Page 69 - Drumul_socialismului_1978_09

Proletari dfa toate firile, imfti«v£î
MWh 5OT

NR. 6 494

301,

21 SEPTEMBRIE
1978

4 pagini — 30 bani

JJ21 • tezaur 1I4tndemma tuturorj Din cronica CURSURI DE
î: ' colectivelor de muncă 2111 POLICALIFICARE ZI
întrecerii socialiste In coaxoardanţă cu intensul alta
ESPEEKENţ’A FKUNTAŞlLf|g proces do mecanizare a mun­
cii din abatajele Văii Jiului,
consiliile oamenilor muncii
din unităţile miniere depun mina". Debutul a prilejuit
Sprijin de nădejde PRODUCŢIA NETĂ IN complex că meşteşugăresc. con­ eforturi pentru policalifica­ lucrătorilor înlllniro cu o poezia
Da
feroviari
emo­
celor
să
folo­
rea
chemaţi
în
ţionantă
atenţia
subliniat
CONTINUĂ CREŞTERE
structorilor stă mereu şi sar­ sească tehnica modernă. In patriotică şi muzica folk.
acest context, ia I.M. Uricaul
cina economisirii materialelor. an fost înfiinţate In acest an
al constructorilor vele de muncitori da colecti­ Astfel, el au economisit 13 to­ cursuri special-o tn cadrul NOI SPAŢII DE PRODUCŢIE|
depuse
Eforturile
do
mineri,
14 tone metal, alte
ne ciment,
la preparaţii şi din construc­ materiale. O contribuţie în­ cărora peste 70 do mineri, La BâţiUari s-a terminat *
ţia de utilaje din cadrul Cen­ semnată la obţinerea acestor lăcătuşi şi electricieni de mi­ construcţia şl au fost recep- a
In ansamblul activităţii pe care le execută. In mod tralei minereurilor Deva pe succese şi-au adus constructo­ nă Îşi însuşesc cea de-a do­ ţlonatc trei.adăposturi, cu o
ua meserie.
constructorilor de pe ma­ firesc, comuniştii — caro tărîmul creşterii productivităţii rii comunişti Nicolae Sîrb, capacitate pentru 3M capete
reducerii
Petru Ristci, loam Boboş, Vâ­
rile şantiere ale I.C.S. Hu­ reprezintă cca. 60 la sută muncii de şl producţie au cheltuieli­ sli© Gherman, loan Plcşa, Va- SPECTACOL LA LOCUL DE vaci cu şi lapte. Tot aici s-a
lor
condus,
de
început
construcţia
—
nedoara, munca colectivu­ din efectivul nostru — sînt în mod direct, la depăşirea stto Fazecaş, Nicolae Troean, MUNCĂ către T.C. Deva — a celui
substanţială
volumului
a
lui de la atelierele centra­ animatorii şi iniţiatorii a- nificat ai producţiei fizico, pla­ la Victor Tribul© a, Inginerii Ma­ de-al patrulea adăpost, ast­
tei Gheorghe şl Vâsli© Marin-
Formaţiile
artistice
for­
ale fel
le de reparaţii are un rol cestor preocupări perma­ ridicarea gradului de valori­ cartea. Mal ponto fi adăugat Clubului sindicat Dior din Sl- mei sporind capacitatea creşterea
pentru
stat
do
hotărîtor în menţinerea în nente. ficare a acesteia. Astfel, va­ în plus faptul că lucrările c- meria au susţinut im reuşit vacilor cu lapte Ia 500 locuri.
