Page 73 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 73
Proletari din toate jărîle, u*ifi-va!
ANUL XXX
Nîî. 6 495
VINERI,
22 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Toate forjele satelor, ţoale mâjteeie mecanice miâ ral PREMIERĂ PE TARĂ
Sf-MlBîARiOK LEI m din Deva găzduieşte, în a-
„Patria*
Cinematograful
ceastă săptămină, spectaco
Ş’CE. ATI'ÎNTREPRINS «CUM. ACŢIONAT,'O CARF.ŞiN' REZUlTA'ElE • •
LA STR1HIU RAPIDA Â RECOLTE!! „Cianura şl filmul picătura de
românesc
cu
le
ploaie*. Publicul hunedo-
rean are bucuria de a vizi
Dovedind o înaltă ona noua producţie cine
LA iNSÂMWţAMLE DE TOAMNĂ! responsabilitate muncitorească matografică românească tn
premieră pe ţară.
Am intrat în ultima de ţele planificate, iar în tatea în agricultură să se mmozi
cadă a lunii septembrie. C.A.P. pe 35 la sută, pre desfăşoare în spirit dc or de la dricarii alta
Datorită ploilor care au gătirea terenului s-a făcut dine şi disciplină, mijloa
căzut în ultimele zile, pre pe abia 20 la sută din te cele mecanice să fie folo
cum şi unor deficienţe renuri în I.A.S. şi 16 la site în schimburi prelun îşi onorează exemplar ÎN ATENTIE —
de ordin organizatoric, rit sută în C.A.P. Un- decalaj gite şi în două schimburi, PROTECŢIA MUNCII
murile şi vitezele de lucru destul de mare există la iar forţele manuale să fie In cadrul unei consfătuiri
seară — inclusiv dumini angajamentele ie întrecere
stabilite de Comandamen însămînţări, care s-au rea ulilizate din zori şi pînă în do lucru ce a avut loc la
Iul
Neag,
Cimpu
tul judeţean pentru agri lizat numai în proporţie de Victor Dumitru — tovarăşul
procuror
cultură nu au fost realiza 15 la sută în I.A.S. şi 9 la ca — cu maximum de ran şef al Procuraturii judeţe
te în unele consilii inter- sută în C.A.P. dament. Un aport de sea ne — a făcut o amplă ex
cooperatiste, ceea ce a de Faţă de această situaţie, mă la strîngerea şi înma Convorbire cu tovarăşul inginer CAROL SCHRETER, punere privitoare la respec
normelor
de
protec
terminat întîrzierea atît a se impune ca organizaţiile gazinarea recoltei, la elibe directorul I. M. Uricanî tarea muncii în unităţile fo
ţia
recoltărilor, cit şi a însă- de partid de la sate, con rarea terenurilor care ur restiere. Vorbitorul a insis
inînţărilor de toamnă. siliile populare, comanda mează să fie însămînţate tat în mod deosebit asu
pra
cunoaşterii
Din datele centralizate mentele locale pentru a- în această toamnă, sînt — Mai întîi vă solicităm angajament suplimentar ni In vigoare, asupra legislaţiei
conse
la Direcţia generală pen gricultură, conducerile uni chemaţi să îl aducă elevii, să ne precizaţi caro sînt l-am realizat, iar acum cinţelor pe care lc au aba
actele
tru agricultură şi industrie tăţilor agricole, toţi lucră organizaţiile de tineret. realizările la zi ale mine am ridicat ştacheta la terile şl manifestate de in indisci
plină
acest
alimentară reiese că, pînă torii ogoarelor să acţione Totodată se impune ca rilor de la Uricani ? 12 000 tone cărbune net. domeniu.
