Page 74 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

T N V S ' S T Î Ţ I I X . - Î S
ii!
economice, ds o&Mtate.

PE AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ 9,00 T
Minerii de la Uricani 10.00 Ti
RÎU MARE-RETEZAT : la
di
îşi onorează exemplar 11,85 Oi
te
Se impuşi eforturi stăruitoare Si
cil
11,40 Ti
pentru recuperarea rămîneritor in angajamentele de întrecere 15.00 Ti
(Urmare din pag. 1) tre de mineri îşi îndepli­ 16.05 Ci
(Ic
urmă şi încadrarea tuturor vem garanţia că şi acest nesc cu regularitate sarci­ de
S(
nile la extracţia de cărbu­
li;
lucrărilor in graficele stabilite! angajament va fi îndepli­ ne, scot schimb de schimb 17.00 Ei
nit şi depăşit.
cărbune în plus.
BC
— Aveţi mineri destoi­ — Fireşte, fruntaşii în 19.00 TU
nici, aveţi oameni care muncă nu se mulţumesc to
Vara este pe sfîrşite. schimb pentru utilaje, în­ 19.05 Fe
Toamna îşi face simţită zestrarea mai bună cu uti­ sînt mereu în fruntea în­ nici o clipă cu ceea ce au Ui
tot mai mult prezenţa. Ve­ laje de mare randament trecerii socialiste pentru a obţinut, privesc mereu In
nirea ei îngreunează mult şi mijloace de transport, da ţării cărbunele necesar. înainte, spre realizări mai şi
şi lucrul pe şantiere. Dar soluţionarea unor proble­ V-am ruga să numiţi cîţi- înalte. 19.20 10(
nici lunile'de vară n-au me de natură socială — va dintre cei mai buni — Aşa este. Bizuindu-ne 19,30 Te
fost momente de vîrf, de sînt cîteva dintre acestea. dintre cei buni. pe destoinicia şi dăruirea 19,50 Pr
mi
recorduri pentru construc­ Dar tot atît de adevărat — La sectorul I se re­ în muncă a minerilor noş­ P;\
torii din Retezat, aşa cum este că nu s-a depus sufi­ marcă minerii şefi de bri­ tri, pe înalta lor responsa­ 20.20 Fii
ax fi trebuit, aşa cum li cientă stăruinţă, nu s-a gadă Dumitru Bornoiu şi bilitate faţă de plan şi an­ sa
s-a cerut, deşi in cea mai manifestat destulă preocu­ Procopie - Moater, la secto­ gajamente — calităţi do­ Tv
ou
mare parte posibilităţi au pare pentru soluţionarea rul II — Kellemen Lau- vedite în repetate rîn- 21,50 At
existat. unor probleme şi situaţii renţiu, Gheorghe Drănău, duri —, avîndu-i mereu pe tei
Pe cele 8 luni, scurse care se puteau rezolva cu Constantin Sorescu, Aurel comunişti în fruntea în­ 22,25 Te
din acest an, situaţia înde­ forţe proprii. Au fost ca­ Şoşoi, la sectorul III — trecerii socialiste, ne gîn-
plinirii sarcinilor de plan, lificaţi abia 30 de mineri, Traian Pop, Gheorghe dim şi acţionăm pentru
pe şantiere, se prezintă din 100 cit se puteau ca­ Scorpie, Gheorghe Durlă, creşterea randamentelor în I. V. Câlan, furnalul nr. 1 : In fotografie, Rsş Dionisic,
astfel : lifica, indicele de utilizare Ioan Baciu, mulţi alţii. abataje, mai .cu seamă la urmărind funcţionarea furnalului.
r
Şantierul I — uzină 70,7% a buldozerelor este de a- Printr-o bună organiza­ sectoarele I şi II,' introdu-
Şantierul II — aduc- bia 75 la sută, coeficientul re a muncii în abataje, pe cerea de noi capacităţi .de BUCL
ţiunea principală 101,8% de folosire al întregului toate schimburile, aprovi­ producţie în subteran, în­ în atenţia legumicultorilor rtioprog
Kadioju
Şantierul III — parc mecanizat atinge 80 zionarea corespunzătoare a tărirea în continuare a dis- • presei ;
baraj 7.5,4 % la ,sută, în timp ce ne plîn- locurilor de muncă, întra­ eiplinei minereşti în mun- ! Datorită temperaturilor scăzute din ultimele zile, diilor; !
