a partidului şi statului nos
fesional a formaţiilor de lu de lăcătuş sau electrician şi ră sub deviza „Este mai u- tru, personal a tovarăşului
cru din subteran. In această 24 electricieni şi lăcătuşi, ca şor să previi decît să vin Nicolae Ceauşescu, pentru a-
viziune, consiliul oamenilor re îşi însuşesc calificarea de deci", ceea ce subliniază ca sigurarea de condiţii tot mai
muncii de la întreprinderea miner-mecanizator. Ca lectori racterul profund umanitar al bune de muncă şi viaţă tu
minieră Petriia s-a preocupat la aceste cursuri au fost fo acţiunilor ce se var între turor oamenilor muncii din
cu multă insistenţă de crea losiţi ingineri şi tehnicieni, prinde şi, totodată, stabileş România, pentru sănătatea şi
rea cadrului intern necesar specialişti din întreprindere te obiectivul principal urmă prosperitatea întregii noastre
asigurării cadrelor de mun cu o îndelungată şi bogată rit de organizaţiile de Cru naţiuni, programul săpfămînii
citori mineri la nivelul sar experienţă practică. ce Roşie. Crucii Roşii din acest an- pre
cinilor de plan. S-a pus ac In acest semestru şi în In acest context, este demn vede sporirea caracterului
cent pe organizarea cursuri cursul anului viitor vor măi de remarcat că Organizaţia de masă al organ'zaţiei, ac-
lor de calificare de scurtă fi calificaţi, un număr de 200 de Cruce Roşie a judeţului NICOLAE ŞERBAN,
durată — 6 luni pînă la un muncitori, mai mult de jumă nostru numără în prezent 878 secretarul Comisiei judeţene
an. Astfel, începînd de anul tate din aceştia alegîndu-şi de comisii în care sînt cu de Cruce Roşie
trecut şi pînă în prezent au meseriile de miner şi ajutor prinşi circa 4 960 activişti
fost calificaţi în meseriile de miner. Pornind de la paşii în Complexul hotelier „Sarmis*. Foto : VIRGIL ONOIU obşteşti şi aproximativ 145 000 (Continuare in pag. a 2-a)
miner, ajutor miner, electri semnaţi pe care îi facem pe
cian şi lăcătuş de mină, ar calea mecanizării muncii la
tificier, un număr de 178 lucrările din subteran, în pre-,
muncitori,, timp în care alţi gătirea acestor oameni pu In acţiunile de aufogospodărire şi înfrumuseţare
754 de meseriaşi au urmat nem un accent tot mai mare
cursurile de perfecţionare pe însuşirea tehnologiilor de
profesională, în concordanţă lucru cu utilajele şi maşinile
cu actualele cerinţe sporite. noi. Realizăm cu forfe proprii importante
Cursurile s-au desfăşurat cu In ce priveşte al doilea as
participarea oamenilor la pect important al problemei lucrări edilitar-gospodăreşti
procesul de producţie, în ma cadrelor — statornicirea lor
rea lor majoritate fiind inte — din discuţiile cu mai mulţi
graţi în brigăzile din sub şefi de brigăzi, maiştri şi teh Antrenarea şi participa ca şi în comuna Bucureşei podeţe peste nişte pîraie
teran, îndeosebi la lucrările nicieni am despris, o dată în rea maselor de cetăţeni la să obţinem rezultate bune care traversează drumul şi
de pregătiri sau deschideri, plus, rolul determinant pe executarea prin muncă pa în activitatea de autogos- au săpat şanţurile de
în timpul acestei practici pro- care îl are în acest sens co triotică şi contribuţia în podărire şi înfrumuseţare. scurgere a apei. Sînt reali
propriu-zise, instruirea cursan lectivitatea. Edificatoare sînt muncă a unor lucrări edi Aşa, de exemplu, cu spri zaţi 500 metri din drumul
ţilor a fost încredinţată în următoarele exemple oferite litar-gospodăreşti de larg jinul şi participarea efecti amintit şi lucrările conti
mod expres şefilor de bri de doi şefi de brigăzi : interes obştesc constituie vă a cetăţenilor din satul nuă cu sîrg. Tot în acest
găzi, maiştrilor şi inginerilor — Avem sarcini deosebit o importantă cale de eco Merişor construim un drum sat, prin contribuţia efecti
