Page 71 - Drumul_socialismului_1978_09

. 6 494 $ JOI, 21 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

r
Statul dacilor — stiictiira si
ZIUWE * OBRĂZNICIE
MĂSURATĂ CU...
organizarea socială NUMĂRUL PANTOFILOR

tubă rusă ; Nestemate durate (Urmare din pag. 1) exploatarea. Pe această li-' mîntul comun pentru condu­
pul dv. li- nie, în istoriografia noastră cători, la construirea tem­ \ Cind pe scena Casei ţ
►mandăm..,; l de cultură din Hunedoa- i
medicale ; care presupun cu necesitate disputele sînt multiple şi u- plelor, a drumurilor, a ce­
> glob — statul, iar existenja unui neori contradictorii. tăţilor, prestaţii la confec­ } ra evoluau formaţiile fol- ţ
ra de la la focul ţionarea de arme ş.a.). De I cbrice din Poiana Ruscăi, ţ
lui ; duşman de temut pentru Avînd în vedere aradul
pentru co- Imperiul Roman, încă în de dezvoltare a forţelor de asemenea, putem presupune l| care încheiau Festivalul (
ad marina- vremea lui Caesar, nu pu­ producţie (atestat de desco­ existenţa unui sistem apăsă­ [ datului, dansului şi portu-
La cifiva paşi de vestitul Ştelan Baiasz, Troian Bos- tea fi realâ fără existenţa peririle arheologice), nive­ tor de arendare a pămîntu- > lui pădurenesc, in sală, \
Muzeu mineralogic din Brad, doc), tabletele „Agerei‘ piac lui şi a turmelor de artima- \ un grup de tineri găJă-
mănia unde ochiul rămine statornic şi conving. unei puteri centralizate. Din lul de dezvoltare atins de le. Deci, indiferent de mo­ l gioşi deranja desfăşura-
rezultatele cercetărilor de
fascinat de bogăţia de cu­ O pledoarie sobră pentru pînă acum, istoricii au a- popoarele vecine gefo-daci- dalităţile de exploatare, pu­ - rea programului. La ob-
lor, cit şi mărturiile izvoa­
lori şl forme a adineurilo-r, mesajul uman al cltorva pin- \ servaţiile directorului casei
ului ; juns la concluzia că în sta­ relor scrise şi epigrafice la tem considera că aristocra­
„Muntele se află casa de cultură. Pre­ ze nemuritoare, prezentată tul dac principala pătură care se adaugă Columna lui ţia intra în posesia pluspro- de cultură, grupul a luat
:ră pe ţară. zent la unul dintre tradiţio­ de cineva care, cu puţin timp productivă o constituie oa­ dusului sub forma unui act. Dar i s-a alăturat un
i Studioului nalele acte de cultură — re­ înainte, in sala de operaţii Traian, considerăm înteme­ tinăr mal gălăgios — La-
EV. ; menii liberi de rînd (comaţi, iată ipoteza modului de tribut, care putea fi în bani,
vista sonoră cu public „Ago­ făcea să învingă viaţa, prin capilati), agricultorii şi meş­ producţie tributal (în va­ în muncă şi în produse. dislau Pitulici — care a-
ra" — remarci, alături de dragoste de om şi pricepere vea replici gata „confec­
e-cţiilor de teşugarii. La aceasta se riantă geto-dacică). Esenţa In concluzie, statul dac
apropierea în spaţiu a celor prolesională, are o valoare poate adăuna că rolul scla­ acestui mod de producţie în timpul lui Burebista, stat ţionate" pentru a răspun-
două instituţii, şi o altă pa­ şi o semnificaţie aparte. La vilor în producţie era mi­ constă în însuşirea pluspro- centralizat din punct de
ralelă de valoare : acele ne­ fel impresionează mesajele nor, ei fiind şi puţini la vedere politic, este o formă
stemate spirituale pe care unor vremi demult apuse, ausului de către clasa do­