Şantierul IV — a- gem că n-avem utilaje. jutorare deplină între mi­ că, pentru ca şi contribu- I care — aşa cum prevăd meteorologii — vor persista, 9.05 Răi
lor ; 10.
ductiunea secun­ Sînt încă foarte nume­ neri, întărirea ordinii, dis­ ţia noastră la realizarea există pericolul căderii brumelor. Pentru a preîntîmpina 10.05 Ai
dară 72,3 % roase învoirile de la lucru, ciplinei şi responsabilităţii angajamentului organiza­ eventualele pagube în grădinile de legume, Direcţia a- SănătaP
Pe Grupul de şantiere absenţele nemotivate, iar minereşti, atît în ceea ce ţiei judeţene de partid să gricolă judeţeană şi U.J.C.A.P. recomandă să fie luate ai şlag
11.00 Bl
80,4 la sută. Deci, un sin­ pentru stabilizarea oame­ priveşte eliminarea nemo­ sporească mereu. Minerii I măsuri energice pentru strîngerea grabnică a produse­ Avanpri
gur şantier îşi realizează nilor nu s-a făcut tot ce se tivatelor, cît şi mai buna de la Uricani garantează lor ajunse la maturitate şi pentru protejarea celor care 11.35 Di
obligaţiile, cu o depăşire putea. folosire a celor 6 ore de că îşi vor face exemplar nu sînt în faza de recoltare (castraveţi, ardei, roşii, Buletin
comoar;
sensibilă. In rest... Dacă cheltuielile la 1 000 lucru, efectuarea schimbu­ datoria, vor fi mereu în vinete etc.), pregătind din timp materialele necesare şi 12.35 Ri
In aceeaşi perioadă, in­ lel,,producţie s-au redus cu lui în abataje, marea ma­ fruntea colectivelor mine­ constituind echipe de intervenţie în acest scop. De la 1
dicatorul productivitatea 1,63 lei este o realizare, joritate a brigăzilor noas­ reşti din Valea Jiului. club ;
muncii se îndeplineşte du­ mai cu seamă un început 16,20 €«
ce; 16,4
pă cum urmează : bun. Dar şi în această pri­ 17.00 Bl
Şantierul I — uzină 90,3% vinţă unele şantiere depă­ Pentru
Şantierul II — aduc- şesc indicatorii planificaţi, Venituri băneşti re mun
rii ; 20,0
ţiunea principală 110,1% nu se respectă cu stricte­ Un muncitor elită zică po]
Şantierul III — ţe programele operative de nalo cu
baraj 92,1% lucru stabilite pe formaţii suplimentare denie so
Şantierul IV — aduc- şi puncte de lucru, nu pe­ Din rîndul copiilor se răştie. Citeşte şi învaţă place să zbor dintr-un loc tr-o ori
stop nu
ţiunea secundară 98.4% ste tot sînt întocmite gra­ distingea o figură încărca­ foarte mult în toate dome­ în altul. Vreau să lucrez a TIIW
Pe grup 93,1% fice de recuperare a ră- Datorită preocupării pen­ tă de nobleţe şi inteligen­ niile, în special din .cele aici, unde mi-am început tualitatc,
Uolectjvul de la şantie­ mînerilor în urmă. Mai e- tru sporirea producţiei agri­ ţă. Era cea a lui llie Her, legate de meseria de bla­ meseria, pînă la pensiona­ Indii iii i
fagure
rul II — aducţiunea prin­ xistă şi obiceiul nesănătos cole marfă, în special premiantul absolut al tu­ na r. re. Imi iubesc tovarăşii de ne de li:
cipală dovedeşte încă o ( de a căuta justificări, mo­ în sectorul zootehnic, coo­ turor claselor, mîndria şco­ — Despre meseria în muncă. Cît despre cealaltă ră ; 18,4
din -cim;
dată că este posibil să-şi tivări ale nerealizărilor, în perativa agricolă din Lă- lii din Chitici şi a cetăţeni­ care lucrezi, ce-ai putea chestiune, eu consider că la Iară ; 19
îndeplinească exemplar în­ locul măsurilor ferme pen­ puşnic a obţinut supli­ lor din Ocolişu Mic, sat să spui ? „Vidra" fiecare om este social-po
datoririle. Şi, drept conse­ tru impulsionarea lucrului, mentar peste 500.000 lei pitulat după dealuri împă­ — Sînt mîndru că lu­ de bază la locul lui de scrisorile
cinţă firească, realizează şi învingerea greutăţilor şi venituri băneşti. Prin folosi­ durite, unde llie a deschis crez într-o fabrică a cărei muncă, asemenea unei ro­ punerile»
o medie a retribuţiei luna­ neajunsurilor. rea judicioasă a .bazei teh- pentru prima dată ochii marcă a depăşit de mult tiţe într-un mecanism. Mai cii ; 19,1
al bucur
re pe lucrător de aproape Stă în puterea celor a- nico-materiale, unitatea dis­ mari şi curioşi spre lume. graniţele ţării. Toţi, cu mic ales ca maistru îmi dau 20.00 Via
3 000 lei. proape 650 de comunişti pune realmente de condiţii seama de acest lucru.
