Page 70 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
: ts rateiSB tîBesetuliii
Scrisoare de mulţumire Sprijin de Cu scuze şi lamentări nu se poate 16.00 Tel*
16,03 Telt
16,35 Cun
Recent, am primit la re Desfăşurînd o activitate nădejde al 17,05 Pen
ber
dacţie o scrisoarea din par excepţională sub directa co 17.20 Cea
17.40 Uep
tea întreprinderii miniere ordonare competentă, perse constructorilor realiza planuS economic ai comunei Bur
Jilţ, judeţul Gorj. Nu mai verentă şi eficientă a activiş şeai
spunem despre ce este vor tilor Ionel lovănescu şi Petre 18.00 Filir
pii :
ba întrucit scrisoarea expri Puşcaş, desemnaţi de Comi {Urmare din pcg. 1) Latură esenţială a schim rul :
mă totul : tetul judeţean Hunedoara al bului de mărfuri între oraş opri asupra lor. In primul pomenite nu vor fi amena 18,25 Pub
jate curînd.
rînd nu s-a realizat acel o-
„Colectivul de conducere U.T.C., a cadrelor noastre constructorilor riu se rezu şi sal, predarea la sfat a biecfiv înscris în activitatea 18.30 Box
al intreprinderii miniere Jilţ, şi-au depăşit sarcinile asu mă doar la lucrările efec unui număr cit mai mare de consiliului popular conform Mari râmîneri în urmă S.U.
doreşte să vă aducă la cu mate într-o manieră catego tuate în incinta secţiei, ci animale şi produse anima căruia fiecare cetăţean al S-au înregistrat şi la păsări 19.30 Te4e
noştinţă activitatea depusă rică, peste aşteptările noas cl este prezent şi pe şan liere se constituie ' ca o pro comunei să aibă cel puţin şi ouă, produse preluate de 19,50 Ora
20.40 Filn
de brigada Hunedoara pe tre, ceea ce a făcut să ob tiere, la locurile de muncă blemă de mare însemnăta un contract cu statul. Căci cooperaţia de consum. E I alb“
drept că cei ce muncesc în
Şantierul naţional al tinere ţină primul loc în întrecerea ale acestora. Chiar în ziua te pentru locuitorii din me sînt numeroşi crescători de acest domeniu se laudă că Proi
de
tului Oltenia, in cadrul între între brigăzi. vizitei noastre echipele diul rural şi în special pen animale buni, cu gospodării la achiziţii, pe total, planul 21,55 Pub
prinderii noastre, în perioa conduse de Vincenţiu Ci puternice ce nu s-au anga s-a îndeplinit, ceea. ce este 22.00 Mut!
da 20 iunie — 13 septem Vă rugăm cu acest prilej, reş şi Ştefan Lixandru se tru cei din localităţile în jat să livreze la stat nici un adevărat, numai că străda artă
care zootehnia este ocupa
brie 1973. ca prin intermediul ziarului aflau la balastierele de la 22.20 Tel«
judeţean să transmiteţi pro ţia de bază. Aceste consi cap de animal, nici un li niile s-au îndreptat spre a-
Formată din elevi ai Lice fundele noastre sentimente Călan şi Petreni — unde derente au fost şi sînt în tru de lapte. Şi nu-s puţini chiziţionarea de fîn, lucru u-
ului industrial minier Petro de mulţumire tuturor briga făceau reviziile tehnice la aceştia — printre ei nuniă- şor de vreme ce comuna are
şani şi studenţi ai Institutu utilajele grele — iar cele ţelese de locuitorii comunei rîndu-şe Viorel Stan, Victor furaje foarte multe. E mai
lui de mine Petroşani, colec dierilor şi cadrelor ce i-au conduse de Ion Cotroţi şi Bulzeşti, cum dovedeşte un Ionel, Victor Stănilă (din greu, evident, să achiziţio
tiv format şi bine închegat, îndrumat şi coordonat şi tot Gheorghe Munteanu efec bilanţ recent încheiat de satul Bulzeşitii de Jos), Du nezi ou cu ou, pasăre cu
cu o înaltă conştiinţă munci odată tradiţionalul salut mi tuau reparaţiile capitale la către organul local al pu mitru Rus, Constantin Aslău, pasăre, dar asta nu înseam BUCUI
torească, patriotică, revoluţi neresc „Noroc bun". un pod rulant şi o presă terii de stat. Pînă în prezent, Victor Ionel (din Ruseşti) şi nă să nu te ocupi de aşa tlioprogr.
