Page 66 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

FBBFECŢIONABEA ACTIVITĂŢII
f \ CONSELXELOR FOFUTLABE

Măsuri şl acţiuni pentru Creata fehnico-şfiirrfifică de După ce lucrările au început cu 10.00 Şoii
S,00 Tel.
10.10 Ani
Spe
trecerea îa au|opspodărire masă—factor esenţial al Intlrziere, nu se manifestă 11.10 Tril
judi
11.30 Tex
10.00 Teii
si îmbunătăţirii calităţii producţiei grabă nici acum! 10.05 Ccn
Cen
•> deie
crea
Atit la Conferinţa pe ţară tribuţia deosebită a unor de­ (Urmare din pag. 1) realizare, de către colectivul (Urmare din pag. 1) tuaţia să nu mai putem 10.35 Cur
unităţii. Merită subliniat că
xi&. ;
o' preşedinţilor consiliilor putaţi pentru mobilizarea ce­ ţă profesională, dar şi înal­ numai ceea ce s-a realizat şi înregistra rezultate pe mă­ 17.05 Din
populare, cîf şi cu alte pri­ tăţenilor la lucrările efectua­ tă conştiinţă politică, preo­ aplicat pînă acum în dome­ ridică şi în legătură cu sura sarcinilor pe care le 17.15 Mul
lejuri, tovarăşul Nicolae te. Exemple de hărnicie şi cupare susţinută pentru for­ niul creaţiei tehnico-ştiinţifi- procurarea unor utilaje, avem, deoarece ne lipsesc 17,40 Mui
Ceauşescu, secretarul general dăruire sînt Roman Gura şi marea omului nou — factor ce a condus la realizarea, în care nu sînt încă nici omo­ peste 120 grinzi şi 50 pene 18.15 Telc
nier
al partidului, sublinia că în Aron Şindea din Roşcani, A- esenţial al devenirii noastre primele 8 luni ale anului, a logate, cum este cazul ce­ (necesare la adăposturi şi 18.35 Trai
lor pentru canalizare. Con­
viitorii ani — prin măsurile drian Seleşan — Răduleşti, socialiste şi comuniste. Aces­ unor economii de valută în sider că printr-o bună co­ magazie), al căror montaj 18,45 Fos<
luate pentru întărirea auto- Cornelia Băcean — Stănceşti, te însuşiri noi, împreună cu valoare de 813 600 Iei prin trebuie să-l facem pentru Ron
gospodăririi — toate consi­ Florin Burza — Panc-Sălişte, eliminarea importurilor. De­ laborare cu proiectantul şi a asigura spaţii acoperite 19.20 1001
19.30 Teii
liile populare vor trebui Mircea Jivan — Făgeţel. dorinţa de perfecţionare şi altfel, valoarea economiilor constructorul vom reuşi să în care să lucrăm pe tim­ 19,50 La
profesională
autodepăşire
să-şi desfăşoare activitatea Spuneam la început că Ia recuperăm întîrzierile şi să pul iernii. Ba mai mult, la con.
prin autodotare,
pe bază de autofinanţare. Dobra există preocupare s-au concretizat în utilaje înregistrate şi îmbunătăţirea asigurăm punerea la tim/p închiderea adăposturilor s-s - ?o m Mu»
tun
noi, în îmbunătăţiri substan­
autoutilare
Am urmărit recent care pentru creşterea veniturilor ţiale ale tehnologiilor de lu­ cu forţe proprii a tehnologii­ în funcţiune a complexu­ prevăzut să folosim .. pa­ 2(1, Z5 Noi.