Banan» număr. Atît oamenii liberi minantă sub forma unui trî- de organizare politică ge­
modestele „alocuţiuni a cite reînviate prin invagini şi co­ cit şi sclavii erau exploa­
cinci minute", le aduc cu mentarii adecvate, ori chi­ taţi de către aristocraţie but. In această situaţie se nerată de modul de pro­ MED
poate admite (şi nu există
ducţie tributal şi serveşte
generozitate unul public, la purile, de o măreţie rară, ale (tarabostes, pileaţi), care opinii contrare), că aristo­ ca instrument al aristocra­
fel de generos prin recepti­ ţării, aduse de obiectivul şi
1: 6,00 Ra- era clasa dominantă. în a- craţia reuşise să orienteze ţiei dominante pentru uni­
imineţii; 7,(i‘> vitate. Se realizează aici, în alese de ochiul călătorului cest punct de analiză se în folosul ei anumite obli­ ficarea într-o structură şi de obraznic la cerinţele
8.00 Revi aceste întruniri lunare, aş­ indrăgostk de natura pa­ pune problema modului
rierul tg$ei-. teptate şi necesare spiritual triei. gaţii ale comun'tăţilor să­ organizare un’tară a gefo- publicului, „Aveţi măcar
slin de ştiri; concret în care se realiza teşti (muncă depusă pe pă- dacilor. respect faţă de aceste fe­
ascultători- publicului lor statornic, unul „Agora" înseamnă, la Brad, mei vîrstnice, care au a-
vin de ştiri ; dintre dezideratele majore pasiune. Înseamnă dragoste
i compozito- ale Festivalului „Cintarea de frumos, de cultură, de dus pe scenă o frumoasă ţ
11
Ealman; 10,20 Gospodina — o bună tradiţie" (formaţia folcla- 5îj
5 Atlas fol- României" — sub genericul idei, de ridicare spirituală şi rică din Alun). „Nu vreţi, ij
etin de ştiri; căruia se desfăşoară împleti­ .cinstire a neomului.
e loan Clii- rea organică a muncii cu Despre ediţiile sonore ale gospodina In Orâştie totuşi, să păstraţi linişte ?“ V
vanpremieră creaţia. Şi aceasta in dublu „Agorei" se pot spune şi se — i se adresează o spec- ^
35 lliscoteca tatoare. Dar Ladislau e '
itin de ştiri; sens : pe de o parte, dezvă­ spun, peste tot, lucruri bune. Despre bufetul „Gospodi­ sînt serviţi, precum şi ordinea „spontan" ; „Tot de mine
tra foicloru- luind, prin fiecare temă abor­ Pentru toate, un cuvint de na" din Orâştie se vorbeşte şi curăţenia ce domnesc în
0 De la 1 la dată, noi şi noi chipuri ale mulţumire inimosului ei ini­ te legi ? M-al găsit cu
:-ciub ; 16,00 frumos şi cu respect în oraş unitate, in legătură cu toate părul mai mare, al ? Allă
1,15 Cintecc bogăţiei spirituale româneşti, ţiator, Tiberiu Vanca, şi nu în şi în afara lui. Şi asta pen­ acestea, reproducem doar \
!5 Coordona- ale frumuseţilor ţării şi oa­ ultimul rînd laude Consiliului tru că omul poate găsi aici două aprecieri. Un consuma­ că am la pantof numărul
16,40 Instan- menilor ei, iar, pe de altă de educaţie politică şi cultu­ 41 I". Cine ia act ? \
17.00 Buletin oricînd o mînoare caldă, bi­ tor dintr-o altă localitate con­
Ipinia pîibll- parte, prin relevarea unor ră socialistă al oraşului Brad, ne pregătită şi servită curat. semnează în condica de re­ \
serii ; 20,00 potente spirituale profunde, care patronează o asemenea In ziua cînd îl vizităm, gă­ clamaţii, sugestii şi propu­ SE LEGITIMA l
cântecului a unor pasiuni, care, prin aleasă mani testare spirituală,
0 Reflexele sim aici o gamă largă de neri : „Magazinul „Gospodi­ CU... PAHARUL
