Page 76 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 76
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 495 0 VINERI, 22 SEPTEMBRIE 1978
Realităţi social-econosnice din
Tovarăşul Gheorghe Oprea Evoluţii politice privind ţările în curs de dezvoltare
Orientul Mijlociu Recolta de cereale rea de gaze naturale de care
primit de Raymond Barre lizată de India în sezonul dispune in prezent Colum
® Convorbirile preşedintelui Ânwar EI Sadat agricol 1977—1978 a atins bia sînt evaluate la apro
PARIS 21 (Agerpres). — Franţei cele mai alese sen nivelul record de 125 mi ximativ 200 000 miliarde
Tovarăşul Gheorghe O- timente şi urări de sănă Ia Rabat lioane tone, cifră care re metri' cubi,
ţprea, prim viceprim-mi- tate şi succes preşedintelui © Turneul secretarului de stat al S.U.A, prezintă o creştere cu 12,7 k
nistru al Guvernului Re ..•Nicolae Ceauşescu, tovară la sută faţă de nivelul ci Produsul naţional brut
publicii Socialiste Româ şei Elena Ceauşescu, şi u- RABAT 21 (Agerpres). — faţă de problema Orientu nului precedent, se arată al Egiptului a crescut in
nia, care se află într-o vi rări de realizări tot mai Aflat în capitala Marocu lui Mijlociu. La rîndul său, intr-un raport oiicial pu perioada 1975—1977 cu 58
zită în Franţa, la invitaţia mari poporului român. lui, preşedintele Republicii secretarul de stat american blicat la Delhi. Documentul la sută in comparaţie cu
guvernului francez, a fost în cadrul convorbirii, ca Arabe Egipt, Anwar El Sa a făcut o serie de precizări arată că a sporit, de ase anul 1974, totalizind 7 200
primit de primul ministru re s-a desfăşurat într-o at dat, a avut joi convorbiri asupra celor două acor- menea, produefia de olea milioane lire egiptene in
Raymond Barre. mosferă cordială, ce carac cu regele Hassan al II-lea, duri-cadru intervenite la ginoase, bumbac, cartofi şi 1977. Cifra marchează o
Cu acest prilej, din par terizează relaţiile ' dintre consacrate problemelor ac Câmp David. tutun. Pe de altă parte, majorare cu 4 436 milioa
tea preşedintelui Româ România şi Franţa, s-a tuale din Orientul Mijlo ★ suprafaţa irigată a ajuns ne lire egiptene faţă de
ciu.
niei, tovarăşul Nicolae constatat cu satisfacţie e- RIAD 21 (Agerpres). — la 2,8 milioane hectare, iar 1974.
k
Ceauşescu, au fost trans voluţia mereu ascendentă a AMMAN 21 (Agerpres). Regele Khalid al Arabiei cantitatea de îngrăşăminte k
mise urări de sănătate schimburilor dintre cele — Secretarul de stat al Saudite l-a primit joi sea folosite a fost de 4,1 mili Guvernul emiratului Abu
pentru preşedintele Valery două ţări, în toate dome S.U.A., Cyrus Vance, şi-a ra pe secretarul de stat al oane tone, ceea ce repre Dhabi a hotărit să constru
Giscard d’Estaing, de pros niile de activitate, şi au S.U.A., Cyrus Vance, sosit zintă o creştere "de 20 la iască in 'zona oraşului Al
peritate şi pace pentru po fost examinate probleme încheiat joi vizita de 24 de în cursul zilei la Riad, ve sută fată de anul trecut, Aia, situat la 150 km de
porul francez. A fost ex privind dezvoltarea relaţii ore întreprinsă în capitala nind de la Amman, în ca iz capitala ţării, un aeroport
primat, totodată, interesul lor de prietenie şi coope Iordaniei, unde a avut drul turneului său în cîte- La Lima s-a anunţat că, cu o capacitate anuală de
pentru apropiata vizită a rare, găsirea a noi soluţii convorbiri cu regele Hus- va capitale din Orientul potrivit părerii specialiştilor, tranzit de 250 000 pasageri.
preşedintelui Franţei în şi posibilităţi privind apro sein. Suveranul iordanian Mijlociu. forarea a 20 de mine in Costul lucrărilor de con
România. Cu acelaşi prilej, fundarea şi diversificarea a explicat poziţia ţării sale platoul continental peruan strucţie este evaluat la a-
au fost transmise din relaţiilor economice, pen ar asigura în jurul anului proximativ 600 milioane
partea tovarăşei F.lena tru întărirea colaborării P. C. Norvegian. critică politica 2 000 o producţie de nichel dirhami.