este situaţia şi ce se inten­ proprii în scopul trecerii la cru, autoutilare realizată cu lor de muncă însumează 126 lui, astfel îneît în acest nouri ceramice, pe caret 20,55 Teii
Ia“r
cincinal să ne îndeplinim
ţionează să se întreprindă, autogospodărire şi autofi­ forţe proprii. Dintre acestea mii lei. Printre coautorii aces­ ireproşabil sarcinile ce ne nici nu ştim do unde şi duci
concret, pentru realizarea a- nanţare, la renunţarea la amintim optimizarea fluxului tor realizări şi ai altora, se în­ revin privind livrările de mor
cestui deziderat la Consiliul subvenţii. în acest sens, pri­ tehnologic la atelierul de ar­ scriu tehnicienii Constantin carne la fondul centralizat cînd vor fi aduse. Oamenii 22.20 Teii
22.30 Can
popular al comunei Dobra. marul comunei, tovarăşul A- mături, modificarea braţului Căruntu, Gheorghe Drăgoi şi din echipa pe care o con­ de
Redăm cîteva constatări, sub­ drian Costa, ne arăta : de închidere a capacelor ma- Augustin Moldovan, maiştrii al statului. duc lucrează în acord glo­
liniind de la început preo­ — Am pulea renunţa la laxoarelor, modificarea căii Octavian Ciortea şi Farcaş Marcel Nicula, diriginte bal şi sînt cointeresaţi să
cuparea deosebită ce ex:stă subvenţia de la buget dacă de rulare a electropalanului Constantin, vulcanizatorul An­ de şantier: Constructorii efectueze lucrări de calita­
în acest sens aici. am face o întreprindere mai de la camera 2 de tratare drei Roca, subing nerii Petru au asigurat un front larg te, să devanseze termenul
:
Consiliul popular comunal mare pe teritoriul comunei, termică din secţia Premo, Bugnaru, Floarea llincea, Si- de lucru: la cele patru de punere în funcţiune a
că forţă de muncă avem. Dar
Dobra realizează anual ve­ aceasta e o chestiune de realizarea unor tehnologii mion Bronel, Fazekaş An­ grajduri, la magazie, siloz, acestui obiectiv. BUCUJ
nituri proprii de 2 200 000 lei, viitor. Pentru moment ne noi de finisare a panouri­ drei, inginerii Grun Petru, filtru sanitar, alimentare Subscriind la cele rela­ dioprogr
dar mai primeşte şi subven­ gînd m la valorificarea unor lor mari pentru locuinţe, a llie Motorga, Anton Tocaci cu apă. Datorită mecani­ tate de interlocutori nu pu­ ladiojurj
:
ţii de la judeţ în valoare de resurse interne, aducătoare unor transformatoare de su­ şi alţii. zării în proporţie de circa tem trece cu vederea soli­ sei; 8,10
lor ; 9,01
un milion lei. Este cunoscut de venituri. Aşa ar fi pia­ dură prin puncte, îmbunătă­ In etapa de masă a crea­ 80 la sută a lucrărilor exis­ citarea expresă pe care be­ 9.05 Răsj
faptul că sursele de forma­ tra concasată — 8 000 mc ţirea excitaţiei la compresoa- ţiei de masă s-au înregistrat tă realmente condiţii să fie neficiarul şi constructorul lor ; 10,(
re a bugetului sînt rezulta­ — din cariera de la Pane, rele tip „Reşiţa" etc. Sînt şi un număr destul de mare mult impulsionat ritmul in­ complexului zootehnic de 10.05 Dis
10,30 Dir
tul dezvoltării economice a care nu poat° fi exploatată de asemenea în fază de e- de inovaţii şi raţionalizări vestiţiilor. Atmosfera de la Bărăşti o adresează co­ 10,45 Tr;
comunei. La Dobra, sursa de deocamdată din cauza lip­ xecufie un sortiment nou de care aplicate în producţie a- lucru în rîndul constructo­ loreşli ;
bază la venituri sînt produc­ sei unui drum de acces de pompe de şlam pentru sec­ duc anual economii ce se ci­ rilor este bună. Ei acţio­ lectivului de muncă de la ştiri ; 11
ţiile mari, realizate de la an un kilometru pînă la carieră. ţia B.C.A. care pînă în pre­ frează la 1-1,5 milioane lei. nează în spirit de ordine I.M.C. Deva — unitate ca­ nieriiortj
îa an de cooperativele agri­ Ceva bani la investiţii şi un zent se importau, a unor ba­ Deci şi în privinţa avantaje­ şi disciplină. re trebuie să livreze grin­ ră Radii