co­
stare de funcţionare a tu­ După cum am aflat mai loarea producţiei do nete realiza­ xcontate au dc fost acest harnic ma­ spectacol la locurile de mun­
tă
3a
notate
începu­
în
suplimentar
lectiv
că ale fruntaşilor de la sec­
turor utilajelor de con­ apoi, ca urmare a inten­ tul anului şl pînă în pre­ rea lor majoritate cu califica­ ţia a Il-a a I.MJVI.H. Spec­ DIALOG JURIDIC ţ
strucţii şi do transport de sei munci politice desfăşu­ zent, pe centrală, & ajuns la tivul de bine şl foarte bine, tacolul, primit cu vil aplauze
respectarea
şl
„Cunoaşterea
care dispune întreprinde­ rată de organizaţia de peste 50 milioane lei. O con­ ceea ce demonstrează lnaftă de s p e.c.tator i i -smmei Cori, a legilor ţării, datori© de o- |
de
calita­
importantă
acest
faţă
concursul
rea. Practic, în cadrul a- partid în rîndul lucrători­ tribuţie au adus-o la colectivele responsabilitate o înaltă conşti­ fost realizat cu brigăzii ar­ noaro a fiecărui cetăţean" a
succes
tea
lucrărilor,
vocal,
grupului
cestor ateliere se execută lor de aici s-a ajuns ca, în do muncă de Ia IJW. Barza, inţă muncitorească. (V. GRI- tistice, formaţiei do satiră şi fost tema unul reuşit dialog
reviziile tehnice, repara­ ultima vreme, absenţele E.M. Deva şl I.M. Hunedoara, GORAŞ, ziarist colaborator). umor şl soliştilor vocali al juridic, organizat la Casa de
cultura din Orăştie, la oare |l
este
carac­
ţiile curente de gradele I nemotivate să fie elimina­ a căror în activitate prin perfec­ clubului. au participat meşteşugari de n
esenţă
terizată
si II, reparaţiile capitale la te din activitatea colecti­ ţionarea tehnologiilor de lu­ FĂRĂ EVENIMENTE DE ★ la cooperativa „Viaţa nouă" s
Complexului din localitate. In reuşita dez- /
cadrul
In
utilajele amintite, diferita vului, iar prin extinderea cru în subteran şi creşterea CALE C.F.E. din Petroşani a debu­ baterii au colaborat Favel ţ
comenzi tehnologice pen­ lucrului în schimburile II indicilor do folosire a utila­ tat, în aceste zile, cenaclul Petru şi Juristul Eugen
jelor din. dotare.
De la tovarăşul loan Meşter,
tru şantierele de construc­ şi III la majoritatea maşi­ şeful staţiei C.FJt. PestLş, am literar denumit sugestiv „LU­ Zdntnghoa. \
ţii şi de montaje, conco­ nilor unelte, indicele da REALIZĂRILE aflat că ceferiştii staţiei ob­
mitent cu o vastă activita­ utilizare a acestora, prevă­ CONSTRUCTORILOR ţin cu regularitate realizări
te pe tărîmul asigurării u- zut, a fost depăşit cu peste ŞANTIERULUI IV bune in muncă. Ei au expe­
acesta
suplimentar
anul
diat
nui însemnat volum de 2 la sută. Realizări valo­ peste 110 000 tone de produse, In interiorul ZIARULUI:
piese de schimb. roase au fost obţinute şi Coleolivul de muncă ni şan­ Încărcătura statică a sporit cu
— în perioada care a în domeniul asimilării în tierului IV — construcţii de la 0,13 tone pe oslo. Toate rea­ • Nestemate durate Ia focul pasiunii (Festivalul
trecut din acest an — ne producţie curentă a unor I.C.S. Hunedoara obţine reali­ lizările au fost dobîndite fără „Cîntarea României") V
nici un eveniment de cale, fă­
zări frumoase In munca de zi
spunea şeful secţiei meca­ piese de schimb pretenţi­ cu zi. Anul acesta el au fi­ ră abateri do la siguranţa • Cu scuze şi lamentări nu se poate realiza planul
nizare din cadrul ateliere­ oase, ceea ce evidenţiază nalizat şl predat aproape 300 circulaţiei. Se evidenţiază tn economic al comunei
lor centrale de reparaţii, printre altele măiestria de apartamente, fabrica d# activiiato ceferiştii Vasile Ne­ • Utilaje care produc doar... pagube
Constantin Diaconescu, E- profesională a celor ce lu­ tricotaje, centrul do proiectare grită, Dumitru LIsman, Elena • De ce se mai văd la ore matinale indivizi care se
rou al Muncii Socialiste — crează la atelierul meca­ şi cercetare, e şcoală genera­ Naghi, Maria Gordea, Pavel clatină pe picioare ?!
