Page 65 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 65
Proletari din toate tarile, unifî-vă I
ANUL XXX
NR. 6 493
MIERCURI,
20 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Blumingul la 20 de ani
Dincolo de trupul alun cubi de beton armat şi prin suprafaţă şi întindere 21,30, sub supravegherea
git aii haldei de zgură, apar simplu. S-au folosit, la pe toate celelalte din oraş, inginerului tehnolog Vasi-
Creaţia tehnico-ştiinţifică în calea privirii siluetele cuptoarele adinei, peste volumul tuturor materiale le Văzdăuţeanu, manevran-
impunătoare, cu hale şi co 1 700 000 cărămizi, iar lor folosite ar necesita fii Vâs le Zăvălaş şi Ion
şuri azvîrlite spre cer ale greutatea utilajului montat pentru încărcare un tren Băscufi laminează primul
de masă-factor esenţial blumingului, laminorul care depăşea 4 700 tone. Numai de 628 kilometri lungime. fil de 160X160 mm.
lingou de 6 000 kg, în pro
în pragul acestui anotimp
caja marelui laminor avea
Acesta este, în cifre, cel
îşi numără vîrsta de aur 460 tone, iar roata care mai mare laminor al Hune Era începutul unui vast
al îmbunătăţirii calităţii a celor două decenii de acţionează foarfecă de şu- doarei, la care, în 16 iu proces de transformare a
activitate.
fare în diametru de 3,6 nie 1958, ora 15,00, a fost metalului hunedorean ce a
în trecerea timpului, via continuat fără întrerupere.
ţa blumingului a însemnat metri cîntăreşte 17 000 kg. aprins focul la coşul de De la producţia de 200
pentru cetatea de metal Iar ca o estimare a între fum al cuptorului numă tone pe schimb, record pe
din Valea Cernei meta gii construcţii, ce depăşeşte rul 1, iar la 1 august ora atunci, s-a ajuns azi la 1 200
Practic, etapa de masă a într-o nouă calitate, aşa morfoza transformării mili tone laminate în 8 ore. Oa
creaţiei tehnico-ştiinţifice a cum ne îndeamnă tovarăşul oanelor de tone de oţel, menii coborîfi în .Valea
celei de a Il-a ediţii a Festi Nicolae Ceauşescu în Rapor a însemnat pentru ţară concavă, ca un cer înste
valului naţional „Cîntarea tul prezentat la Conferinţa seva dătătoare de putere, lat pîlpîind neîncetat", cum
României" s-a încheiat. De Naţională a partidului. ce a irigat fără încetare o numise scriitorul Vasile
spre rezultatele obţinute la Din această acţiune de avînful reconstrucţiei, a în Nicorovici, au ridicat spre
Întreprinderea pentru mate masă au luat naştere tehno semnat pentru oamenii de culmile cele mai îndrăzneţe
riale de construcţii Deva, în logii şi produse noi, utilaje aici prilejul de afirmare în Hunedoara, eroismul ora
ampla acţiune care a pus în care de regulă se importau slujba progresului. Faptele şului siderurgiştilor fiind cu
:
mişcare qînd rea şi spiritul cu eforturi valutare destul de de ieri şi de azi îşi spun noscut pretutindeni.