Este cît se poate de lim­ care muncesc pe amena­ să amplifice realizările, să — Ce părere ai că fos­
pede şi de concludent: a- jarea hidroenergetică Rîu înregistreze noi şi însemnate tul tău profesor scrie astăzi
colo unde se munceşte bi­ Mare-Retezat, a întregului succese pe calea redresării despre tine ?
ne şi cu răspundere sar­ colectiv de muncă de aici activităţii economico-financi- — îmi puneţi notă pen­
cinile de plan se îndepli­ să imprime ritmului ac­ are. Demn de menţionat es­ tru răspuns ?
nesc ritmic, cîştigurile oa­ tual de execuţie un puls te. că angajamentul asumat Timpul a trecut ireversi­ cu mare, au nevoie de în­ — Nu-ţi pun, dar dacă
menilor cresc mereu. Tot mai accelerat. La majori­ de unitate în întrecerea so­ bil şi. copilul de odinioa­ treprinderea noastră, ii îm­ ţi-aş pune, sînt sigur că tot
la şantierul II este lăuda­ tatea locurilor de muncă cialistă pe anul 1978 privind ră s-a maturizat. A reuşit bracă pentru iarnă şi nu pe cea maximă ţi-aş da-o.
bilă perseverenţa cu care există posibilităţi reale livrările la fondul de stat să-şi facă un rost în fie cum. Aţi văzuf şi dum­ — Mă bucur foarte mult
s-a acţionat pentru extin­ pentru recuperarea restan­ este substanţial depăşit. societatea noastră socia­ neavoastră cît de frumos că aprecierile profesorului
derea acordului global, ţelor, încadrarea lucrări­ Consiliul de conducere al listă. Gospodăria de acasă arată oamenii sub fulgii meu s-au extins şi dinco- •
pîrgllie deosebit de însem­ lor în grafice, chiar devan­ C.A.P. (preşedinte Traian Su- era un loc prea strimt pen­ de zăpadă, îmbrăcaţi în ' Io de şcoală. Că n-a uiîat
nată în mobilizarea oame­ sarea acestora. Este nevoie ba) se preocupă cu răspun­ tru posibilităţile sale de blănurile uşoare, călduroa­ de mine.
nilor la îndeplinirea exem­ însă peste tot de o mai bu­ dere, în aceste zile, de tînăr cu fire iscoditoare şi se şi elegante de la „Vi­ — Bineînţeles. Tu o me­
plară a sarcinilor. Aici nă organizare, creşterea strîngerea fără pierderi a re­ setoasă de a învăţa şi alt­ dra" Orăştie. Sîntem atît riţi cu prisosinţă. Eşti un
acordul global este extins răspunderii fiecăruia la lo­ coltei de legume şi cartofi, ceva în afară de munca de solicitaţi în ţară, cît şi muncitor de elită al „Vi­
la nivel de şantier, în timp cul său de muncă, în în­ precum şi a furajelor, asigu- cîmpului. A terminat liceul în străinătate. drei", deţinător al Ordinu­
ce la celelalte 3 şantiere deplinirea sarcinilor con­ rînd astfel noi surse de spo­ seral cu rezultate excelen­ —• Ştiu că eşti cotat prin­ lui Muncii clasa I şi fostul
doar în proporţie de 75—80 crete, zilnice, asigurarea rire a veniturilor băneşti. De te. Din nou admiraţie .şi tre oamenii de bază ai în­ tău dascăl încearcă o deo­
la sută, deşi sarcina sta­ peste tot a unei asistenţe asemenea, o atenţie deose­ felicitări din partea cole­ treprinderii şi dacă într-o sebită satisfacţie.
bilită era de cel puţin 90 tehnice active şi eficace, bită este acordată însămîn- gilor şi cadrelor didactice. bună zi ai pleca, toţi ar
la sută. implicarea mai profundă fărilor de toamnă, pregătirii Astăzi, llie Her este blă- simţi lipsa ta. ION MARINESCU
Fireşte, nu se poate spu­ şi efectivă a celor 17 or­ unor baze trainice recoltei nar. Meşter la „Vidra" O- — N-aş pleca. Nu-mi ziarist colaborator
ne că grupul de şantiere ganizaţii de partid, a ce­ din anul viitor.