Cadenţe so- „Agora", prind glas şi aripi ce răspunde prin conţinutul preparate: ardei umpluţi, sar­ na" este foarte bine aprovi­
1 intr-o oră; îndrăzneţe. ei militant imperativelor Fes­ zionat, iar servirea clienţi­
stop muzical Lecţiile „Agorei" se impri­ tivalului muncii şi creaţiei male, salate de peşte, de vi­ lor de către personalul de h faptul serii, la pati- \
mă adine in sufletul specta­ „Cintarea României", cerin­ nete, orientală, un sortiment serviciu este ireproşabilă". seria „Dorna" din Hune- l
variat de preparate din le­
1RA : 18,00 torului, fiindcă vibrează la ţelor pe care secretarul ge­ Altă apreciere, de această do ara, şi-a făcut apariţia, iţia, r
dio ; 18,10 acelaşi glas al iubirii pentru neral al partidului, tovarăşul gume, din paste făinoase,
tţi de muzi- preparate lactate şi multe dată a unui consumator bucu- l gata „afumat", unun cetă- )
,30 Inscripţii fiecare imagine, idee sau Nicolae Ceauşescu le-a sub­ altele. reştean: „Am fost foarte fru­ ţean care s-a dus direct la Ţ
rii; 18,40 Me- cuvint ales şi spus. Fie că e liniat la recenta intiinire cu mos servit de personalul de vînzătoare şl, înşirînd o l
— Saxofo- o continuare a preocupărilor membrii conducerii Uniunii Unitatea dispune de bucă­ aici, de serviciu fiind vînză- ţ seamă de injurii şi insulte, }[
n ; 19,00 Co­ profesionale (Felieia Neag, tărie şi laborator propriu
mice; 19,30— Scriitorilor, de a aborda te­ pentru mîncăruri calde şi toarea Bogdan Finifa. Sînt i pe care nu le putem in-
azin. Ionel Golcea, Georgeia Bo- matici care să accentueze fi­ impresionat de calitatea mîn- I credinţa hîriiei, a cerut 1
'diciu, Virgil Tru'aşu, Stela zionomia României secolului produse de patiserie, mult cării şi servirea aleasă din \ condica de sugestii şi ob- l
Stănescu, Mihai David ş.a.), XX, să accentueze valorile apreciate de consumatori. acest bufet". Apoi, rînd pe l servaţii. In faţa refuzului .
fie că reprezintă o altă va­ calităţii artistice, legate in­ Toţi vizitatorii apreciază, în rînd sînt remarcate responsa­ / — justificat — şi-a conţi- ţ
m lenţă spirituală, la fel de disolubil de mesajul şi sem­ afară de varietatea şi cali­ bila unităţii, tovarăşa Paras- I nuat invectivele, extinzîn- 4
Concursul nostru : „Cea mai
prolund cultivată şi şlefuită nificaţia artei. huilă fotografie". tatea mîncăirii, promptitudi­ chiva Metea, patisiera Ioana (j du-le şi la cetăţenii din
de pasiune (Sorin Costlna, ILEANA LASCU-MURESANU P. BERA, Deva nea şi buna-cuviinţă cu care Diaconescu, bucătăreasa Vă-
ra şi picătu- 1 jur, care au încercat să-l/ X,
Patria); Mî- luca Trif şi Csapall Elena. 1 tempereze. „Am legitima- i
-II (Arta) ; Acum, în sezonul de pre­ \ ţie specială — striga în ?j
Brigada spe- gătiri pentru iarnă, purtăm o
; Urmărire Festivalul „Sarmis ’78“ 1 gura mare — şi pe toţi vă Jj
seriile I-II discuţie cu responsabila uni­ ) aranjez /". Din legitimaţia,
iscutul din tăţii. O întrebăm tocmai de­
ictorul); PE- silvania". Organizai _ de Co­ daş („Tribuna" Cluj-Napo- Ciobanu, a prilej uitaşi o sea­ spre aceste pregătiri, Ia ca­ \ prezentată în ultimă in- t
odii, melodii IsAftMlS mitetul judeţean de cultură ca), Mircea Copil („Famiiia" ră de autografe. l stanţă, rezulta că cel în
ît de aproa- şi educaţie socialistă şi Cen­ Oradea). re tovarăşa Paraschiva Me­ ’ cauză nu era altul decit .