creator al întregului colectiv serioase. Dealtfel, etapa de cu luciditate cuvîntul într-o Blumingul, colosul fără
am discutat cu Octavian masă a creaţiei tehnico-ştiin- cronologie ce poate fi de precedent al României so
Ciortea, preşedintele comite fifice a Festivalului naţional numită simplu, viaţă, o via cialiste, colectivul său îşi
tului sindicatului şi cu ing. „Cîntarea României" a fost ţă a primului laminor de numără anii cu mîndria
Grun Petru, preşedintele co canalizată spre ridicarea ni acest fel, care a strălucit nedisimulată a zilelor de
misiei inginer lor şi tehnicie velului tehnic şi competitiv ca o stea de primă mărime început. Ca o diademă
nilor din unitate. al produselor noastre, spre pe firmamentul ţării. strălucitoare, fruntea sa
— Realizările sînt fructu modernizarea întregii pro Construirea blumingului poartă milioane de tone de
oase. Dacă avem în vedere ducţii în vederea asigurării a început la 1 Mai 1956, oţel, seînfeind sub cilindri,
faptul că,Ja obţinerea lor saltului calitativ impus de odată cu montarea primu nobilă cauză ce revarsă
şi-au adus contribuţia aproa etapa actuală de dezvoltare, lui stîlp din scheletul uria peste nostalgia vîrstei acel
pe 400 de muncitori, tehnici de cerinţele cincinalului re şului agregat. Au fost es- reverberat ecou al împli
eni şi ingineri — ne spuneau voluţiei tehnîco-ştiinţîfice : cavate, prinfr-o muncă tita C.s. Hunedoara — Laminorul Blum ing 1 000. Comunistul nirii, o împlinire ce apare
interlocutorii — vom înţelege sporirea productivităţii mun Rreban Valentin (prim plan), manevram principal pe postul azi în toată plenitudinea
de -comandă nr. 2, este un destoinic muncitor. împreună cu
şi mai bine importanţa lor cii, economisirea materiilor nică, peste 200 000 metri colegul său Ni-culescu Daviil, se străduieşte să lamineze cît mai sa.
deosebită, cîştigul nu atît prime, energiei şi combusti cubi de pămînf, furnîndu-se multe lingouri de oţel. VIRGIL VOIŞAN
concretizat în avantaje fi bilului, sporirea eficienţei e- mai mult de 60 000 metri Foto : N. NEGRU ziarist colaborator
nanciare, cît punerea în va conomice în general.
loare a gîndirii creatoare a
colectivului, participarea lui Şi, aşa cum ne-a informat ÎN ZIARUL DE AZI:
la rezolvarea problemelor ing. Grun Petru, în această Or-iCURS PE TEME DE resurselor materiale, siderur- mim pe Iosif Antal, loan C&-
tehnice ale producţiei, pentru privinţă s-au înregistrat re B Interesele colaborării PROTECJIA MUNCII giştii hunedoreni au econo ruceru, Şcrban Lixandronl,
misit suplimentar in acest an
Vasile Lăcan, Ludovic Totl» şi
traducerea în viaţă a sarci- zultate evidente, ceea ce do şi solidarităţii comuniste 9100 tone minereu de fler, alţii. (D. MUNTEANU, ziarist
n'lor fundamentale, concen vedeşte nu numai compefen- cer respectarea suverani La Clubul sindicatelor din 7 537 tone cocs metalurgic colaborator).
bulgări şi mărunt, 2 411 to
trarea atenţiei asupra laturi tăţii fiecărui partid Simerla s-a desfăşurat zilcic ne combustibil convenţional.
faza
trecute
a
orăşenească
lor de ordin calitativ, pentru V. PÂŢAN B Sport. Cuni stăm cu concursului pc teme de pro Pentru recompensarea lucră GRĂDINIŢĂ
transpunerea în toate ramu pregătirea jucătorilor, to tecţia muncii, organizat de INTR-UN NOU LOCAL
rile industriale a cantităţii (Continuare în pag. o 2-a) varăşi antrenori ? consiliul în orăşenesc al cu sindi Fosta clădire a spitalului
colaborare
catelor
or
ganele de protecţia muncii de oopii din cartierul „Car-
din unităţile economice sime- paţi“ (Petroşani) a fost re
rienc. Au participat echipa novată şl amenajată în creşă
jele situate pe locurile I la şi grădiniţă. Aici găsesc, zil
faza pe întreprinderi. Pe locul nic, o îngrijire şi educaţie
I la faza orăşenească s-a torilor din secţiile care au meritorii micuţii din fosta
clasificat echipajul de la în avut cea mai însemnată con creşă a O.C.L. şi preşcolarii
treprinderea „Marmura", for tribuţie Ia realizarea acestor grădiniţei nr. 6 din Petro
mat din strungarul Victor economii, consiliul oamenilor şani.