do ştiri :
cole de producţie. O altă buldozer tn cîteva zile ar curi de tragere a toroanelor lor financiare rezultatele sînt Iosif Biro, şef de echipă: zile şi penele necesare ur­ folclorul
sursă este contribuţia în bani putea rezolva această pro­ la presele „Max — Paul", bune, sporindu-se şi pe a- Pînă acum nu am înregis­ gentării ritmului investiţiei pere int
a locuitorilor, care în acest blemă, pe care noi o avem care de asemenea se impor­ ceasfă cale eficienţa econo­ trat stagnări în fluxul con­ la acest însemnat obiectiv, De la 1
an se ridică la 110 mii lei, în atenţie. O altă sursă de tau, şi altele, toate concepu­ mică, valoarea nou creată, strucţiei obiectivelor plani­ a cărui valoare de deviz se iiivitaţik
toată suma fiind încasată creştere a bugetului pentru te şi realizate,, sau în curs de beneficiile întreprinderii. ficate. Am ajuns însă în si­ ridică la 15 milioane lei. nai; 10,1
deja. De asemenea, privind comună ar fi şi veniturile de Stoia ;
conomic
participarea maselor de ce­ la tîrguri şi oboare, care în ne, ţara
tăţeni la dezvoltarea edili- prezent sînt reţinute la llia. do ştiri
tar-gospodărească a comu­ Ne vom preocupa şi în vii­ române
nei aici se stă bine. In a- tor, aşa cum ne-a îndemnat 46 de an! la acelaşi loc de muncă patrie ;
clorie „
cest- an au fost realizate cî­ secretarul general al parti­ 18.00 Or
teva lucrări mai importanţe, terpreţi
dintre care amintim : extin­ dului, de trecerea la auto- 46 de ani munciţi la în­ muncă. Multe, foarte multe ţat de la Victor Timiş nu partid pe întreprindere, con­ lax ; 20,:
derea căminului cultural din gestiune, autogospodărire şi treprinderea „Victoria“ Co­ modele au la bază concep­ numai meserie, ci şi omenie,' stituind întotdeauna un legii ; 20 O :
autofinanţare, depunînd şi în
22.00
Roşcani, încălzirea centrală lan, Ia modelărie. Acesta ţia lui tehnică : batiuri de cinste, corectitudine. Mulţi exemplu prin modul în ca­ 5.00 Nor
la consiliul popular şi dis­ continuare eforturi susţinute este bilanţul anilor de mun­ cojit şi filetat bare, batiuri dintre ei sînt astăzi oameni re işi îndeplinea sarcinile. turn.
pentru sporirea veniturilor şi
pensarul medical uman din că ai maistrului modelor' pentru maşini de presat, de bază, au terminat dife­ Mai mulţi ani a fost depu­
Dobra, două staţii de auto­ reducerea cheltuielilor buge­ Victor Timiş, care zilele tre­ modele pentru elemenţi de rite şcoli, unii au studii su­ tat în consiliul popular o-
buz — la Abucea şi Făge- tare, pentru a face comuna cute a ieşit la pensie. Pu­ răcire la furnale, blindaje perioare. Gruia Tirt, Ale­ răşenesc, unde alături cu
ţel —, reparaţii de drumuri noastră tot mai frumoasă, ţini sînt acei care muncesc pentru rame-uşi la coc- xandru Ghilea, Gheorghe cetăţenii străzii „7 Noiem­ IC
la Mihăieşti şi Pane. Aici mai prosperă. la I.V. Călan, trăiesc in a- serie, sînt doar cîteva din­ Roşu, Cornel Curteanu, Mi- brie" din circumscripţia sa
este locul să amintim con­ DOINA COJOCARU cest o naş, care să nu fi au­ a participat efectiv la rea­ DEVA
zit despre meşterul Timiş, să lizarea canalizării străzii, tura ti
nu-l cunoască pe acest om, introducerea apei potabile, Hercuie
care aproape o jumătate de alte lucrări. tului (d
RA : Br
veac a muncii in acelaşi — Acum, and a sosii căra); 1
loc. Un adevărat record de momentul ieşirii la pensie să (Artt
muncă al acestui om şi co­ tre ele, care se folosesc şi ţa n Drijman, Ionel Ursache — spunea Victor Timiş — de mazî
PETROŞ
munist I astăzi la mari întreprinderi sini doar dţiva dintre ei. îmi vine foarte greu să mă lodii <U
Cind m 1932 tinărul Vic­ cum sînt : C.-S. Hunedoara, Este ştiut câ pînă acum despart de tovarăşii mei, cu lui Rob;
brie) ; !