ieri, în cooperativele agri ze energic penlru culesul întreaga activitate politică — De la începutul anu Rog să se reţină : 12 000
cole de producţie cartofii şi înmagazinarea fără pier şi organizatorică desfăşu lui şi pînă astăzi minerii tone de . cărbune net cocsi- „CARTEA FETELOR" — IN
au fost recoltaţi de pe 30 deri a întregii recolte de rată de către organizaţiile noştri au scos din adîncuri ficabil, cantitate pentru DEZBATERE
Ta sută din suprafeţele pla legume, cartofi, sfeclă de de partid de la sate să fie şi au trimis la ziuă mai care trebuie extrase circa Marilo întrebări ale ado
nificate, iar în I.A.S. lu zahăr, porumb şi fructe, subordonată intensificării bine de 30 000 tone de căr 50 000 tone cărbune brut. lescenţei şi tinereţii, la ca
volumul
„Cartea
fetelor*
ro
crarea respectivă s-a reali pentru strîngerea, transpor ritmului de lucru la recol bune brut. Cu cele mai Avem toate condiţiile, a- încearcă să dea răspun
zat în proporţie de numai tul şi depozitarea furaje tat, strîngerea furajelor şl bune realizări se prezintă suri, au constituit subiec
15 la sută. Există însă un lor, penlru onorarea exem la semănat, în scopul asi sectoarele II şi III. Subli Convorbire realizată cje tul unei reuşito dezbateri,
Comitetul
mare decalaj la onorarea plară a livrărilor la fondul gurării unei bune aprovizi niez că paralel cu îndepli GH. I. NEGREA organizate al do femeilor eu ju
deţean
un
fondului de stat, fiind în de stat, precum şi efectua onări a populaţiei cu pro nirea ritmică, constantă a mare număr de muncitoa
deplinite abia 7 la sută rea în epoca optimă şi de duse agroalimentarc şi sarcinilor zilnice la extrac (Continuare in pag. a 2-a) re de la Fabrica de Încăl
din prevederi. De aseme calitate a însămînţărilor de pregătirii unor baze traini ţia de cărbune, am înre ţăminte Hunedoara.
nea, sfecla de zahăr a fost toamnă pe toate suprafeţe ce recoltei anului viitor. gistrat însemnate economii
recoltată de pe aproape ju le planificate. Succesul de Stă în posibilitatea orga la consumurile specifice, tn organizaţiile de pionieri
mătate din suprafaţă, dar plin la efectuarea în cele nizaţiilor de partid şi a co mai eu seamă la energie
se mai află netransportate mai bune condiţii a volu mandamente! .r locale pen electrică şi material lem
din cîmp peste 3 000 tone. mului sporit de lucrări de tru agricultură ca printr-o nos.
Pentru a evita pierderile pinde hotărîtor de buna muncă susţinută, prin c- — Ştim că Ia începutul Adunările de analiză —
şi deprecierea calitativă organizare a muncii în fi xemplul personal al pri acestui an, minerii de la
este necesar să fie impul ecare unitate şi formaţie marilor, preşedinţilor do LÎrlcani s-au angajat să
sionat transportul, folosind do lucru, de folosirea cu C.A.P. şi cadrelor tehnico dea suplimentar 4 000 tone moment de angajare
la întreaga capacitate toate randament maxim a tim să asigure mobilizarea tu de cărbune» Care este si
mijloacele destinate aces pului favorabil, a forţelor turor locuitorilor satelor, tuaţia îndeplinirii angaja
tui scop, inclusiv a celor şi mijloacelor mecanice. cu mic cu mare, la efectu mentului asumat ? comunistă
venite în ajutor de la uni Unităţile agricole de stat area în condiţii cit mal — Angajamentul iniţial
tăţile economice. şi cooperatiste dispun re bune a întregului volum a fost îndeplinit. Apoi mi za exigentă şl responsabilă,
Puternic
de
mobilizate
Maximă urgenţă reclamă almente de condiţii să spo de lucrări aflate la ordinea nerii noştri l-au suplimen expunerea secretarului ge a modului în care au foşfc.
strîngerea întregii recolte rească mult vitezele zilni zilei p« ogoare. tat la 8 000 tone. Şi acest neral al partidului, tova valorificate mijloacele spe-
de legume, în special a ce de lucru la recoltat şi răşul Nicolae Ceauşescu, cific pioniereşti de optimi
produselor cu grad ridicat insăminţări, pentru a recu prilejuită de deschiderea zare a muncii de învăţa
dc perisabilitate — ardei, pera restanţele acumulate. ÎN INTERIORUL ZIARULUI: noului an şcolar şi univer re. Pionierii au datoria să
tomate, fasole, castraveţi, In acest scop se impune sitar, ca şi de chemarea reliefeze aici preocuparea
vinete — ,eare să fie li ca — acţionînd în spiritul • investiţii!* — în termen, economice, de calitate lansată de către cel de-al activelor lor şi detaşamen
vrate neîntîrziat la fondul indicaţiilor date de se • Reclama comercială în comerţul brădean — mai le VH-lea Forum Naţional al telor pentru pregătirea şt.