Florea şi lăcătuşii mecanici muncii din C.S.H. a hotărît
Nicuşor Spaniol şi Sabin Fi- să acorde in această lună
limon, iar pe locurile II şi premii în valoare de 2 200 000 SPECTACOLE TEATRALE
III — echipajele de la I.C.M. lei. LA GEOAGIU BĂI
şi I.M.M.R. (IOSIF MERCEA,
Simeria). TURNĂTORII Colectivul dc teatru al Ca
îfl COMPLETEAZĂ sei de cultură din Hunedoa
muncii
PRIME SUBSTANŢIALE STUDIILE ra a oferit oamenilor tratament
aflaţi
la
şi
odihnă
PENTRU ECONOMII în staţiunea Geoagiu-Bâi un
MATERIALE 01 dc muncitori dc la tur reuşit spectacol cu piesele
nătoria I a I.V. Călan îşi „Deşteaptă păminluluî" şl
In cadrul eforturilor pen completează studiile. Dintre „Mansarda", in regia lui Pa-
tru valorificarea superioară a cei mai sirguincioşi ii nu- vel Crlşan.
C.A.P. Sîntămăria-Orlea.
Mecanizatorul Grigore Bozr Comitetul executiv
ga îşi aduce o contribuţie
dc seamă la recoltatul car
al Consiliului popular
tofilor.
al judeţului Hunedoara
La noul complex zootehnic Bărăşti
* în temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. 2 din
Legea de organizare şi funcţionare a consiliilor
După ce lucrările au început cu întîrziere, populare,
D E C I D E :
nu se manifestă grabă nici acum! ARTICOL UNIC. Convoacă Consiliul popular al jude
ţului Hunedoara, în sesiunea a XVI-a a celei de a şaptea
Unul din obiectivele de cum se desfăşoară investi viriment serios, eforturile utilaje în valoare de peste legislaturi, pentru ziua de 30 septembrie 1978, ora 8,00
seamă cuprinse în progra ţiile pe şantierul amintit ? constructorilor fiind subor 1,5 milioane lei, pe care nu cu următorul proiect al ordinii de zi :
mul judeţean de dezvolta Iată ce ne-au relatat facto donate recuperării cît mai le putem lăsa neadăpostite 1. Stadiul realizării 'planului de investiţii la locuinţe
re a zootehniei este extin rii care răspund de reali repede posibil a restanţe peste iarnă. De asemenea, şi din gospodăria comunală pe anul 1978 şi asigurarea
derea creşterii animalelor zarea acestui obiectiv : lor. Sînt cîteva obiective, nu avem asigurate spaţii de condiţiilor pentru realizarea planului pe 1979—1980. Mă-,
în complexe intercoopera- depozitare pentru seminţe surile luate pentru creşterea gradului de industrializare
tiste. Un asemenea com I N V E S T I Ţ I I L E le de plante furajere. Nu şi îmbunătăţirea calităţii construcţiilor.
plex, cu profil de îngrăşare sîntem însă mulţumiţi de 2. Program de măsuri pentru asigurarea aprovizionă
a taurinelor, unde procesul în termen, economice, de calitate stadiul realizărilor fizice, rii populaţiei pe perioada toamnă-iarnă 1978—1979.
■de producţie se va desfă care .ar putea fi mult avan
şura după metode indus Emil Jeldujer, directorul în special mă refer la ma sat dacă s-ar asigura la 3. Informare asupra modului în care au fost aduse Ici
triale, se găseşte în con complexului: Lucrările au gazie, care insistăm să fie timp prefabricatele necesa îndeplinire sarcinile din Hotărîrea nr. 4/1977 privind unele
strucţie la Bărăşti. Acesta început cu o întîrziere de urgentate şi puse în func re. Semne de întrebare se măsuri pentru perfecţionarea în continuare a activităţi!
va avea o capacitate de trei luni, dar după ce exe ţiune, ele condiţionînd bu Tribunalului judeţean şi a Procuraturii judeţene.
3 850 capete şi trebuie să cuţia a- fost preluată de na desfăşurare a activită Anchetă consemnată de Preşedinte, Secretar,
fie pus în funcţiune în ul către I.C.S. Hunedoara de ţii complexului. M-am re N. TÎRCOB
timul trimestru al anului la Trustul judeţean de con ferit la magazie în primul TEODOR HAŞ VICTOR COCA
viitor. Cum au demarat «i strucţii, se resimte un re rînd, deoarece ne-au sosit (Continua e in pag o 2-a)
