Page 62 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 62
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N!
9,00 TclcşC
Pregătirea Din cronica întrecerii socialiste 10,00 AntoU
tru c
Anii 1
diei ;
10,50 In alt
BRIGĂZI FRUNTAŞE IN ÎNSEMNATE ECONOMII zează creşterea productivităţii rino“
EXTRACŢIA CĂRBUNELUI DE MATERIALE muncii, forestierii din jude 11,40 Telex
ţul Hunedoara au realizat în 16,00 Telex
perioada trecută din acest 1G,05Teleş<
In întrecerea pentru spo La Iotul 3 al şantierului e- an mai mult de 9 200 mc
rirea producţiei de cărbune lectrotelinic de la I.C.S.H. am de buşteni, 480 mc de che 16,55 Curs
în fruntea brigăzilor de la aflat de la tovarăşul Reimer restea şi aproape 200 mc 17.05 La v.
pcnln
I.M. Petrila se află, de la Huter, şef de lot, că lucră Dispensarul urban din oraşul Simeria. tu ;
(Urmare din pag. 1) lemn de mină, peste sarci
începutul anului, minerii con torii de aici şi-au depăşit pla nile de plan ce le reveneau. 17,20 Moşte
Şt. O
oamenilor. In ultima vreme, duşi de Eugen Voicu, care au nul valoric aferent perioadei 18.05 Dragi
doar două treimi din efecti lansat valoroasa iniţiativă ce s-a scurs din acest an, AVANS DE 30 DE ZILE LA m ei o ti
vul nou venit s-a statornicit „Brigada înaltei productivi cu aproape un milion de ÎNDEPLINIREA PLANULUI Realizăm eu forţe proprii 18,30 Docţii
în brigadă... tăţi". Caracteristica esenţială lei. In aceeaşi perioadă s-au crăloi
tură. ;
— in ultimii doi ani — a muncii acestei brigăzi economisit 3 500 metri cablu Desfăşurînd larg întrecerea 19,00 Tribu
ne declara la rîndu-i briga fruntaşe este înalta ritmici de aluminiu, 900 metri cablu socialistă, mecanizatorii de la importante lucrări 19,20 1001 r
dierul şef Viorel Corcheş de tate a producţiei, demonstra de cupru, 7 000 metri con S.M.A. Orăştie care lucrează in.:'** Tcloji
Ia sectorul V, care este şi tă printre altele de faptul că ductori de aluminiu şi cupru în secţiile de la complexul -19,50 Audi
pini ei
vicepreşedinte al C.O.M. — sarcinile lunare ce îi revin şi peste 5 tone construcţii infercooperatist pentru creş edilîtar-gospod â reştî litaic;
peste 90 la sută din noii metalice. terea şi îngrăşarea taurinelor 20,30 Seară
muncitori veniţi în brigada sînt depăşite în medie cu şi de la C.A.P. Jeledinţi au s traci
Henri
noastră au rămas în forma peste 1 800 tone cărbune. In reuşit să obţină realizări cu (Urmare din pag. 1) rica Circo, Ileana Dărăbanţ rii T
ţie integrîndu-se — cu greu, rîndul brigăzilor fruntaşe de SUCCESELE FORESTIERILOR care se pot mîndri. Ei au în şi Miron Glava, deputaţi — 22,20 Tdej
ce-i drept, dar temeinic — în la I.M. Petrila se află de deplinit cu 30 de zile mai zie de mărfuri, cameră pen au efectuat cu forţe proprii
colectivitatea noastră. Aş a- asemenea cele conduse de In majoritatea unităţilor a- devreme planul de venituri tru preluarea laptelui de la toate lucrările şi începînd
minti în rîndul acestora pe Florea Mionici, Vasile A- parţinătoare de I.F.E.T. Deva pe trei trimestre, avansul contractanţi. De asemenea, cu data de 1 septembrie
Radu Nică, Zoltan Horongo- varvarei, Constantin Alexa colectivele de muncă depun cîştigat cfîndu-le posibilitatea s-a procurat prin contri drumul — în lungime de
zo, Lică Vasile, Mihai Păuna care de la începutul anului şi eforturi stăruitoare pentru să amplifice cu mult succe buţia proprie a locuitorilor G,5 km — a fost redat cir BUCUR)
şi mulţi alţii, care au deve pînă în prezent au extras sporirea producţiei de ma sele înregistrate în întrecere, ţeava necesară pentru in culaţiei. In satul reşedinţă dioprngraj
nit membri de nădejde ai peste prevederile de plan în terial lemnos. Prin materiali îndeosebi în campania de troducerea apei potabile la de comună — Bucureşci — 7.00 Radio
brigăzii. Şi aceasta pentru tre 2 000 şi 3 000 tone căr zarea zi de zi a propriului recoltare şi însămînfări de magazin şi în unele gospo prin contribuţia personală ta presei