onară, brigada s-a dăruit Scrisoarea este semnată mecanică de mare capaci din localitate au fost livra alţii — ceea ce dovedeşte ceva, cum s-a procedat pî Radiojur
presei ;
trup şi suflet înaltelor co de Ion Luben, secretarul co tate, la secţia de produc te cantităţi considerabile de că activitatea de convingere nă acum. diilor; 9,
mandamente pentru care a mitetului de partid şi Emil ţie industrială a întreprin came de bovine şi lapte de desfăşurată de deputaţi, de Se înţelege de la sine că 9.05 Kăs]
fost chemată. Huidu, directorul minei. derii. oaie, precum şi alte produ comisiile din sate nu este situaţia predărilor la stat lor ; 10,0
10.05 Op.
Iată de ce se poate afir se provenite din gospodă eficientă. Totodată, existenţa înregistrată la Bulzeşti tre l-ii ei. Fi
Schimb de experienţă ma cu temei că, prin am riile populaţiei, cetăţeni cum unor astfel de cazuri arată buie să determine o preocu Filo foii
doric; l:
pla şi complexa activitate sînt Aron Rus, Simion Pavel, că nici activitatea de pro pare mult mai mare decît 11.05 Cir
de zi cu zi, colectivul de Alexandru Aslău, Roman Pa pagandă referitor la avan cea de pînă acum. Predarea rescu ;
Recent, organizaţia U.T.C. La încheierea acţiunii, ti vel, Traian Străuţ, Vasile la stat a unor cantităţi cît Radio-Tt
de la întreprinderea de li nerii din cele două organi- la atelierele centrale de Danciu şi mulţi alţii, în- tajele care le oferă statul mai mari de produse agri „U“ ; 12,
pe
a
reparaţii
devenit,
anţi Deva a găzduit un zaţ'i au vizitat cîteva monu drept, adevărat părtaş al scriindu-şi numele în lista producătorilor nu este la cole este un capitol esenţial 12.05 Din
lui
nostr
schimb de experienţă cu or- mente ■ şi locuri istorice d'n constructorilor de la I.C.S. fruntaşilor. Evident,. rezulta înălţime. Şi aşa este, de al planului economic al co 3 ; 15,00
aanziajra U.T.C. de la Com judeţul nostru, între care tele bune la care ne-am vreme ce, cetăţenii pome munei şi, deci, realizarea Radiojur.
binatul de lianţi Fieni. Ac Ţebea şi Sarmizegetusa. Hunedoara, al realizărilor referit se datoresc preocu niţi mai sus şi alţii ca ei lui necesită o muncă con pioJiiereş
te econo
ţiunea a prileju t o reuşită, dobîndilc de aceştia în pării organelor şi organiza sînt prezenţi cu animale şi cretă, eficientă la care sînt tanee sol
dezbatere asupra stilului şi PAVEL LAZA, înălţarea noilor obiective ţiilor de partid, precum şi produse animaliere numai chemaţi să participe toţi de ştiri ;
metodelor de muncă ale ce industriale şi sociale din strădaniei consiliului popu la fîrguri. factorii cu responsabilităţi în că ; 18,0<
lor două organizaţii cu spe activist al Comitetului judeţul nostru. lar care a organizat comi In ce priveşte realizarea viaţa comunei, inclusiv mij Intcrpreţ
popular
cific asemănător. judeţean U.T.C. sarcinilor la lapte de vacă, timpului
sii în fiecare sat, a urmărit aici lucrurile sînt mai com loacele de propagandă, ga nore ; 22
îndeaproape acţiunea de plicate. Comuna are posibi zetele de perete, activita 23,00—5, (K
contractare, ca şi preda litatea să-şi îndeplinească tea cultural educativă ş.a.m.d. nocturn.
rea la termen a . produselor. planul la respectivul capitol c căror contribuţie pînă a- e T!