de pe amenajare nu s-a lor de sindicat şi tineret
confruntat şi nu se con­ în rezolvarea promptă, Reclamei comerciale i se tribuţie de seamă o are ate- chiar sub sediul I.C.S.M. — fine dulciuri, în schimb, din
fruntă în continuare cu o concretă a sarcinilor eco­ mai spune — şi în mod jus- lierul specializat din cadrul care nu au reclamă comer- raft te îmbie tot felul de sti­
seamă de greutăţi, unelq^, nomice şi sociale din ma­ tificat — sufletul comerţului, I.C.S. mixt, dar şi responsa- cială. Vitrinele sînt goale, cle cu etichete colorate şi
chiar depăşindu-i posibili­ rele şantier ! ea avînd o mare contribuţie bilii de unităţi, cum ar fi cei înăuntru nu se află nimic cu dopuri învelite în hîrfii
tăţile interne de rezolvare. la atragerea cumpărătorilor, de la „Cadouri", „Prîchinde- altceva decît două inscripţii, strălucitoare, cum ar fi co­
Asigurarea cu piese de GH. I. NEGREA la informarea lor asupra Iul" şi alţii care acordă — una la raionul de băuturi, niac, whisky şi alte lichide
noutăţilor apărute în reţea, cu un număr însemnat de
la educarea gusturilor pu­ grade. La cofetăria „Garofi-
blicului consumator ş.a.m.cl. Reclama comercială în comerţul brădean ţa“ pereţii sînt goi, spaţiu ce
Dar reclama mai are şi un ar putea fi folosit pentru re­
rol civic, în sensul că — a- clamă. In vitrina librăriei de.
tunci cînd e făcută cu price­ MAI LEGATĂ pe strada Minerilor, unde sînt
pere, cu imaginaţie, — ea în­ aşezate claie peste grămadă
frumuseţează străzile, cartie­ DE SPECIFIC, MAI articole pentru elevi, scrie
rele, localităţile. lată de un adevăr arhicunoscut :
unde izvorăşte necesitatea ca „Librăriile vă oferă un bo­
reclama să cumuleze două ATRACTIVĂ gat sortiment de rechizite
•calităţi şi anume în primul şcolare". Inutilă reclama, că
rînd să slujească desfacerii doar toată lumea ştie că
Timpul ]
de mărfuri, în al doilea rînd cum ne-am convins — o ma­ pe care scrie „Băuturi", una acest fel de unităţi nu des­ septembrie
să răspundă ‘regulilor este­ re atenţie atît aranjării vitri­ la cel de paste făinoase, pe fac, deocamdată, alte măr­ general ră<
ticii. nelor, cît şi prezentării măr­ care scrie exact „Paste făi­ furi. La magazinul coopera­ mai mult
furilor în rafturi şi galanta­ noase". Dar şi acestea sînt ţiei meşteşugăreşti scrie şi în curs de
Se poate zice. că la Brad tatii ziua,
se practică o bună reclamă re. Pe lista exemplelor po­ aşezate în spatele mărfii la pe firmă şi pe vitrină ace­ cădea ploi
zitive în sensul la care se
comercială. Argumente în referă aceste rînduri pot fi care se face reclama, aşa că laşi lucru : „Produse ale sufla mod*
nu se prea văd, ceea ce nu
sprijinul acestei afirmaţii cooperativei meşteşugăreşti". vest.
înscrise şi unităţile „Cultură- e cine ştie ce pagubă... La Asemenea exemple mai Temperai
pot fi aduse multe. La com­ sport", „Elegant", „Perla" unitatea de dulciuri şi cafea, sînt. O concluzie rezultă şi prinse într
plexul comercial „Zarand", din oraşul nou şi altele. pe lîngă că inferiorul este din cele oferite pînă acum: izolat mal
intre 12 şi
vitrinele reuşesc să asigure Din păcate, sînt şi exem­ afumat, sînt afişate nişte de­ reclama comercială trebuie dimineaţa
o bună informare a cetăţe­ ple de natură inversă. Dar sene urîte şi doar un panou să se bucure, la Brad, de ceaţă şi br
Timpul
nilor asupra, produselor ce să luăm cîteva „mostre" de desenat destul de stîngaci mai multă atenţie pentru ca 23 şi 24 s i
se desfac aici şi, în acelaşi reclamă ce se obişnuieşte anunţă că — cităm — „Eu, ea să fie, aşa cum i se cere, mea va ti
timp, oferă o imagine este­ în unele imitaţi. In primul tu, ea şi el consumăm dul­ un suflet al comerţului. de încălziri
n aprovizionare şi solicitudinea fată de cumpărători, va fi temp.
sint două caracteristici esenţiale ale comerţului cu produse tică centrului oraşului. In rînd, sînt magazine — cum ciuri". Numai că sub panoul câdeia pi o;
alimentare din Valea Jiului. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK realizarea acesteia, o con- e alimentara, ce se află ■ cu pricina se află cam pu­ TRAIAN BONDOR