Iod iilor ;
că, prin grija noastră, a tu bune. program de măsuri care vi toamnă. dării ale oamenilor. O con a locuitorilor, s-a introdus ştiri; 9,05
turor — în primul rinei — şi tribuţie meritorie la execu apa potabilă la şcoală şi rulUUorik
a conducerii sectorului, i-am tarea a -estor lucrări au to s-a împrejmuit curtea a- de ştiri ;
ajutat pe noii veniţi să se ca varăşii Viorel Damian, se ccsteia cu gard dc prefabri folk şi ro
11.00 lîuh
lifice sau să-şi completeze Săptămîna Craci! Roşii cretarul organizaţiei de cate din beton. Toate aces Atlas fol<
pregătirea şcolară în vede partid şi deputat comunal, te lucrări s-au realizat şi premieră
rea calificării, ceea ce le-a comuniştii Florica Borza, se realizează fără cheltui Discoteca
tin dc şt
creat nu numai satisfacţii pro (Urmare din pag. î) de seamă la înfăptuirea Pro nicipii. Pe primele' locuri s-au Zaharie Demian, Nicolae rea de fonduri de la buge moara io
fesionale, ci şi materiale — gramului construcţiei societă clasat, la grupele sanitare, Borza, Ioan Demian şi tul comunei. Acţionăm per 12,35 Rcpi
Dc Ia 1
element liotărîtor în comba tivizarea tuturor comisiilor de ţii socialiste multilateral dez formaţiile de la Combi mulţi alţi cetăţeni. manent, cu fermitate şi răs curioşilor
terea fluctuaţiei. Cruce Roşie, iniţierea unor voltate şi a comunismului pe natul siderurgic Hunedoara, Tot cu participarea în pundere pentru atragerea şi nai; 16,20
Infrucît esenţial este ca — acţiuni bogate în conţinut şi pămînful României. U.U.M.R. Crişcior, Trustul de muncă a locuitorilor am participarea concretă, efi mimice;
odată pregătite — cadrele formă care să dea noi va ☆ construcţii Hunedoara şi refăcut şi am reconstruit cientă a locuitorilor la e- trări dc
17.00 Buli
să fie apoi şi integrate ple lenţe activităţii de educare I.U.M. Petroşani, iar la găr drumul do acces dintre Memoria
nar, dar mai ales trainic, în sanitară a oamenilor muncii. Săptămîna Crucii Roşii în zile patriotice formaţiile de localităţile Şesuri şi Bucu- xecutarca an de an a unui nesc ; I
formaţiile de muncă, conside „Este mai uşor să previi de- judeţul nostru a debutat, du la I.U.M. Petroşani, I.M. De reşci, drum care a fost grav volum sporit de lucrări edi- 20,15 Roii i
dustrial
răm — şi aceasta nu numai cît să vindeci" — tema Săp- minică, 17 septembrie, cu va, I.V. Călan şi I.M.M.R. avariat în urma unor ploi litar-sociale de mare inte Cadenţe
la I.M. Petrila — că organi tămînii Crucii Roşii 1978 —■ Faza judeţeană a concursului Simeria. torenţiale şi alunecări de res pentru noi toţi, degre- intr-o or
zarea unor schimburi auten reprezintă ţelul principal al grupelor sanitare şi a gărzi in zilele de 17 şi 18 sep teren din vara acestui an. vînd în acest fel bugetul stop mu,
tice de experienţă pe aceas tuturor formaţiilor angrenate lor patriotice ce a avut loc tembrie au avut loc în între Cetăţenii din Şesuri — consiliului popular şi asi-
tă ternă între brigăzi, bine în această vastă şi umanita la Deva. La această întrece prinderi, instituţii, oraşe şi sprijiniţi de consiliul popu gurînd satisfacerea altor
pregătite şi orientate, ar fi de ră activitate care, sub con re, viu disputată, au part'ci- comune festivităţi prilejuite lar şi avînd în frunte pc cerinţe ale dezvoltării eco
un real folos întregului co ducerea înţeleaptă a parti pat formaţiile clasate pe lo de deschiderea săpfămînii Ghcorghe Circo, secretarul nom ico-soc; ale în profil te
lectiv al minei. dului, îşi aduce o contribuţie cul I la fazele pe zone şi mu Crucii Roşii. organizaţiei de partid, Flo- ritorial a comunei noastre.
DEVA
tura de
Hercule
Ieri s-a deschis
tului (A
Sărbătorirea Zilei metalurgistului ves-ter, Ioan Vago, Adrian } RA : Bri
căra); î
Crislea, losil Bicsi şi Mar- ţ
cel Clinescu se bucură, prin l la Deva ta); Prii
mazăre
tematică şi realizare artişti- ! PETRO Ş.