tor Timiş intra pentru india CA. Reşiţa, „23 August" dţiva ani la I.V. Călan nu care am muncit împreună ■ Werther
oară pe porţile uzinei de la Bucureşti, U.M.G. Bucu­ era birou tehnologic, aşa ailţia ani, am trăit uneori P w-
Călan nici nu-i trecea prin reşti şi, bineînţeles, I.V. Că­ că la modelărie. tehnologia şi necazuri, dor mai cu 1894 O
cap că va ajunge vreoda­ lan. Semnificativ este şi executării modelelor era fă­ seamă bucuriile împlinirilor bărbaţii!
tă maistru. In 1947 la mo­ faptul câ de-a lungul ani­ cută chiar de modelori, depline in viaţă. Acest co­ VULCAI
se face
delărie era nevoie de un lor de muncă maistrul Vic­ maistrul Victor Timiş fiind lectiv a fost o adevărată a citorcsc)
om inimos şi priceput în tor Timiş a calificat peste pivotul de bază. De-a lun­ doua familie a mea. Ies la gentlem;
meserie, care să preia des­ 150 de tineri în meseria de gul celor 46 de ani de pensie, dar de muncă n-am tic (Mir
tinele atelierului şi să-l con­ modelor, atit pentru I.V. muncă, comunistul Victor să mă pot despărţi nicioda­ Uri pod
seriile 1
ducă spre o nouă dezvol­ Călan, precum şi pentru Timiş a avui şi sarcini po­ tă. Munca de peste 46 de AN IN CU
tare, pe care avea s-o cu­ multe întreprinderi din ţară, litice de mare răspundere. ani m-a făcut om împlinit... (Munciţi
noască întreaga uzină. De cum sînt cele din Hunedoa­ Din 1948 încoace a fost se­ Un om
atunci Victor Timiş a fost ra, Galaţi, Reşiţa, Aiud şi cretarul organizaţiei de ba­ ALEXANDRU TUZA brie) ; 1
O nonă maşină pentru testare şi depanare, mînuită ou maistru la acelaşi loc de altele, tineri care au învă­ ză, membru in comitetul de ziarist colaborator le din
roşie) ;
pricepere de către mecanicul I. Pîrva de la A.C.R. Deva. lumea ;
(Mineru
tă pe mc
Salty (I
în expunerea sa din 3 EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NSCOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE cialismului ştiinţific, spori­ BAI : 2
august, secretarul general * rea contribuţiei fiecărui do cult!
al partidului nostru, tova­ partid la dezvoltarea teori­ iul de
BRAZI;
răşul Nicolae Ceauşescu, PARTID ŞS DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ ei noastre revoluţionare în de drag
între alte probleme ce ca­ concordanţă cu imperative­ York, P
racterizează activitatea vie­ le dezvoltării societăţii u- I-II (Cit
ţii internaţionale s-a refe­ libertăţii de a alege căi di­ Interesele colaborării şi solidarităţii esenţiale, fundamentale, ca­ mane, ale practicii sociale. MERIA
rit pe larg la unele feno­ ferite în lupta pentru trans­ re ţin de conţinut, în pri­ Partidul nostru sublinia­ şui) ; 11
nuna);
mene şi realităţi existente formări sociale progresiste, mul rînd, nu atît de for­ ză cu putere necesitatea a- bilul, vi
în mişcarea comunistă şi pentru socialism, răspunde­ comuniste cer respectarea mele de manifestare. în le­ firmării şi generalizării nerul).
