Page 7 - Drumul_socialismului_1978_09

178 © SÎMBĂTĂ, 2 SEPTEMBRIE 1978 Fag. 3

Pregătirea copilului pentru şcoală —
ÎNÎÎLNIRE CU BRIGADA
mm ŞTIINŢIFICĂ
acţiune ce trebuie desfăşurată sistematic
Meşteşugarii de la Coo­
Procesul de învăţămînt es­ Pregătirea psihologică a ce-o să păţeşti I". în felul j perativa „Viaţă nouă" din
n : Pu­ Orăştie s-au întihiit, mier­
ie. Keiua- te o activitate densă, siste­ copilului pentru şcoală este acesta impactul copilului cu . curi, cu membri ai brigăzii
episod ; matică, prin care generaţia o acţiune ce trebuie desfă­ şcoala constituie un şoc trau­ ştiinţifice de pe •lingă casa
ictiv ; adultă transmite şi formează şurată sistematic, începind matizant ce se reflectă în de cultură din localitate. A
necunos- la generaţia tînă'ră un sis­ de la verificarea şi educarea psihismul şi evoluţia lui. Dis­ fost o intilnire de educaţie
oli bucu- ateist-ştiinţifică in care s-a
il „Ghcor- tem de informaţii şi compor­ aparatului senzori-perceptiv cuţiile din familie despre dialogat pe tema : „Există
minuni
tamente ce-i facilitează o a- (văz, auz, miros, gust, simţ şcoală trebuie să înceapă de
artistic: daptare permanentă condiţii­ tactil, echilibru, aprecierea timpuriu, părinţii trezind me­
Mii din CONCURS PENTRU
lor sociale. Comportamentele distanţei, mărimii, a timpului reu interesul copilului pentru
tului ; ce -trebuie dobîndite în şcoa­ etc), pînă la cunoaşterea şi aceasta, antrenîndu/se de la POŞTAŞI ■
rală ; lă nu se pot dezvolta fără dezvoltarea structurilor cog­ jocurile „de-a şcoala" pînă
imeze ; l.a Oficiul poştal din Brad
s la vo- o pregătire adecvată a copi­ nitive superioare. Este evi­ la activităţi intelectuale care a avut Ioc recent un con­
• , *'ccte lului pentru aceasta. Fami­ dent că pentru părinţii ne- solicită efort asemănător ce­ curs pe teme ale protec­
iiias- lia, învăţămîntul preşcolar, iniţiaţi în acest complex de lui din şcoală. La intrarea în ţiei muncii pentru poştaşi.
tă dc la Concursul', ia care au par­
organizaţia de copii „Şoimii informaţii, ce aparţin psiho­ şcoală copilul nu are nevoie ticipat câştigătorii concursu- *
ăltică in- patriei", rudele, grupul de logiei copilului, cunoaşterea în primul rînd de informaţii rilor pe oficii poştale co­
îaţională; adulţi sau de copii din ca­ şi educarea copilului pare o ci de un sistem de deprin­ munale, a fost cîştigat de
îulu. ,'C"- re fac parte contribuie la activitate foarte laborioasă şi deri de muncă şi comporta­ Zoriţa Munteanu, Viorica
tiner realizarea acestui deziderat. dificilă. în realitate, de mul­ re bine formate. De aceea,
ai cc...e- Volumul mare de cunoş­ te ori lipsa cunoştinţelor de nu se recomandă ca ei să
tinţe, preocupări şi deprin­ psihologie şi pedagogice es­ ştie să citească, să scrie, să
deri pe care trebuie să le te suplinită de bunul simţ şi socotească cu numere foarte
seriitor :
pil din posede copilul la intrarea în de modelul educativ al pă­ mari, şi nici să-i facem „e-
Nikolaus şcoală solicită mult familia, rinţilor, al concepţiilor sănă­ ducaţie" copilului prin „dis­
unităţile preşcolare şi cei­ toase şi conduitei acestora. cursuri". Componenta morală Ştefan (ambele de la ofici­
ia; ul Brad) şi Mariana Matei
lalţi factori la pregătirea co­ Un sprijin de specialitate a personalităţii copilului se (oficiul Crişcior).