Aer-u! blind fi cerul senin educaţie politică şi cultură şului, fecioresc, dans con că, de o caldă apreciere. ’ Salonul lodil (Ui
s-au făskînt cu generozi socialistă. temporan, culminind cu mo ^SAJIMIS lui Robi
tate, duminică, peste ora Platoul din faţa casei de mentul coregrafic grecesc hunedorean brie) ; S
şele siderurgiştilor hunedo cultură a devenit o imensă „Sirt-aki" (solişti Du mitrala EXPUNERE Werther
PENI : 1
reni spre a împlini cu lu scenă pe care au evoluat, Papadachis şi maistrul co al cârţîî 1894 (<
mina şi căldura lor frumu in aplauzele miilor de spec regraf Mircea Ocoş) — sus, In cadrul Festivalului cul bărbaţi Ic
seţea Zilei metalurgistului, tatori, zeci de formaţii. Aici la Chizid şi l-a zona de a- turii şi educaţiei socialiste Cea de-a doua săptă- VULCATs
brovschs
sărbătoare la oare au ţi s-a încheiat ediţia a Vl-a grement de la Cinciş, slde- hunedorene „Sarmis ’78", in mînă a Festivalului cultu citoreso)
nut să participe, cu bucu a „Festivalului ciotului şi rurgiştii şi-au sărbătorit COLOCVIU DE ISTORIE comuna Bulzeştii de Sus rii şi educaţiei socialiste rii de vi
ria succeselor pe care le-au dansului popular pădure- ziua in datul şi voia bună au avut loc o serie de ma hunedorene „Sarmis’ 78", TRIL A :
citoresc)
raportat ţării, partidului, nesc". După evoluţia for adusă de formaţiile artisti nifestări politico- educative. consacrată literaturii, fil Tentacul
mii de oameni ai muncii. maţiilor muzicale şi de ce ale C.S.H., I.M.H. şi din „Patriotismul - izvorul Astfel, în satul Bulzeştii de mului şi artelor plastice, a v- AAD :
La Hunedoara sărbătoarea dansuri ale I.C.S.H., clubului zona pădurenilor. veşnic viu a! forţei şi erois Jos a fost ţinută o expune debutat ieri printr-o pres roşie);
s-a deschis cu o imensă minier din Chelari şi de la Platoul din centrul oraşu mului poporului nostru" a re pe tema securitâţii euro tigioasă manifestare : des pe mali
Salty (P
paradă care a străbătut, in I.M.H., publicul a asistat la lui nou Călan a cunoscut fost tema unui reuşit coloc pene şi dezarmării, s-au chiderea salonului hune BAI : L«
cinl şi in aplauzele mulţi o sultă de spectacole fol aceeaşi frumuseţe sărbăio- viu de istorie, susţinui la prezentat diapozitive care dorean al cărţii, ajuns la rul lumi
mii, arterele principale ale clorice, coborite din zona torească. Şi aici manifestă Orăştie în cadrul manifes au înfăţişat momente isto cea de-a treia ediţie. IIATEG
(PopuJai
oraşului. Ziua metalurgistu pădurenilor, in toată au rile prilejuite de Festivalul tărilor prilejuite de Festiva rice din Români-a şi semni Ieri seara, un numeros ciul i
lui a coincis cu deschide tenticitatea lor. Ansamblu „Sub arcuri de lumini" au lul culturii şi educaţiei so ficaţia lor, după care s-a public iubitor ai literaturii New Yc
rea anului sportiv şcolar şi rile „Pădureanca" din Dă- fost deschise de parada cialiste hunedorene „Sarmis prezentai un film artistic. — dintre care n-au lipsit sa de <
GuerrllJ
de pregătire pentru apăra bîca — Hăşdău, deţinăto şcolarilor sportivi şi a deta ’78“. Colocviul a fost între scriitorii hunedoreni şi Corsaru
rea patriei. Peste 4 000 de rul locului I pe ţară in pri şamentelor de pregătire gii de un emoţionant reci CONCURS CU TEMĂ membri ai cenaclurilor şi liuc :
elevi din şcolile municipiu ma ediţie a Festivalului na pentru apărarea patriei, tal de muzică fo-lk şi poezie cercurilor literare „Rit ra şi c.