din sectoare. de mobilizatoare — arăta nomisire a fondurilor bu de legătură între localităţi vă a cetăţenilor, s-au con
— Ţinînd seama de faptul Gavrilă Jurcan, şef de briga getare ale comunei noastre. le Merişor — Rovina — struit mai multe dependin
că. în mina noastră procesul dă în sectorul III —, dar prin Acţionînd în spiritul hotă- Bucureşei în lungime de ţe la magazinul sătesc:
mecanizării muncii în subte eforturi susţinute reuşim să rîrilor Plenarei C.C. al 1,5 km. Oamenii, în frunte depozit de ambalaje, maga-
ran s-a intensificat în ultima ne îndeplinim planul. Cele P.C.R. din martie a.c. cu cu deputaţii lor, au mun
vreme — sublinia tovarăşul mai mari greutăţi ni le pro privire la conducerea şi cit la dislocarea pietrei, la VIOREL DEMIAN,
v asile Drăgan, şeful biroului voacă fluctuaţia accentuată a planificarea activităţii eco- încărcatul şi transportatul secretarul Comitetului
personal, învăfămînf, retribui nomico-financiare, al docu pietrişului cu atelajele comunal de partid,
re — s-a acţionat cu temei SABIN IONESCU mentelor Conferinţei pe proprii şi la aşternerea a- primarul comune! Bucureşei
în vederea transformării trep ţară a preşedinţilor consi cestuia pe drum. De ase
tate a minerilor noştri în mi (Continuare in pag. a 2-a) liilor populare, am reuşit menea, au construit două (Continuare în pag. a 2-a)
Atelierul mecanic al X.V.
Clălan. Frezorul Octavlam
La recoltări şi semănat-operativitate maximă, mobilizare susţinută! Harlng, este unul dintre
cei mai pricepuţi şi harnici
tineri din atelier, evidenţiat
pe primele 6 luni din acest
La C.A.P. Şoimuş, în a- zile se declanşează semăna Cu randamente ridicate se se lucrează şt la recoltatul ara.
cesfe zile se întîlneşfe o at tul orzului pe cele 20 de ha, lucrează şi pe ogoarele coo sfeclei de zahăr, fiind stabi
mosferă intensă de muncă; unde este pregătit patul ger peratorilor din Hărău. Volut lit un ritm zilnic de 20 tone.
specifică „vîrfurilor" de minativ. O formaţie de me mul lucrărilor este destul de Pentru conştiinciozitatea do
campanie. Acţiunile de sezon canizatori a amplificat canti mare — ne spunea inginerul vedită în muncă merită să CINSTE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
se desfăşoară pe un front tăţile- de furaje însilozate la şef Aurel Damian. Coopera fie evidenţiaţi cooperatorii In această săptămină s-au
Ale
Turnătorul
larg. In legătură cu stadiul peste 1 200 tone. O contri torii participă însă cu în Maria Păsculeţ, Lazăr Vasil- xandru Furda, formator la secţia Încheiat lucrările de intro
de
lucrărilor şi preocupările din buţie meritorie la buna des treaga răspundere la strînge- cin. Doina Rudean, Agneta turnătorie 1 a l.V. Călan, ve ducere a încălzirii centrale Ia
aceste zile, preşedintele uni făşurare a lucrărilor şi-o a- rea fără pierderi a recoltei. Vischi, Maria Sebeştean, Leo- nea ln.tr-o dimineaţă, la lucru. Şcoala generală din comuna
Bălţa, lucrare la a cărei fi
tăţii, tovarăşul Teofil Mun- duc, între alţii, mecanizatorii Ca urmare, cartofii au fost nida Bălşan, Petru Sebeştean, Pe drum a găsit o mare su nalizare o- contribuţie însem
mă de bani. Om caracterizat
teanu, ne-a relatat că, pînă Horia Cutean şi Ion Panfea, strînşi de pe 50 la sută din Silvia Olar, Maria Albu şi de cinste şi omenie, s-a pre nată şi-au adus părinţii şi c-
acum, a fost strînsă recolta cooperatorii Patru Gabor, A- suprafaţa planificată, iar la mulţi alţii. In scopul fertiliză zentat imediat şi a predat levli din clasele mari ale
de cartofi de pe aproape 20 na Necşa şi Ileana Gabor castraveţi şi ardei recoltările rii terenului cu circa 500 to baraţi, care au fost restituiţi şcolii.