Ceauşescu cele mai bune multilaterale româno-fran- egală cu cea realizată in k
urări pentru doamna Va ceze. înghefării salariilor prezent pe glob. Totodată, In Irak vor fi inaugurate,
lery Giscard d’Estaing. La întrevedere a parti experţii estimează că in a- in curînd, primele instalaţii
Mulţumind călduros, pri cipat ambasadorul ţării OSLO 21 (Agerpres). — Această măsură drastică — ceeaşi zonă se găsesc im ale complexului petrochi
mul ministru a transmis noastre la Paris, Corneliu Comitetul Central al Parti se arată în declaraţie —• portante■ zăcăminte de cu mic Khar Al Zubair, a că
din partea preşedintelui Mănescu. dului Comunist Norvegian echivalează cu o „stare de pru şi alte metale nefe rui construcţie, începută în
a dat publicităţii la Oslo o urgenţă economică" şi ea roase. 1976, urmează să fie înche
declaraţie în care averti va avea ca urmare o creş ir iată in 1980. Constituit din
Sesiunea A.I.E.A.: zează împotriva consecin tere a şomajului şi o redu Un nou zăcămint de ga şase unităţi de producţie,
ţelor negative ale înghe cere a venitului real al ze naturale, cu o capacita complexul petrochimic va
ţării generale a salariilor majorităţii populaţiei nor te de producţie zilnică de furniza 150 000 tone de
aproximativ patru milioane
Cuvîatul reprezentantului român decretate săptămîna trecu vegiene. metri cubi, a fost descope produse petrochimice pe
tă de guvernul norvegian*.
an, dintre care 90 000 tone
rit recent in zona localităţii polietilenă. In cadrul pro
VIENA 21 (Agerpres) —Lu- fiecărei naţiuni — a arătat Simulcscry e l e c t o r a l î n N a m i b i a columbiene Guajira. Potri iectului este in curs de re
înd cuvîntul în cadrul dez vorbitorul — România con vit unui ropot al Ministeru alizare, de asemenea, un
baterilor generale ale celei sideră că AIEA trebuie să PRETORIA 21 (Ager Un singur fapt nu s-a lui Minelor şi Energiei, di centru de formare profesi
de-a XXII-a sesiuni a acţioneze pentru a se pu pres). — Sfidînd rezoluţiile dezvăluit,: aceste „alegeri" fuzat la Bogota, rezervele onală.
Conferinţei internaţionale ne capăt cursei înarmări O.N.U. şi încâlcind dreptu vor fi supravegheate de
pentru energia atomică, şe lor nucleare, pentru înlă rile legitime ale poporului cei 50 000 de militari ai
ful delegaţiei române, am turarea monopolului unor namibian, guvernul de la corpului expediţionar sud- Pe din spor®
basadorul Octavian Groza, state asupra producerii şi Pretoria a decis organiza african dislocat în Nami
-a prezentat poziţia ţării' utilizării energiei nucleare, rea de „alegeri" generale bia, iar listele de „candi ® Turneul internaţional de renezi, Simion Crişan, Gh.
noastre privind problema pentru a favoriza accesul în Namibia, în perioada daţi" vor fi întocmite la şah de la Rzeszow IPolonia) Teodor, Zoltan Bohm, C,
tica utilizării energiei nu liber al tuturor ţărilor la 20-24 noiembrie. Namibie- Pretoria. a continuat cu runda a tre Roman eseu şi St. Moraru.