Om Jpo- pilului pentru şcoală. Este pot primi părinţii de la toa­ formează pe bază de imita­ MAGAZIN DE
adevărat că învăţămîntul ţie, preluînd gesturi,' reacţii,
:. Episo- te cadrele didactice, precum
preşcolar suplineşte de mul­ şi de la psihologii şcolari atitudini, comportamente ale PREZENTARE
te ori, dar nu întotdeauna, părinţilor.
satira şi din judeţ. •
lacunele celorlalţi factori. Aproape toţi părinţii ma­ O pregătire adecvată a Cooperativa „Moţul" din
Singur învăţămîntul preşcolar nifestă interes deosebii înce­ copilului pentru şcoală, atît Brad a o deschis în de oraşul
pre­
unitate
Petrila
nu rezolvă complexa proble­ zentare şi vânzare a mobi­
curo pe - perii şcolarităţii copilului, se în ceea ce priveşte sănăta­ lei. Unitatea va desface că­
i. Sclec- mă a creării condiţiilor de preocupă de pregătirea lui tea fizică şi mintală cît şi tre populaţie, începind dc
Ue dc la maturizare a aptitudinii pen­ pentru intrarea în şcoală, cea psihică şi socială, îi a- la 1 septembrie, şi îmbră­
tru şcolaritate a copilului. creînd acestuia o stare afec­ sigură acestuia premise ale căminte din piele.
Familia, este instituţia care tivă emoţională.
are sarcina şi deţine mijloa­ Unii exagerează, iar alţii succesului şcolar, avînd la POD NOU
cele pentru a dirija evolu­ minimalizează efortul fizic şi bază condiţiile materiale şi In comuna Vorţa a fost
ţia biopsihosocială a copilu­ educative create de partidul terminat şi dat in folosin­
msam lui în raport de scopurile so­ intelectual pe care îl depun ţă un pod nou, din beton
elevii în şcoli, mobilizează şi statul nostru ce facilitează armat, caro face legătura
cietăţii noastre socialiste ca­ pe copii sau dimpotrivă îi şanse egale la instrucţie şi intre satele Visca şi Va­
I: <i,00 re oferă condiţii materiale şi complexează ameninţîndu-i lea Pocnii. Noul pod, in
limincţii; educaţie tuturor copiilor. valoare do peste 171 000 Ici,
8,OU Ke- ambianţă educativă pozitivă. cu şcoala : „ai să vezi tu a fost construit intr-un
Curierul Prof. FILIP LĂŢUG, timp foarte scurt, la lu­
•ilctin dc şeful Laboratorului judeţean crări adueîndu-şi contribu­
a radio ; ţia toţi cetăţenii satelor.
iri ; 10,05 „DIN REALIZĂRILE de orientare şcolară şi Micu] alpinist. ROCII IOAN S-au evidenţiat în mod deo­
tio ; 10,40 profesională Hunedoara sebit cantonierii loan Jic­
11,00 Bu- ROMÂNIEI SOCIALISTE" nea, Aurel Tirsa, loan Po­
05 Atlas pa, Aurel Zugrav şl pi­
dodii do cherul Traian Pusa. (NIS-
i ; 11,35 In piaţa Casei de cultură TOR ALBA, Vorţa).
idio-Tv. ; din Hunedoara, colectivul ci­ Asemenea unor perle într-o salbă
iri ; 12,05 nematografului „Arta“ din EXCURSII ÎN ŢARA
ilclorului DIALOG MUNCITORESC
re tnter- localitate a organizat o pro­ (Urmare din pag. 1) tea acţiunilor-de înfrumu­ înfăptuiri reţinem 8,2 ha Peste 00 de tineri din
! la 1 la iecţie de fiinţe in aer liber, Miercuri a avut loc la în­ seţare. noi spaţii verzi, plantarea a Valea Jiului — mineri, c.