, cauza nu era anul aeat
Noiembric) ; Întâlnirile, la care au fost tea ne răspunde : ) Nicuşor Malea, lucrător la l*
ntinent (Re- trul judeţean de îndrumare a prezenţi şi conducătorii ce­ FESTIVALUL FILMULUI — Am însilozat pînă în
■laboratoare
\
3 ENI : Mark, creaţiei populare şi a mişcă­ l serviciul C.T.C.-laboratoare , r
nova (Cultu- rii artistice de masă, eveni­ naclurilor şi cercurilor lite­ DOCUMENTAR... prezent 4 000 kg de cartofi, din C.S.H., care îşi pier- V
: Fără po- mentul cultural a prilejuit, rare din judeţ, s-au bucurat 600 kg rădăcinoase, ardei duse bunul simţ în conţi- i
ice nimeni ieri, Întâlniri ale iubitorilor de o caldă primire. ...organizat tn Valea Jiului, iute, am pus la borcan ver-
resc) ; LO- in această săptămină, de nutul paharelor băute 1
rtleman in literaturii de la E.M. De­ studioul „Al. Sahia" Bucu- 'deţuri trecute, o însemnată peste măsură, In diverse \
(Minerul) ; va şi I.P.H. (ce au a- „SALONUL HUNEDOREAN revştl şi întreprinderea cine­ cantitate de varză şi alte localuri, l-au amintit a-
pod prea in- ZILELE REVISTELOR vut loc la institutul dc pro­ AL CĂRŢII" produse. Aşa stăm la ora ac­
seriile I-II LITERARE DIN iectări şi casa dc cultură) cu matografică judeţeană, a pri­ ceasta lucrătorii însărci- i
ANIN O AS A: TRANSILVANIA lejuit cinefililor vizionarea tuală, pregătirile pentru iar­ naji cu păstrarea ordinii }
line (Munci- scriitorii Nicolae Stoe, Vasi- Ieri seară, cea dc-a 111-a peliculelor : „Din realizările nă însă le continuăm. Vrem publice. V
lNI : Un om Festivalul culturii şi educa­ le Copilu Chitară („Astra" zi a „salonului cărţii" a avut României socialiste", „File ca pe toată perioada de iar­
Noiembrie) ; ţiei socialiste hunedorene Braşov), Ion Mircea („Tran­ ca invitat de onoare pe au­ din literatura română pe e-
ienceie din silvania" Sibiu), Angliei Dum- torul volumului „Diligenţa cran", „Cintarea României", nă să avem unitatea bine
roşie); GU- „Sarmis ’78“, a înscris, ieri, o brăveanu, Mircea Şerbănesc- de seară", Anghel Dumbră- aprovizionată, pentru ca toţi JOCUL
n lumea fil- nouă manifestare de presti­ precum şi IntîLniri cu regi­ clienţii noştri să fie pe deplin ,DE-A GARANŢIA"
iatf-, giu : inaugurarea „Zilelor cu („Orizont" Timişoara), veanu. Lansarea volumului, zori şi operatori ai studiou­ mulţumiţi. !i
IE : Jucăria, revistelor literare din Tran­ Negoiţă Irimie, Teodor Milia- prezentat dc scriitorul Radu lui bucurcştoan.