cleare în scopuri paşnice. folosirea energiei nucleare nii vor dispune de cinci Referindu-se la hotă- ia, in care maestrul român 9 Competiţia de box „Me
•Pornind de la faptul că, în scopuri paşnice. zile pentru „a alege" o a- rîrea regimului rasist, V. Vaisman l-a învins pe po morialul Gheorghe Lungu" se
•în condiţiile actualei revo în acest scop, AIEA es dunare constituantă care liderul Organizaţiei Po lonezul Andrzej Madejewski, va disputa intre 18 şi 22 oc
luţii tehnico-ştiinţifice, u- te chemată să sprijine în va adopta Constituţia aces porului din Africa de Sud- iar Szumilo a ciştigat la tombrie la Craiova, In orga
tilizarea paşnică a energi Vest (SWAPO), Daniel Klarici. A fost consemnată nizarea asociaţiei sportive
ei nucleare reprezintă una mod mult mai eficient e- tui teritoriu , şi va hotărî, Tjongarero, a declarat că remiza în partidele Fichbl- locale „C.F.R.". Această com
dintre coordonatele pro forturile proprii ale ţărilor chipurile, modul în care se SWAPO nu va participa la Szajna şi Pokojewiecz — petiţie, care are drept scop
Symaczak.
gramelor de dezvoltare a în curs de dezvoltare. va obţine independenţa. acest simulacru electoral. In clasament , conduce Szu depistarea elementelor tine
re, este deschisă pugiliştilor
milo (Polonia), cu 2,5 punc de categoriile mijlocie mkă
în vederea revenirii te, urmat de V. Vaisman (71 kg), mijlocie (75 kg), se
PORTUGALIA: Consiliul Revoluţiei (România) şi Szajna (Polo migrea (85 kg) şi grea (pes
la un regim civil în Nigeria nia) — cu cile 2 puncte ele. te 85 kg).
a examinat situa{ia internă 9 Campionatele balcanice 9 Meciurile campionatului
LAGOS 21 (Agerpres). — zentanţi ai opiniei publice de tenis de masă se vor mondial masculin de volei
LISABONA 21 (Ager- Costa. într-o declaraţie fă In prezent în Nigeria au şi ai mijloacelor de infor desfăşura intre 5 şi 8 octom desfăşurate miercuri noap
ţpres). — Consiliul Revolu- cută presei, comandantul loc pregătiri în vederea maţii în masă, ehemînd brie in oraşul iugoslav Niş. tea in mai multe oraşe ita
jţiei din Portugalia s-a re- Vitor Alves, care îndepli transferului puterii către o la intensificarea luptei îm In vederea acestei competiţii liene s-au încheiat cu ur
:unit la Lisabona, sub neşte funcţia de purtător administraţie civilă, prevă potriva disensiunilor triba jucătorii noştri îşi continuă mătoarele rezultate tehnice :
[•preşedinţia şefului statului de cuvint ad-interim al zută pentru anul 1979. le, la întărirea unităţii na pregătirile sub îndrumarea R.D. Germană —• Olanda
[portughez, generalul Ra- Consiliului Revoluţiei, a a- Şeful statului şi guver ţionale. In acelaşi timp, în antrenorilor A Ardeleanu şi 3—0 ; U.R.S.S. — Franţa
î'malho Eanes, procedînd- la rătat că eventualitatea nului militar federal nige- întreaga ţară este declan Ella Constantinescu. Din lo 3—0 ; Polonia — Finlanda
examinarea situaţiei politi- menţinerii în funcţie pînă x-ian, generalul Olusegun şată campania de creare a tul selecţionabililor fac parte, 3—1 ; Coreea da Sud —
ee create prin respingerea partidelor politice naţio printre alţii, Marla Alexan Cehoslovacia 3—2 ; lapona
de către parlament a pro în 1980 a guvernului de Obasanjo, a avut recent o nale. dru, Liana Mihuţ, Eva Fe- — Ungaria 3—1.