O analiză mai atentă a numai că, din cauza drumu cum a fost — cum s-a văzut Aclualita
cifrelor realizate pînă la rilor improprii circulaţiei au — destul de palidă, in ce Actori, i
că
uşoai
ora actuală reliefează însă to — mai ales în zilele cu priveşte consiliul popular, pe col u n
că la unele capitole, cum titularul de plan, trebuie să dai ion r
ar fi carnea de porc şi de ploaie — spre Tomnatic, se preocupe direct şi efi nistul Io
ordonate
ovine, lapte de vacă, păsări Grohot, Giurgeşti etc., lap cient, căci ca să obţii re 20,00 Rai
tele nu se poate prelua. Ce
şi ouă, nivelurile atinse tăţenii — în această situa zultate cît mai bune, nu e
sînt mult sub posibilităţi. In ţie — au transformat laptele suficient să formezi comisii,
acest an ar trebui să se li în brînză. Cînd au vrut să să întocmeşti programe, ci
vreze, spre exemplu, 200 ca o predea la stat, li s-a se impune să foloseşti toate
pete de porci, dar nu s-au spus „Nu primim decît mijloacele muncii politico-
organizatorice, ţinînd seama
;
contractat decît 126, lapte brînză telemea", ceea ce de faptul că planurile sta DEVA:
de vacă, 900 hl, dar con bulzeşfenii nu ştiu face. De bilite nu admit nici un rabat. ra de p
tractele încheiate însumează unde rezultă că, pentru vii Lamentările n-au ce căuta nia — si
HUNEDC
abia 700 hl ş.a.m.d. De ce tor, ar trebui organizată o într-o activitate atît de im cială (FJ
aceste râmîneri în urmă ? pregătire pe această temă, portantă. pericuioo
(Arta) ;
Există mai multe cauze şi necesitate cu atît mai mare, noapte ('
Participanţii la schimbul de experienţă, vizitind vestigiile Sarmizegetusei. considerăm necesar a ne cu cît drumurile spre satele . B. TURDEANU TROŞAN
(Unirea)
pe ferici:
Al şapte
publica)
Utilaje care produc doar... pagube politislu 1
ral) ; VI
veşti nu
mare (M
torul „SATUR" (foto 2), im săpat spaţii înguste — pre NfiA : t
si
vestul
Redacţia ziarului „Drumul socialismului", împreună cu portat din R.S. Cehoslovacă, văzută cu greifer — tip PETRLLi'
organele de specialitate din cadrul Inspectoratului jude care — după cum se poate „Cheli", a cărei valoare se depărtat
(Muncdto
:
ţean de interne au organizat un raid prin unele şantiere observa şi d n fotografie — ridică, de asemenea, la pes Cîntă pe
şi întreprinderi hunedorene, urmărind modul în care sînt nu numai că nu este reparat te 1 milion lei. După infor lorcsc) ;
folosite utilajele de mare randament, grija pentru utila dar a ajuns şi într-o stare cu idei
jele tehnologice aferente noilor dezvoltări ale capacităţi mult mai gravă, fiind des maţiile primite de la lucrăto BRAD : (5
insulă
lor de producţie. Publicăm astăzi unele aspecte întîlnite. completat, pe parcurs, de o rii de aici rezultă că insta RABARZ
seamă de piese. Urmările u- laţia — care este de mare e~"-tAi d.