an-club ; avînd drept temă „Din reă- treprinderea „Vidra" din O- nergeticieni şi lăcătuşi de
10,15 Ra- râştie o reuşită acţiune edu­ oamenii muncind şi gestul Mai apoi, tovarăşul loan 12 500 arbori şi arbuşti, a ia I.M. Vulcan şi prepara­
i Orele lizăriJc României socialiste". catlva, desfăşurată sub gene­ lor ni s-a părut gingaş, ca Şodelescu de la consiliul peste 62 000 fire de flori. tori de Ia Prcparaţia căr­
te, cînte- Sutele de spectatori au avut, ricul „Dialog muncitoresc". şi cum ar fi mîngiiat flo­ popular al municipiului, ne bunelui Petrila .— au par­
;ertante ; Avînd ca temă „Realizarea s Raportind numărul florilor ticipat Ia reuşite, instructi­
nia; 20,45 astfel, prilejul să vizioneze o sarcinilor de plan, izvor al rile cu palma. Din multitu­ spunea că, numai în Pe­ răsădite în parcurile şî ron­ ve şi recreative excursii ie­
pene de suită de filme documentare, bunăstării poporului nostru", dinea de grădinari ai carti­ troşani, s-au realizat, în durile Petroşaniului, la nu­ rnatice prin ţară. Prepara­
lenţe so- printre care „România azi", dialogul, organizat de colec­ erului am reţinut numele lui perioada trecută din acest torii au ales itinerare care
iojurnal ; tivul casei de cultură din lo­ mărul locuitorilor, am pu­ au cuprins oraşele Sibiu şi
luesului ; „Intre Anina şi Oraviţa", calitate, s-a desfăşurat intre losif Jedecan, Eugen David, an, lucrări de gospodărire tea zice că fiecărui locui­
iri ; 0,05- „Kogojclul" şi „îngemănarea economistul Emil Romcca şi Petru Cîrlig, Constantin Cio- şi înfrumuseţare în valoare tor i s-o asigurat cîte un Braşov, iar tinerii de la
ical noc- apelor", care s-au bucurat personalul muncitor din sec­ banu, loan Moacă şi al de peste 44 milioane lei. buchet de trandafiri, ga­ Vulcan — oraşele Oluj-Na-
de o bună primire. ţia „vinat" a întreprinderii. altora ce se înscriu în frun- Din paleta numeroaselor roafe, gladiole... poca şi Oradea.
K A
0 Actua-
) Muzică
scă şi a
Jocuitoa- VASILE CREŢU umanităţii care au putut ii Angliei Wagenstein, Ivan
contem- studiaţi, din care doar 292 Nicev realizează o emoţio­ Cine face primul pas?
— oraş au fost ani de pace), par- nantă evocare a epocii de
ităţi fun- „NERECURGEREA
•»tca de- curgînd eforturile de înlo­ pionierat a teatrului bul­
na- - - LA FORŢA cuire a legii războiului şi gar, consumată la începu­ Să fie 4 luni şi mai bine seama de această părere. nii niciodată să ne vadă".
forţei cu legea dreptului, tul secolului nostru. Aceas­
„Nu m-am dus pe acasă
ÎN RELAŢIILE analiza agresiunilor armate tă epocă, aflăm prin inter­ de cînd membrii a două fa­ „Nu pe fată n-a voiam — fiindcă se poartă urit cu
milii din Luncoiu de Jos nu
îşi aminteşte tatăl lui Remus
şi definirea acestora sub mediul filmului, nu a fost
INTERNAŢIONALE" se salută, nu-şi vorbesc, ba — nu eram de acord ca bă­ mine. Zvonesc prin sat tot
-S,30 Ora egida O.N.U. şi pină la prea generoasă cu urmaşii
ţxperien- contribuţia României la sta­ tîrzii ai legendarului Orleu, nici nu se uită unii la alţii. iatul nostru să locuiască în telul de vorbe, strigă după
spiritul Povestea ce a generat aceas­ familia Benea, că-s nişte oa­ mfne pe stradă" — ne-a
lului, la O carte, apărută la E- bilirea unor relaţii interna­ deşi nici ei n-au cintat cu tă situaţie e mai complica­ meni care mie nu-mi plac". spus Viorica. „Pentru că s-a
genera- ditura Politică, plasează pe ţionale de pace şi securi­ mai puţin suflet viaţa uma­
fruntaşl- Vasile Crefu, dintr-o dată, tate bazate pe excluderea nă. Trupa ambulantă — tă, insă merită să o depa­ „De ce ?“. „Fiindcă îs certă­ purtat aşa cu noi — zice Pe­
C.A.P. năm pe scurt. Acum 77 ani reţi". Lazăr Remus a luat-a tru Benea — vrem s-o dez-
Nădlac ; intr-un circuit polemic de forţei. protagonista peliculei — şi ceva, Petru Benea şi so­ pe Viorica in căsătorie şi s-a moştenim şi nu ne mai tre­
ioni an mare actualitate, în care Cele 227 de pagini ale porneşte la drum cu idea­
Virtuoşi interesul normal al publi­ cărţii invită cititorul (de luri mari, călăuzită parcă ţia sa Tireja, îndemnaţi de mulat in familia Benea. „Cit buie să auzim de ea".