gramului guvernului con misionai’ apare puţin pro serie de întîlniri cu per
dus de premierul Nobre da babilă. sonalităţi politice, repre-
Poliţişti şi apartheid
I ■ Preşedintele Jimmy ■ Purtătorul de cuvînt Poliţiştii din Africa de Sud tre care cel puţin 170 întro mai des uz), clinl-poliţişti, în
—
re
arsenal
de
i ’l Carter a anunţat — într-un al Departamentului de stat sint... pur depăşiţi simplu, evenimente 13 şi 25 de ani) arestate sau fino întregul dărnicie şi egal
cu
şi
şi,
surmenaţi.
partizat
pe
în
reţinute
nelimitat
timp
i i discurs rostit la Atlantic al S.U.A., Tom Reston, a Nici nu e de mirare, dealtfel. închisori. (Numai In 1977, în atit poliţiştilor din cartiere
ti City — că în curînd va fa- anunţat că guvernul ameri Săptămîna trecută — un raid B.S.A. au avut loc 63 proce le „eoloured", cit şi celor
peste
participat
for whltes"
intentate
(la
ţ ce cunoscut un plan de can a cerut oficial guver 600 care au ei), efectuat în se contravin pentru acţiuni din zonele „only albi). Şi to
dintre
(numai
practicilor
pentru
do
ce
i combatere a inflaţiei/. Pre- Greciei, Spaniei şi Portuga nului din Santiago de Chi- ^ suburbiile africane ale Capc- apartheid, fiind învinuit© în tuşi, poliţia nu 'mai poate fa
7 şedinţele nu a dezvăluit liei la Piaţa comună. le extrădarea a trei ofiţeri i town-ului s-a soldat cu ares total 400 persoane). E drept, ce faţă solicitărilor. La mai
rezolva
do
trei
) conţinutul măsurilor sale, din armata chiliana, foşti < tarea — după incidente seri pentru a cazuri şi mai rapid puţin arestarea săptămini do
a
asemenea
conducătorilor
pentru
la
oase — a peste 400 do „recal
{ dar agenţia United Press ■ Etienne Davignon, citranţi" ; la începutul lunii evita avalanşa proceselor — săi, comitetul de acţiune
i International apreciază, ci- membru al Comisiei Pieţei membri ai Poliţiei secrete j — un raid in aceeaşi zonă, ce necesită, oricum, măcar din Soweto, de pildă, şi-a a-
precum şi un altul în jurul
,1 tind declaraţii recente ale comune, autorul planului (DINA)_, actualmente dizol- ^ Johannesburgulul ; plus con prezentarea unor simulacre les noi lideri, care şi-au ex
conti
hotărîrea
de
^ experţilor economici gu- vată, implicaţi în asasina- I trolarea zilnică a sute şi su de prob© — s-a găsit o so primat acţiunea contra a discri
Pretoria,
la
care,
luţie
pare
nua
< vernamenfali, că este vor- de combatere a crizei din rea lui Orlando Lefelier. j te de africani (conform prac a fi considerată eficientă : minării rasiale ; cercuri tot
populaţiei
un
largi
iî ba de linii directoare în industria de oţel vost-euro- c3 In capitala Algeriei i j ticilor apartheidului, nici rămjno mai exprimă ale opoziţia faţă albe
peană a avertizat că este
dc
nu
„colOured"
îşi
poate
domeniul preţurilor şi sala- absolut necesar ca „Cei s-a deschis o nouă ediţie ); mai mult do 21 ore fără Mâ’: apartheid ; presa, ostilă po
I riilor, a căror aplicare va permis, special in zonele re liticii dc discriminare rasia
fi vnliinforn nouă" să aplice în conti a Tîrgului Internaţional de ţ zervate albilor) şi reţinerea un tratament „corespunză lă, a lansat o veritabilă cam
nuare măsuri de restructu la Alger, unde sînt ex- ţ 1 „contravenienţilor 11 . Ca să nu tor" aplicat celor „suspecţi" panie împotriva avalanşei do
rare — alţi 50 000 de mun mai vorbim de percheziţio- astfel îneît aceştia, potrivit „sinucideri" ; la Soweto de
l ffli Australia este deose- puse şi produse ale indus- li narea nocturnă a parcurilor versiunii oficiale, îşi pun ca monstraţiile şi incidentele se
i bit de interesată să acţio- citori oţelari pierzîndu-şi friei electrotehnice, indus- ) — pentru a-1 depista pe în păt vieţii, do undo şi o ve ţin lanţ, extinzîndu-sc la
slujbele de la începutul a-
în
Capetown
Durbanj
nu
ce
so
1 neze în direcţia înţelegerii friei chimice, produse aii- -j drăgostiţii culoarea pielii potri ritabilă epidemie de „sinu oraşe sud-africane. şi Deci alic
vesc
din
la
(po
sud-
închisorile
^ reciproce şi relaţiilor eco- nului 1977 pînă în prezent. menfare, bunuri de consum \ trivit aceloraşi practici, ori cideri" în (Numai în anul nou arestări, percheziţii, an
africane.