nei asemenea neglijenţe — randament la lucrările de să rup ; C
(Patria) ;
Am început raidul nostru în perfectă stare de funcţio dacă mai poate fi numită pături — a fost folosită casă (Fit
cu secţia de la Hunedoara nare, nu este folosit de peste astfel — pot fi apreciate da practic doar în perioada 17 BAI : Zii
cultură) :
a intreprinderii de utilaje un an de zile. „Noi l-am o- că amintim doar că valoarea iulie — 25 octombrie 1977, verde dc
grele şi transport Galaţi. La ferit l.C.S.H.-ului pentru a fi de inventar a acestui utilaj BRAZI :
vechiul sediu al secţiei, după utilizat în trei sclvmburi la este de 1 500000 lei. de la această ultimă dată de drago
York, N<
un dîmb din apropierea rîu- balastiere — menţiona tova In continuarea raidului nos fiind depozitată aici. I-II (Cas.
lumea
fi
lui Cerna, am găsit printre răşul loan Raţiu — dar ofer tru am ajuns şi la baza de in incinta întreprinderii dală (li
altele un excavator-macara ta noastră a fost refuzată şi utilaje a I.C.S. Hunedoara, „Plafar" din Orăştie, am în- RIA : S
şuij ; IL]
tip „Nobas" de mare capa astfel l-am dat disponibil". unde neglijenţa ne-a oferit tîlnit o situaţie, deşi diferită Hoffmam
din nou o surpriză, pe cît de
citate, .lăsat în părăsire (fo La noul sediu al secţiei de mare şi neplăcută, pe atît de ca gen, asemănătoare din LARI : c
(Muneito.
to 1). După cum ne spunea la Peştiş, un alt utilaj — a păgubitoare. Aici, pe o lun punct de vedere al lipsei de
tovarăşul loan Raţiu — şe cărei absenţă pe şantiere se gime de cca. 60 metri, în grijă faţă de eforturile ma
ful compartimentului produc resimte acut — stă de aproa dosul unei barăci-depozit, sînl teriale pe care le face sta
ţie de la această secţie — pe doi ani, în reparaţie, se înşiruite ansamblurile şi sub- tul nostru pentru dezvoltarea
utilajul în cauză, deşi se află zice. Este vorba de excavfa- ansamblurile instalaţiei de neîntreruptă a potenţialului
Timpul
productiv al unităţilor econo 21 septen
mice. Aici, o bună parte din continua
Cerul va
curtea întreprinderii este o- vor căde
Vîntul
cupată de numeroase utilaje moderat
şi instalaţii noi, destinate timpul ?i
tensificăr.
dezvoltării capacităţii de pro Temper
fi cuprin:
ducţie de la Întreprinderea
de, izolat
„Vidra" Orăştie — după cum de vint, i
paraturile
ne-a informat tovarăşul cuprinse
Gheorghe Gîrjob, inginer me lui trecut, se ridică la peste sine despre faptul că aceste de. Dimii
Timpul
patru milioane lei. mijloace tehnice produc
canic, la întreprinderea „Pla- 22 şi 23
Considerăm că aspectele doar... pagubă. Orice încer me rece
fofVla fapt, este. .vorba dş dimineaţa
Tftănîtonafe — cată exprimă care de justificare a acestor totul izol
30 bucăţi „Haşpele" bascu în esenţă indisciplina exis grave neglijenţe nu poate fi condiţi
lante şi o staţie de ianolină tentă în cadrul unor unităţi înlocui răspunsul concret, ca măjii brt
La HVQ1
care, după cum se observă economice în folosirea cu re nu poate fi decît unul T cu cerul
(foto 3), au fost depozitate maximă eficienţă a utilajelor stăvilirea în cel mai scurt Local vo:
din dotare, în păstrarea şi timp posibil a acestor pa ţii sub
sub cerul liber. Valoarea a- gube. tar la pe
'punerea în operă a noilor u- viţă şi n
cestor utilaje, care stau sto tilaje tehnologice destinate L DĂNUTTU Vîntul
cate în condiţii improprii de extinderii capacităţilor de cpt. GH. BOGDĂNESCU cu inten
piuă la
prin luna noiembrie, a anu producţie — vorbesc de la Foto: N. HUMULEŞTEANU