de stat. cretarul general al parti gată de specific, mai atractivă pionierilor, consiliile şi desfăşurarea adunărilor de-
Rămîneri în urmă exis dului, tovarăşul Nicolae • Festivalul „Sarrnis 78“ comandamentele pionie detaşament, pentru forma
tă şi la însămînţări. Dacă în Ceauşescu—să se organize • Călduroasă primire la Deva a laureatelor gimnasticii reşti din judeţul nostru rea şl dezvoltarea unei a-
I.A.S. s-au efectuat arături ze temeinic munca pe o- româneşti au încăput anul de învă- titudini conştiente, respon
pe 49 la sută din suprafe goare, astfel incit activi
ţămînt hotărîte să-şi spo sabile şi active faţă de în
rească eforturile pentru văţătură —• principala în
creşterea contribuţiei Or datorire patriotică a pur
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE ganizaţiei pionierilor la tătorilor cravatelor roşii
înfăptuirea, şi în domeniul cu tricolor, ,pentru realiza
învăţămîntului, a obiecti rea unei opinii colective-
CEA DE A 75-A MIE TONĂ circa 300 kg cărbune pe cerea cheltuielilor materiale. în cadrul iniţiativei „Contul
DE FONTĂ PESTE PLAN v>-post. Semnificativ este faptul Prin diminuarea consumu colector de economii al sec vului major al etapei ac intransigente faţă de re
tuale — trecerea la o nouă
zultatele slabe la învăţă
că sporirea continuă a pro- rilor la lemn de mină, che torului", minerii de aici au
întrecerea din Combinatul ducţiei de cărbune este în restea, energie electrică şi realizat în acest an peste calitate a muncii. tură şi de manifestările-
•siderurgic Hunedoara pen soţită îndeaproape de redu prin alte acţiuni întreprinse 1 500 000 lei economii. La nivelul tuturor consi negative din comporta
ment.
tru sporirea producţiei de I liilor şi comandamentelor
metal în condiţiile unei efi pioniereşti se analizează, Un loc important în dez
ciente ridicate a consemnat în spiritul exigenţelor im bateri să-l ocupe contribu
în aceste zile un nou suc puse de documentele dc ţia Organizaţiei pionierilor
la legarea mai strînsă a
ces de prestigiu, ai cărui au partid şi ale organizaţiei, învăţămîntului de practică,
tori sînt furnaliştii : realiza activitatea desfăşurată în de viaţă, la folosirea inten
rea peste sarcinile de plan anul trecut, stabilindu-se sivă a laboratoarelor, cabi
revenite de la începutul a- măsuri concrete pentru netelor şi atelierelor.
nului şi pînă în prezent a creşterea calităţii muncii
celei de a 75-a mie tonă viitoare. Cadru şi prilej Rolul mişcării cultural-
de fontă. în aceeaşi perioa deosebit îl oferă, în acest artistice şi sportiv-turistice
dă, în sectorul furnale au sens, adunările de detaşa la ridicarea nivelului do
fost materializate o seamă ment ce se desfăşoară în cunoaştere, formarea mul
de măsuri pentru reducerea perioada 20—30 septem tilaterală a personalităţii
continuă a consumurilor spe brie a.c., avînd la ordinea copiilor, ca şi preocuparea
cifice, ceea ce s-a soldat cu de zi preocuparea coman pentru asigurarea unui
economisirea a peste 1 600 damentelor detaşamentelor, larg caracter de masă şi
tone cocs metalurgic. a tuturor pionierilor pen a unui profund conţinut
tru creşterea nivelului de educativ acţiunilor din ca
PESTE 1,5 MILIOANE LEI pregătire teoretică şi prac drul Festivalului naţional
ECONOMII tică al elevilor şi aproba „Cîntarea României" şi a
rea programelor de activi competiţiei naţionale ,.Da-
Colectivul de muncă de tăţi pe primul trimestru al ciada" vor trebui să ocu
la sectorul V al I.M. Lupeni anului şcolar. pe, în dezbateri, un loc
se situează în fruntea între Promovînd cu consec distinct.
cerii ce se desfăşoară aici, venţă autoconducerea şi
reuşind ca de la începutul democraţia pionierească, Prof. RAFILA IACOB
anului şi pînă în prezent să spiritul critic şi autocritic, preşedintele
obţină un important spor de comandamentele pionie Consiliului judeţean
producţie prin depăşirea ni reşti, cu sprijinul coman al Organizaţiei pionierilor
Laminorul Blumlng 1 OM : Maistrul laminalor Breaz. Simion, Împreună eu muncitorii
velului planificat al produc la minatori Niculescu David, Twtoso Anton şi Ianoş Glieorgbe, se consultă în vederea danţilor instructori, sînt
tivităţii muncii pe sector cu bunului mers al laminării, Foto : N. NEGRU chemate să asigure anali (Continuare in pag. a 3-a)