verde de a- CORNEL FIERARU z A
; GEOAGIU- Tovarăşul losii Gheor- T
lor (Casa de . } ghe, din Băcia nr. 20, are. i
EG ; Iarba
a (Popular); Poate că mulţi dintre cei tate este interzisă". Numai I t o electropompă cumpăra- i
ibila poveste ţ tă de la magazinul „Elec- [
AL AN : New ce citesc aceste rînduri au De ce se mai văd ia ore matinale că, aşa cum a recunoscut şi ■ tace" din Simeria, care f
rk — seriile văzut, uneori, pe stradă, Magdalena Hampei, ajutoa- \ .■ - -
tit unitarul y
ailtură); Din la ore matinale, indivizi rea şefei de unitate, mufţi s-a defectat în termenul
de altă- I \ de garanţie. Pentru reper- 4
ie) ; SIME- care se datină pe picioa­ indivizi care se clatină pe picioare?! nu bagă in seamă respec­ „ l rarea ei, tovarăşii de la- ?
irie (Mure- re şi s-au întrebat cum au tiva interdicţie. Sint unii ca­
ovestirile lui ajuns ei în această'^stare re cumpără sticle de alcool magazin l-au îndrumat pe
lina) ; GHE- cumpărător la unitatea de 4
l colonadelor devreme ce, cum se ştie, u- — in parcuri, la colţuri eram in restaurantul cu au­ de la intrare 4 oameni işi de la tejghea şi o consumă specialitate a cooperativei *
nităţile de alimentaţie pu­ de stradă, sau in curţi. Ast­ toservire din apropierea au- treceau unul altuia, in văzul ciţiva paşi mai încolo, la meşteşugăreşti din Sîme- -
blică desfac băuturi alcoo­ fel că, la ora 7, cind se duc togăril din Deva. La o ma­ lumii, fără a se sinchisi de masă. liria ; cei de aici l-au ort- ţ
lice numai începind de la la serviciu, unii sini sub in­ să, doi cetăţeni ce ceruse­ nimeni, o sticlă cu alcool, — Nu ne ascultă cind le entat spre lucrătorii de la f
orele 10. Ne-a interesat fluenţa alcoolului. ră două calele, degustau in vreme ce, in sala de ser­ zicem să nu bea in unita­ cooperativa meşteşugă- i i
şi pe noi această problemă Dochia Rădoi, responsa­ lichidul din ceşti şi această vire un cetăţean dormea cu
mmmstm te, ne spunea interlocutoa­ rească „Viaţă nouă" din/ \
- sesizaţi fiind de mai mufţi bila unităţii nr. 44 din Vul­ „operaţie" nu se mai ter­ capul pe masă. Am sesizat rea. Faptul e cunoscut şi ) Orâştie care, la rindu-le, l
tbil pentru cititori — şi am încercat can, opina : mina. Explicaţia era simplă, cele două situaţii conduce­ i l-au trimis la confraţii fot a
Vremea va să-l găsim explicaţia, sau rii unităţii şi tovarăşa Liviâ la întreprindere şi la mili­
i răcească, mal bine-zis,"cauza. Ne spu­ — Alimentarele au de cîş- Simina ne-a spus ; ţie, dar nu se iau măsuri î din Deva. Astfel, de aproa- jA
fiabil. Izolat, tlgat in ce priveşte realiza­ severe pentru a se înlătura. t pe patru săplomîni G.l. es- I
slabe. nea Rozalia Sohler, respon­ rea planului din vinzarea Atitudini — Ştim că se bea alcool ţ te purtat pe drumuri şi nu '■ ‘
ifla slab la sabila alimentarei cu auto­ in cofetărie, dar n-avem ce lată deci citeva păreri
tord-vest, în servire nr. 4 din Petroşani: de băuturi alcoolice, insă in legătură cu problema de 1 ştie ce să mai Iacă pen- 1
■ezentind in­ nu trebuie să privim pro­ face. Uneori, cind observăm 1 tru că termenul de garan- V