colectivul nostru a înregis­ nic, cum sînt strungarii lă cu 10 săli de clasă, tui Farcaş şl alţii. • Semnal; Agendă Tv.; radio ; cinema ; vremea.
trat o creştere a producti­ conduşi de Stancu Vlădu-
vităţii muncii, faţă de ni­ lescu şi Dorin Podar, fre­
velul planificat, cu 14 la zorii din echipa lui Ale­
sută, ceea ce a contribuit xandru Mardale. Axele
direct la depăşirea valorii planetare, diversele bucşe
producţiei realizate cu 15 pentru utilaje şi maşini
procente. In acest context, auto, pinioanele pentru cu­
la producţia industrială şi tii de viteză, barele stabi­
la piese de schimb confec­ lizatoare şi de torsiune ne­
ţionate s-a obţinut supli­ cesare automacaralelor şi
mentar mai mult de multe alte piese de schimb,
2 500 000 lei, în timp ce aduse pînă nu de mult din
prevederile la efectuarea import, se confecţionează
reparaţiilor curente şi re­ acum în cadrul atelierelor,
viziilor ■ la utilaje au fost fapt ce contribuie atît la
îndeplinite în proporţie de reducerea eforturilor valu­
110 la sută. Fără a uita că tare, cît şi la creşterea o-
mai avem încă multe do perativită ţii în reparaţia
făcut pe linia organizării maşinilor şi utilajelor —
şi perfecţionăx-ii activităţii operativitate în care exce­
noastre, subliniem că a- lează coechipierii lui
vem un colectiv bun care Gheorghe Munteanu, Oprea mm
pune un accent deosebit Arghir, Costache Lupescu
pe utilizarea cu eficienţă şi Viorel Drăgan.
ridicată a fondului de Dar, sprijinul eficient pe
timp, a maşinilor unelte, care acest colectiv îl dă Echipa condusă dc comunistul Cornel Trudăşan, de la atelierul de legat roţi pentru vagoanele cisterna unt ca­
pe judicioasa repartizare SABIN IONESCU drul I.M.M.H. Simcria, execută lucrări do mare complexitate şl do înaltă precizie, realirindu-şi şi depăşindu-şi cu re­
a forţei de muncă în func­ gularitate sarcinile do producţie. între membrii echipei se numără tovarăşii Alexandru Lopatea, Sepllmlu Mic, Ionel
Neag, Maria Ciobanu, Crlstlna Furdui, Nicolae CSzu, Mihai Colenovicl, Eftlmic Rădulescu, prezenţi in fotografia noastră.
ţie de cerinţele lucrărilor (Continuare în pag. a 2-a) Foto : VIRGIL ONOIU
V»
La recoltări si însamîntări — STATUL DACILOR-STRUCTURA
f f SI ORGANIZAREA SOCIALĂ
nici o clipă de răgaz!