muncitorească. rii fiecărui partid faţă de gătură cu aceasta, secreta­ principiilor noi de relaţii
Luînd ca punct de refe­ propria clasă muncitoare şi suveranităţii fiecărui partid (XI) rul general al partidului între partide pentru că în­
rinţă Conferinţa de la Ber­ faţă de propriul popor, soli­ nostru, tovarăşul Nicolae că mai continuă să se ma­
lin a partidelor comuniste darităţii în lupta pentru Ceauşescu, sublinia în ex­ nifeste tendinţe de amestec
şi muncitoreşti din Europa, socialism, progres şi pace. punerea din 3 august că în treburile unor partide
care a avut loc acum doi în istoria relaţiilor dintre în cadrul european, dar în condiţiile unei lumi esenţiale sînt accentul ca­ Timpu
ani, expunerea subliniază partidele comuniste şi mun­ conţinutul şi esenţa lor au, extrem de complexe, cu o re se pune pe conţinutul comuniste şi muncitoreşti, ziua d
tendinţe ce sînt de natură
că în acest timp s-a reali­ citoreşti au avut loc per­ fără îndoială, valabilitate largă problematică contra­ ştiinţific al teoriei revolu­ să ştirbească autoritatea şi Vremea
Cerul v;
zat o dezvoltare mai puter­ manent aşezări şi reaşezări universală, pornind de la dictorie ce îşi aşteaptă so­ ţionare ce stă la baza ac­ cădea p!
nică a politicii independen­ pe acest plan, în raport cu diversitatea condiţiilor soei- luţionarea, partidele comu­ tivităţii unui partid, juste­ pi-estigiul acestora, să di­ In zona
te a diferitelor partide co­ condiţiile istorice concrete al-istorice şi naţionale în niste şi muncitoreşti desfă­ ţea orientării politice a minueze eforturile orienta­ şi ninoo
fia
moc
muniste şi muncitoreşti, o din fiecare etapă, iar în care îşi desfăşoară activi­ şoară o activitate teoretică partidelor în lupta revolu­ te spre întărirea unităţii şi nord-ves
afirmare mai largă a prin­ zilele noastre s-a ajuns la tatea partidele comuniste şi laboripasă pentru a găsi ţionară, în conformitate cu solidarităţii comuniste, cu fi euprii
cipiilor de egalitate, stimă un consens asupra princi­ muncitoreşti, precum şi de răspunsuri adecvate stări­ principiile fundamentale toate consecinţele ce de­ şi 11 gi
15 şl 20
şi respect reciproc în rela­ piilor ce trebuie să guver­ la faptul că această diver­ lor actuale, apreciază după ale socialismului, cu cerin­ curg de aici. în acest con­ ţa se vi
ţiile dintre aceste partide. neze aceste relaţii, astfel sitate se accentuează neîn­ concepte proprii fenomene­ ţele vieţii. Problema fun­ text partidul nostru cere cală.
Timpu;
Dealtfel, actul final al Con­ îneît fiecare partid să-şi cetat. In concepţia partidu­ cu insistenţă ca orice pro­ zilele de
ferinţei a reafirmat ca ba­ poată desfăşura cu succes le şi tendinţele şi-şi stabi­ damentală în condiţiile e- bleme aflate în discuţie să Vreme î
ză a colaborării şi solidari­ lupta pentru înfăptuirea lui nostru instaurarea în lesc, în funcţie de acestea, pocii contemporane, carac­ fie abordate ţinîndu-se sea­ cu ceru:
practică a acestor principii
tăţii internaţionaliste, to­ misiunii sale, să-şi stabi­ de relaţii constituie premi­ formele şi modalităţile de terizată prin dezvoltarea ma de interesele unităţii ploi izo]
La mu
vărăşeşti, liber consimţite, lească în mod autonom acţiune. în acest cadru este vertiginoasă a forţelor de comuniste, precum şi de cire uşc
principiile respectării stric­ strategia şi tactica luptei şi sa esenţială a unei unităţi explicabil ca unele feno­ producţie, prin cea mai am­ respectul ce trebuie purtat ros. Voj
te a egalităţii în drepturi, să răspundă de înfăptuirea de tip nou a partidelor co­ mene să capete accepţiuni plă revoluţie tehnico-ştiinţi- faţă de toate partidele, temporal
ş
independenţei suverane a lor. muniste şi muncitoreşti, a diferite; totul este dacă fică, printr-un uriaş avînt mari sau mici. poviţă sufla
va
fiecărui partid, neameste­ Conferinţa de la Berlin a unei coeziuni calitativ su­ activitatea teoretică pros­ al cunoaşterii umane, este le (ie 5C
cului în treburile interne, statornicit aceste principii perioare a acestei unităţi. pectivă vizează fenomene îmbogăţirea continuă a so­ CORNEL ARMEANU