B. Petru şi Ludovica Tod, părin­ a locuit băiatul nostru aco­ Cam aceasta ar fi poves­
cului trebuie împletit cu cel orice vîrstâ ar fi el), nu de deviza : „Omul sfinţeş­ ţii Trejei Benea, cum n-a- lo — ne spunea soacra Vio-
te locul!". Actorii nevoiaşi veau urmaşi, au înfiat o feti­ ricâi — din cuminte şi as­ tea — ea mai are şi alte fa­
vor să Iacă cunoscută pu­ ţete, mai mărunte, ce nu me­
Cartea ® scena m mnrnnî blicului larg marea drama­ ţă, luată de la casa de co­ cultător cum era, a ajuns în rită prea multă atenţie •—
pii, pe numele ei Viorica.
m m turgie universală, indiferent Fetiţa a fost crescută cu care i-au adus pe nişte oa­
de faptul că slovele lui Pornind de la un fapt meni să se facă a nu se
al adevărului şi isto-jjei. Şi numai la completarea cul­ Shakespeare sau Euripide grijă, atît părinţii cit şi bu-, cunoaşte. Privită dinafară, ea
poliţistul iată de ce : intre marile turii sale generale în acest nicii adoptivi ţineau la ea. de viaţă relatat într-o nu e cine şti.e ce, insă ridi­
) ; Ulti- domeniu, dar şi la o adîncă răsună pe scene Improvi­ „O iubeam cu toţii ca pe scrisoare
trol, se- probleme de acută însem­ zate. că citeva probleme. Viorica
HUNE- nătate în viaţa planetei meditaţie asupra lumii con­ ochii din cap"- — ne măr­ se simte bine acolo unde
prea in- noastre la acest sîirşit de temporane, conferindu-i, în Intr-uri lei, filmul pledea­ turisea Petru Benea. „Am locuieşte acum — socrii au
-II (Fla- acelaşi timp, un justificat ză pentru cinstirea nobifă a crescut-o ca pe palme..." — „prietenie" bună cu paharul, două case, sint oameni de
aproape secol şi mileniu, forţa — vocaţiei de artist, pentru că-l îndemnau socrii să bea.
rgistul) ; in sens de forţă militară optimism izvodi din dreap­ ni se destăinuia Treja Be­ Nu şi-a cumpărat nimic din treabă. De 4 luni încoace,
;ă (Oon- —, folosirea acesteia in ra­ ta şi neclintita politică de necesarul elan romantic al nea. Afirmaţiile acestea sini tinerii căsătoriţi — sfătuiţi
tOŞANI ; pace a poporului nostru. răspindirii culturii. confirmate şi de Viorica — banii ci şti goţi pe munca lui, de părinţii lui Remus — e-
»rk, seri- porturile dintre statele mari Un merit indiscutabil al iar din 45 de mii de lei cil
rndokan, sau mici, constituie încă, lui Ivan Nicev este acela că care insă a adăugat: „Am s-au adunai la nuntă (? !), conomisesc cile 2 000 de lei
Noiem- din nefericire, subiectul a DUMITRU DEM IONAŞCU simţii tot timpul că nu pe lună, cu gîndul să-şi fa­
n lumea nici o clipă nu cedează mi-s părinţi buni. Mă pu­ au mai rămas 70". „Cînd că un rost. Lazăr Remus na
S (Repu- numeroase dispute, pline tentaţiilor pitorescului ‘ gra­ dm văzut asta —■' continuă
: Pentru de speranţe uneori,, minate tuit in zugrăvirea vnei te­ neau să fac muncă de băr­ tatăl lui Remus — am stat mai bea, este om apreciat
(Cultu- de sterilitate, alteori. Con­ CU STELE IN PĂR bat, nu m-au dat mai depar­ acolo unde munceşte. Por­
pţii albe cepţia partidului şi statului me in sine toarte colorată. te la şcoală, la o meserie, de vorbă cu băiatul şi i-am nind de la aceste fapte, e-
ULCAN : Din contră, Ulmul este ela­ zis : să faci cum ştii şi să senţiale după părerea noas­
să (Mun- nostru, a tovarăşului Nicolae ŞI LACRIMI ÎN OCHI borat cu multă sobrietate, zicind că am de toate aca­ nu mai stai la Benea, că
: Ziua Ceauşescu, privind folosirea să şi să stau lingă ei". Că ajungi un om de nimic, la-o tră, dr fi bine ca familia Be­
ANI- forţei este limpede şi fer­ în spiritul celor mai bune familia Benea are posibilităţi nea să ia lucrurile aşa cum
rica ex- Regizorul bulgar Ivan Nî- tradiţii ale reputatei cine­ materiale mari, e adevărat. pe Viorica şi pe fetiţă, şi sint şi să nu încerce a o
(Mun- mă şi tot atît de bine cu­ cev propune prin „Cu stele matografii bulgare. vino să locuiţi la noi".