lui, pionieri şi utecişti, de ţional „datarea României", scena amenajată în aer li patriotică realizat de mem Biblioteca orăşeneasca muri", ,,Pan-ait Istr-ati", „Iz
taşamente de pregătire „Păcurariul" din Meria ber găzduind pină spre brii cenaclului literar „Li- Simeria, in colaborare cu voare", „Lupta", ,,George
pentru apărarea patriei (Lunco Cernii), tinăr-a ior- seară suita de cîntece şi viu Rebreanu" din loca Comitetul orăşenesc ai Coşbu-c", „Liviu Rebreanu"
s-au adăugat formaţiilor ar maţie ciştigătoare a primu jocuri aduse de formaţiile litate. U.T.C., a organizai un con ş.-a. —a fost prezent la
tistice de la C.S.H. şi lui loc la „Festivalul cinte cluburilor muncitoreşti din curs gen „Cine citeşte, cu C-as-a de cultură din Deva, Timpi
I.C.S.H. şi din întreaga zo cului şi portului ciobănesc Simeria şi Gurabarza, ca EXPOZIŢIE noaşte" pe tema : „Sintem unde a avut loc inaugu sepie ml
nă a pădurenilor, lăcind 'rde ta Novaci '78", dansuri selor de cultură din Haţeg aici de peste 2000 de ani". rarea salonului de carte. menţine
variabil
din imensa coloană o au le şi grupurile vocale ale şi Călan pe care le-au în Toţi concurenţii au dovedit Evenimentul cultural des posibile
tentică paradă a portului şi căminelor culturale Ruda, tregit cele ale pădurenilor. Casa de cultură din Hu o bună pregătire. Întrecerea chis de tovarăşul Vladimir Vintul
cintecului. Deschisă de fan Lelese, Sohodol, Poie-ni- Sărbătoarea metalurgistukii nedoara găzduieşte expozi s-a Încheiat cu următorul Pop, directorul Centrului pred om
nord-ve
fara combinatului siderur-■ ţa-Voinii, obiceiul „Bradu a continuat pină lirziu, ci-nd ţia de pictură, grafică şi rezultat ; locul I Gobriel-a de librării Deva, a prile mini mo
gic şi încheiată de lanlara lui“ de la Alun au fost o seara distractivă de la Că- sculptură a cenaclului de Bogdan, muncitoare l-a Fa juit prof. Petre Stoican, tre 5 ş
maxime
pionierilor şi şcolarilor de revărsare de frumuseţi fol lan şi „Carnavalul tineretu ' \ artă plastică din localitate, brica „Vidra" Orăştie ; lo preşedintele Comitetului Pe al'
la Ghelari — ampla para clorice. Şi in timp ce scena lui" de la Hunedoara au organizată in cadrul Festi cul II, Dan Hărmăşan, stu judeţean de cultură şi e- ceată s
dă a fost doar preludiul din aer liber s-a mutat in încheiat feeric ziua care a valului „Sarmis’78". 17 lu dent cnul I l-a Institutul de ducaţie socialistă, o alo
numeroaselor manifestări ar interiorul casei de cultură, omagiat munca plină de crări semnate de Lucia Ni- subingineri Hunedoara şi cuţiune in ca-re a relevat
tistice şi sportive care cu unde publicul a aplaudat dăruire şi angajare a side ţă, Szalkay Mari-a, Petru locul UI Marius Băcilă, preţuirea de care se bucu
onorat sărbătoarea, organi îndelung formaţiile coregra rur gi şti lor. Suciu, Vasile Stoenescu, student anul I la Institutul ră in judeţul nostru pro
zată de consiliile judeţean fice ale aşezămintului gazdă Szeler Dezideriu, Victor Syl- politehnic Timişoara. ducţiile editoriale soci-al- aportul
şi municipal Hunedoara de — joc de pe Valea Mure LUCIA LICiU politice, tehnico-ştiinţifice, Din an
I beletristice etc., dar şi gri F.C. A;
ja şi atenţia manifestate „ti"
Steaua
de organul judeţean de Tg. I\
lillji | ||j|||| iiil partid, de Consiliul jude Corvini
ţean gI educaţiei politice Baia
Citim ia
şi culturii socialiste, faţă S.C.
de creaţiile poeţilor şi PoKtciii
l’Ofitţ
prozatorilor hunedoreni. Olimpia
Cu acelaşi prilej, poetul Buzăt
Neculai Chirica a relevat F.C. Bi
Jiu] :
activitatea cenacluriloc iT c.s. Ti
cercurilor literare din ju U.T.
deţ. vf erori,
F^fj.iv;
Cea de-a Ireia ediţie a Progres
„s-alonuiui" a prilejuit, în Rapîî
■holul casei de cultură, or Şointij
P’oiro
ganizarea unei expoziţii .Sacia
de carie cu vînz-are, care „U“
va fi deschisă timp de o k Fond
Sus pe dealul Chizidului, în faţa sutelor <lc Biderurgişti, pâdurcniî de la Lelcsc-Sohodol au susţinut un moment folcloric aplaudat la Ici.
deschisă, ' Foto : VIRGIL ONOIU săptămînă. |