1
ie. — De ciad bufetele şi o fost observată de toată aşa ceva, ii poftim afară care ne ocupăm în aceste ) ţie al electropompei cum- li
minime vor restaurantele au trecut ta blema îngust şi de aceea, lumea prezentă in unitate, pe astfel de oameni, dar rînduri. Desigur, ele sint l pârâte se apropie de sca- }j
e 3 şi 8 gra- noul fxrogmm în ce priveş­ bucuroşi am renunţa să vin­ fără prea mult succes, liind- doar opinii pe care le su­
icurile ferite numai de personalul loca­ .' denţă. V
iborîte. 1*0111- te desfacerea băuturilor al­ dem coniac, lichior efc. pî­ lului nu : cei doi indivizi că nu ne ascultă. Ba unii punem atenţiei consiliilor 1 Cum. acest caz nu-i sin- 4
:ime vor fi coolice, în primele ore ale nă la ora 8 sau 9, spre e- turnau mereu in calea din­ ne înjură, ne bruschează.., populare care sint in mă­
12 şl 17 gra- dimineţii alimentarele vind \ gular, este de datoria i
izolat, ceaţă, xemplu. Aş face propune­ tr-o sticlă cu coniac, pe ca­ — De ce nu anunţaţi, in sură să decidă. Un l conducerilor magazinului /
tbil pentru cantităţi foarte mari de rom', rea ca organele în drept re o ţineau ascunsă in ser­ astfel de cazuri, organele lucru e* te clar: a ve­ / „Electrice" din Simeria şi \
nbrie : Vre­ coniac, lichior, îmbuteliate să studieze această posibi­ vietă. Astfel că, după o de ordine ? dea dimineaţa devre­
mi, variabil, în sticle de 250 ml. Am se­ ) I.C.R.M. Deva ca, impreu• l
il ceaţă. Cu litate şi să ia măsurile cu­ vreme, limbile celor in cau­ — Le-am anunţai, au fost me, înainte de a începe lu­ 1 nă cu producătorul — j
nineaţa, vor sizat acest lucru şi am venite. ză au început să se împle­ la faţa locului şi i-au scos crul în întreprinderi şi in­ - cooperativa meşteşugă- 1
►rabile for- căutat să micşorăm conti­ ticească. Casieriţa a sesizat din sală pe amatorii de stituţii, sau chiar duminica ! I rească „Electrobobinaj"
slabe. nuu stocul de băuturi la un Cele relatate pină acum
Vreme rece, sfert de litru, astfel că, in sint numai un aspect al scena cu pricina, dar alcool înainte de ora 10. înainte de ora 10, oameni Bucureşti — să pună ca­
lorar noros. problemei: chestiunea de s-a făcut că n-o vede, iar' Pe un perete al unităţii clătinîndu-se sub influenţa păt acestui joc ,,de-a ga­
ta precipita­ ultima vreme, vinzarea de responsabilul nu era acolo. alcoolului, nu e deloc un ranţia" şi să hotărască
ţi de ploaie, alcool a scăzut. care ne ocupăm mai are şi Cafea-dulciurl nr. 5, tot din
500 m, , lapo- — Vasăzică, se cumpără alte faţete de care merită O altă scenă, tot in ziua Brad, scrie cu litere de-o fapt care face cinste. concret : cine repară pro­
e. să ne ocupăm. In ziua de aceea, în cofetăria „Garo- şchioapă : „Consumarea TRAIAN BONDOR li dusele furnizorului...
ifla moderat băutură de la alimentara.
băuturilor alcoolice în uni­
e se consumă?
fiţa" din Brad : la o masă
17 septembrie, la ora 7,
i temporare Unde se consumă ? • 17 septembrie, la ora 7, flţa" din Brad: la o masa băuturilor alcoolice m uni- ikhihi>i ovnuvn < ^
km/oră.