I : Mărit noscută pe toate meridia­ in păr şi lacrimi in ochi" Are animale, gospodărie fru­ determina pe fiica lor adop­
;mbrie) ; nele globului. „N&recurge- In ceea ce priveşte evo­ moasă. „Aş ii vrut să lucrez Lazăr Remus a făcut cum tivă să se mute înapoi. In
Ovidiu un film mai special, atît ca luţiile actoriceşti, unele din­ şi eu la Brad sau la Deva, l-a sfătuit părintele său, îm­ ce o priveşte pe tinăra ma­
ORAŞ- rea la forţă în relaţiile in­ tematică, cit şi ca manieră tre acestea sint de. valoare potriva a ceea ce voia fa­
pilot ternaţionale", carte datora­ de elaborare. Filmul este . cum făceau şi alte lele din mă e bine să nu uite că
i) ; Ac- tă unui specialist in mate­ antologică. Bunăoară, cea sat — îşi aduce aminte Vio­ milia Benea, căci soţii Benea familia Benea a crescut-o şi
1“ (Fla- un omagiu — and liric, oferită de cunoscutul Petr rica — nu să rămîn la coa­ şi bătrinii Tod nu doreau ca deci e datoare la respectul
Al ; Că- rie, dr. Vasile Creţu, este cînd de un realism accen­ Slabakov, ori cea a Kaliei Viorica să plece de acasă.
asa dc binevenită şi, prin modul tuat — adus histrionilor da vacilor (? I)". Cînd a ie­ „Sintem 4 oameni în virstă, ce trebuie să-l dea un co­
Urgia accesibil in care a fost Paskaleva. şit din adolescenţă, pe la pil — natural sau înfiat —
I ; Hin- scrisă, ea se adresează ce­ care, asumîndu-şi toate vi­ Imaginea lui Jvetan Cio- Viorica a început să vină ne-a scris într-o scrisoare tri­ celor ce l-au ajutat să a-
II ; CA- tregiile peregrinărilor, co­ misă redacţiei Petru Benea,
Poenaru lui mai larg public. Prin banovski este sugestivă, Lazăr Remus, miner la I.M. semnindu-l pe P. Tod — şi jungă în riadul oamenilor.
; SIME- cele şase capitole aJe sale, lindă ţara în lung şi in lat restituind cu maximă fideli­ Barza. Iniţial, părinţii băiatu­ Jinind seama dc aceste as­
ilă (Mu- cartea reuşeşte performan­ tate atmosfera unei epoci lui n-au fost de acord ca fiul nu mai avem pe nimeni". pecte, credem că se poate
Jrmărire spre a aduce printre oa­ „Am crescut-o atiţia ani —
I-II (Lu- ţa unui studiu aproape mo­ meni bucuria şl lumina pu­ apuse, dar bogată în sem­ lor s-o ia pe fala cu părinţi uşor găsi calea spre împă­
îînd pri- nografic, începind cu utr nificaţii. adoptivi, dar cei doi tineri se ne spunea Treia Benea — care. Poate face Viorica pri­
l (Mine- amplu istoric (din ultimii ră a spiritului. Pe un sce­ şi acum, cînd să ne fie spri­ mul pas ?
5 000 de ani de istorie a nariu bine proporţionat de AL. COVACI iubeau foarte mult (se iu­ jin, ne părăseşte. De cînd
besc şi acum) şi n-au ţinut s-a mulat de la noi, n-a ve­ TRAIAN SONDOR