de ha din cele 38 planifica — să amintim doar cîteva şi livrarea au. ajuns la 60 la ne gunoi de grajd, o forma ATENEUL TINERETULUI
te, iar la recoltatul sfeclei nume. sută din prevederi. In paralel ţie de mecanizatori cu cinci
de zahăr se lucrează intens remorci lucrează la transport, Organizată de către Comi
ţinînd seama de faptul că în această săptămînă se vor n tetul orăşenesc Simeria al
U.T.C.
şi
sindicatelor,
Clubul
cele 29 ha trebuie grabnic e- însămînţa cu orz toate cele malta această manifestare are drept
liberafe în vederea pregătirii 30 de ha pe care este pre u scop educarea multilaterală a
terenului şi însămînţării orzu gătit patul germinativ. Me tineretului din întreprinderile
lui. De notat că o atenţie a^ canizatorul Pamfil Cepălău a păgubaşului, pensionarul Ior- şi instituţiile oraşului. In ca
tineretului*
„Ateneului
drul
parte se acordă livrării pro efectuat semănatul plantelor dache Ailoaie. Acesta i-a se organizează săptăminal
duselor la fondul de stat; furajere, iar Se bastion Pă- mulţumit cu lacrimi In ochi cursuri de iniţiere în muzica
pentru fapta sa de cinste şi
şi
folk,
precum şi valorificării pro durean lucrează la recoltatul aleasă omenie. simfonică şi modem precum fac
in
dansul
se
;
duselor secundare. Coletele cartofilor. dezbateri pe teme privind
de sfeclă de zahăr de pe o Un ritm intens de muncă PENTRU RIDICAREA modul de oomporta re a ti
bună suprafaţă au fosf sfrîn- la recoltări, din zori şi pînă NIVELULUI PROFESIONAL nerilor in societate, Chipul
se cu combina de siloz, fiind seara tîrziu, se întîlneşfe şi Procesul do pregătire şi tinărului în romanul romă-
destinate completării bazei pe ogoarele C.A.P. Tîmpa şi perfecţionare a cadrelor este nesc contemporan, poezia iu
universală,
birii
literatura
în
furajere. Deoarece starea te Strei, exemple care trebuie In plină desfăşurare la C.S. poezia patriotică ; se organi
renului nu permite intrarea să fie urmate şi de coopera Hunedoara. In anul acesta zează seri de poezie, de au
cele 49 cursuri de perfecţio
mijloacelor mecanizate la re torii din Bîrsău, Banpotoc, nare profesională care 1 au diţii muzicale şi de dans mo
coltat, scosul sfeclei de za* Ruşi, Băcia şi din alte uni funcţionat in combinat’' au dern. Acţiunea are drept
hăr îl realizează cooperato tăţi unde ritmul de lucru la fost frecventate de peste scop şi promovarea tinerelor
poeziei
domeniul
muncitori.
rii, manual. Paralel cu strân recoltatul cartofilor, sfeclei 3 300 au fost Alte trei talente în „Ateneul tinerelu
cursuri
şi
muzicii.
organizate
gerea recoltei, au fost însă- sau legumelor este cu mult pentru personalul TESA în lui* îşi desfăşoară activitatea
mînfate plantele furajere (Lo- sub nivelul posibilităţilor de acestea fiind Încadraţi 69 de două ori pe săntămnă —
patru
alţi
mecanizatori
proiectanţi,
de
cu
Ion
Vilcelcami,
împreună
lium multiflorum) pe supra la C.A.P. Sîntandrci, realizează transportul în cîmp al îngrăşă care dispun. şi şefi de birouri. 40 de tehnicieni in zilele de sîmbătă şi dumi
nică.
feţele stabilite, iar în aceste mintelor organice. N. TÎRCOB