1 noniice reciproc avanfajoa- El Agenţia MTI anunţă şi uz casnic româneşti. | ce relaţii, de orice natură, 1977, au fost... „sinucise" 128 chete ş.a.m.d.
în
opo
) se cu ţările în curs de dez- că în virtutea unui acord între persoane de rase dife d© persoane ce nici nu fu ziţia condiţiile în care creş
rite sînt drastic pedepsite)
apartheid
de
faţă
Stevens
judecate
!).
T volfare — a declarat mi semnat Ia Tokio, Banca na S3 Teheranul reintră trep- ^ — a restaurantelor, baruri seseră sau Lucilo Tabalaza te continuu, cuprinzând atlt
Biko
nistrul de externe australi tat în normal scrie agen- ^ lor ş.a.m.d. de supraveghe sint nume prea cunoscute în populaţia do culoare, cit şi
cercuri tot mai largi ale ce
an, Andrew Peacock, în ţională ungară va benefi ţia France Presse, magazi- 1 rea miilor de persoane con acest sens pentru a mai no- lei albo din K.S.A., n-ar fi
legătură
nici
domiciliu,
la
amănunte
tr-o cuvîntarea rostită re cia de un credit în valoare nele şi-au reluat activita- i semnate demonstraţiile studen cesita regimul din. in închisorile de mirare să auzim într-un
cu
de
cent la Perth. de 200 milioane dolari din ţilor africani urmate, a- sud-africane. viitor oarecare şi de o... gre
partea unor bănci şi insti f^a. De asemenea, pe pla- ? dcsca, de ciocniri vi Dar toate aceste „străda vă a poliţiştilor sud-africani.
S 53 Membrii comisiei spe- tuţii financiare nipone pen nul vieţii politice se con- * olente şi nici, mai recent, nii" se dovedesc ineficace. E Pentru mărirea salariilor...
ca spor de periclitate şi sur
poliţiştii
drept,
do opoziţia — imediat şi se
nu
sînt
de
1 claie a Uniunii Partidelor tru îmbunătăţirea structurii stată o revenire la calm, 1 ver reprimată — a unei loc neglijaţi de autorităţilo menaj. Dacă nu cumva evo
de producţie şi . ridicarea părţi a populaţiei alb© (zia de Ia Pretoria. S-au îmbogă luţia evenimentelor va face
Socialiste din ţările mem liderii opoziţiei începînd ţ rişti, preoţi, etc.) ce-şi afir ca poliţiştii respectivi — .ar
capacităţii de export a e- ţit stocurile de hastoanc din
bre ale CEE s-au pronun conomiei naţionale a Un şă-şi reia activitatea poli- ^ mă deschis protestul faţă de cauciuc, bice (nu o o gre ma de sprijin" a regimului
Vorster — să nu mai fie...
şeală
«
de
ţat în favoarea aderării gariei. tică. ^ politica Să do nu discriminare ra ^practicată pe tipar, biciuirea in poliţişti. Ipoteză poate mal
amintim,’
sială.
mai
largă
scară
de asemenea, nici de sutele B.S.A.), gaze lacrimogene, probabilii...
sau miile de persoane (din arm o (de care se face tot . V. ANGHEL
-J
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Deva, str. Dr. Petru Groza, w.' 35. Telefoane: 11275, 1.585, 20708. TIPARUL ; Tipografia Deva,’ str 23 August, nr. 257 II 065