in abordarea problemei racterului statal al puterii concluzie, presupune exis­
organizării social-polifice a lui Burebista nu au fost ex­ tenţa unei autorităţi unice
Pe agenda dc lucru a gii producţii la fondul de O amplă mobilizare de geto-dacilor, istoriografia ploatate, pînă acum, în în­ în sistem. Dacă aşezările
cooperatorilor şi mecaniza­ stat. De asemenea, la forţe am întîlnit şi pe o- românească s-a izbit per­ treaga măsură a valorii lor. de tip dava au fost neîn­
torilor din comuna Turda.ş C.A.P. Turdaş a mai ră­ goarele C.A.P. Căstău. Aici manent de insuficienţa iz­ Discuţia trebuie să porneas­ doielnic centre ale unor tri­
locul central îl ocupă, în mas de strîns recolta dc am remarcat faptul că, a- voarelor literare şi epigra- că de la constatarea că ce­ buri sau uniuni de triburi
aceste zile, strîngerea şi pe mai puţin de 10 ha. lături de cooperatori, lu­ fice. Este foarte adevărat tăţile din Munţii Orăştiei geto-dacice, atunci sistemul
livrarea la fondul de stat Pentru însămînţarea orzu­ crează efectiv la recoltat, că izvoarele arheologice a- reprezintă singurul ansam­ de fortificaţii din Munţii
a recoltei de sfeclă de za­ lui şi plantelor furajere toate cadrele din conduce­ bundă, dar ele nu pot su­ blu de fortificaţii dacice in­ Orăştiei este centrul unei
hăr şi cartofi, precum şi sînt pregătite aproape 100 rea C.A.P., în frunte cu plini decît pînă Ia un punct organizări net superioare,
însămînţarea cerealelor pă- ha. Prima unitate^care a preşedinta Maria - Marian, izvoarele epigrafice şi lite­ care nu poate fi alta decît
ioase de toamnă. Secreta­ trecut la semănat este contabila şefă Ana Tomes- rare, iar, pe de altă parte, sfatul. Considerăm această
rul comitetului comunal C.A.P. Turdaş. In fruntea cu şi brigadiera Maria sînt mai puţin relevante constatare un argument
de partid şi primarul- co­ acţiunilor de sezon se află Bota. Printre primii coo­
munei, tovarăşul Liviu cooperatorii Petru Filote, peratori care au terminat pentru probleme cum ar fi grăitor care, alături de iz­
de exemplu problema struc­
voarele scrise, atestă fără
Cranciova, ne-a relatat Nicolae Georgescu, Viorel recoltatul sfeclei de zahăr turii societăţii geto-dacice, tegrate înfr-un singur sistem, putinţă de tăgadă organi­
(fapt care s-a confirmat şi Todor, Sofica Martin, Mi- de pe terenurile repartiza­ problema stratificării socia* lucru ce nu se poate con­ zarea statală a dacilor în
în teren. — n.n.), că zilnic ron Davidescu, Violina te se află Maria I-Iomorp- le, caracterul statului dac, stata la aşezările întărite de timpul marelui rege Bure­
ia aceste acţiuni participă Pasca, Nicolae Ilieş, me­ dean, Ion Oprişoi, Domni- ş.a. lată de ce considerăm tip dava (Popeşti, Poiana, bista şi în continuare, pînă
eîte 250—300 cooperatori. canizatorii Nicolae Chirilă, ca Bulea, Maria Andrei, că, în aceste domenii, pen­ Ocniţa, Pecica sau multe al­ la cucerirea romană.
Ca urmare, la C.A.P. Pri- Ştefan Creţu, Petru Filoie, Petru Nastea, Ion Băîoi, tru a face aprecieri juste, tele). In altă ordine de idei, Existenţa statului nu poa­
’caz recoltatul sfeclei de Dumitru Orăşan şi alţii. Maria Bota, Ioana Bunea, folosirea datelor oferite de noţiunea de sistem presupu­ te fi concepută fără existen­
zahăr s-a făcut de pe a- Merită, totodată, consem­ Constantin Sofican şi alţii. cele mai diverse categorii ne o concepţie unitară des­ ţa claselor sociale ; clasele
proape 20 ha, existînd con­ nat aportul celor 40 de e- Cooperativele agricole de izvoare este o condiţie pre amplasamentul şi con­ sociale antagoniste sînf cele
diţii ea în trei-patru zile levi de la Liceul industrial din Jeîedinţt, Orăştie şi esenţială. strucţia fortificaţiilor, un a- Prof. MIRCEA BELE
bune de lucru în cîmp nr. 1. din Orăştie, care par­ Mărtineşti au început prin­ Vom porni de la împre­ numit roi al fiecărui ele- Muzeul judeţean Dova
să fie finalizate eliberarea ticipă la recoltarea legu­ tre primele din raza S.M.A. jurarea că argumentele ce menf al sistemului, o unita­
terenului şi livrarea între­ melor la C.A.P. Prioaz, Orăştie semănatul orzului. pledează în favoarea ca­ te de construcţie, deci, în (Continuare in pag. o 3-c)