Page 77 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 77
ANUL XXX
NR. 6 496
SlMBĂTA,
23 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Cu mic cu mare, toata suflarea satelor
Intîlnra preşedintelui iCOLAE CEAUŞESGU
LA RECOLTĂRI Şl ÎNSĂMNŢĂRI cu preşedintele Republicii Democratice Madagascar,
DIDIER RATSIRAKA
Vineri, 22 septembrie, pre forţelor progresiste, ontiim- O atenţie deosebită a fojt
In scopul evitării pierderilor din recol tralizat al statului, precum şi în vederea
tă şi pregătirii unor baze trainice produc înlăturării decalajelor existente între supra şedintele Republicii Socialis perialisfe şi anticolonialiste, acordată situaţiei actuale dfc'
ţiei anului viitor, Comandamentul judeţean feţele arate, pregătite şi însâniînţate cu te România, tovarăşul Nicolae ca rezultat al manifestării pe continentul african, rele^
pentru agricultură a stabilit o serie de plante furajere sau cereale pâioase. Ceauşescu, şi tovarăşa Elena hofărîfe a voinţei popoarelor vîndu-se necesitatea unităţii
măsuri menite să asigure o largă mobili Organizaţiile de partid de la sate şi co Ceauşescu s-au întîlnit cu de a deveni stăpîne pe pro şi solidarităţii dintre ţările
zare a întregului potenţial de forţe şi mij mandamentele locale pentru agricultură au preşedintele Republicii De priile destine, de a se dez africane în lupta lor pentru
volta de sine stătător pe ca
mocratice Madagascar, Di-
loace mecanizate în vederea recuperării pus pe primul plan al preocupărilor de consolidarea independenţei
lea progresului economic şi
rămînerilor în urmă, care s-au înregistrat sezon folosirea cu randament ridicat a for dier Rafsiraka, şi sofia sa, social. naţionale şi pentru concentra
Celine Ratsiraka, care efec
la recoltări şi semănat. Râspunzînd prin ţelor şi mijloacelor mecanice în scopul A fost subliniată hotărîrea rea tuturor eforturilor lor pe
fapte de muncă imperativelor majore cu majorării vitezelor zilnice de lucru Ia re tuează o vizită particulară în celor două ţări de a conlu plan naţional şi regional în
ţara noastră.
care sînt confruntaţi lucrătorii ogoarelor coltatul şi valorificarea legumelor, cartofi cra tot mai strîns pe arena scopul dezvoltării lor econo
judeţului nostru — ţărani cooperatori, me lor, sfeclei de zahăr şi fructelor, la pregă In timpul întrevederii, pre mondială în cadrul O.N.U., mice şi sociale.
canizatori, cadre tehnice, în sprijinul căro tirea terenului şi însămînţări. In acest scop, şedinţii Nicolae Ceauşescu şi al altor organisme interna P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
ra au venit numeroşi elevi şi muncitori din într-o serie de unităţi agricole activitatea Didier Ratsiraka şi-au expri ţionale, al ţărilor în curs de Ceauşescu şi Didier Ratsiraka
întreprinderi şi instituţii, care sînt locui pe ogoare se desfăşoară în flux continuu mat satisfacţia faţă de dez au reafirmat dorinţa Repu
tori ai satelor —, depun eforturi susţinute din zori şi pînâ în seară, iar mecanizato voltarea continuă pe diver dezvoltare, ţărilor nealiniate, blicii Socialiste România şi a
pentru a strînge şi înmagazina grabnic roa se planuri a relaţiilor dintre r^-ntru a-şi aduce contribuţia Republicii Democratice Ma
dele toamnei, pentru a intensifica ritmul rii lucrează în schimburi prelungite şi în Republica Socialistă Româ la lichidarea fenomenului dagascar de a-şi aduce şi în
livrării produselor destinate fondului cen cîte două schimburi. nia şi Republica Democratică subdezvoltării şi instaurarea viitor contribuţia, prin efor
Madagascar, întemeiate pe unei noi ordini economice turi şi acţiuni comune, la
mondiale, la edificarea unei
Printr-o bună organiza I.A.S. Mintia, condusă de Brănişca, Burjuc şi în alte respectul independenţei şi lumi mai drepte şi mai bu cauza luptei popoarelor îm
re a muncii, la C.A.P. Leş- ing. Nicolae Vurm. Şeful unităţi. Un exemplu de suveranităţii naţionale, pe ne, o lume a păcii, securi potriva colonialismului şi
nic s-a reuşit să fie apro fermei este permanent înaltă răspundere patrioti neamestec în treburile inter tăţii şi colaborării egale în neocolonîalismului, a politicii
piate de finalizare lucră prezent în cîmp alături de că faţă de soarta recoltei ne, egalitate în drepturi şi tre naţiuni, care să asigure de discriminare rasială şi
rile la recoltatul cartofilor mecanizatori. Din cele 130 l-au dovedit, între alţii, avantaj reciproc. independenţa şi dezvoltarea apartheid, pentru împlinirea
şi semănatul orzului. Pe ha destinate orzului şi mecanizatorii Viorel Blaj A avut loc, de asemenea, liberă a fiecărui popor. Tot aspiraţiilor lor de progres şi
preşedinta unităţii, Virgi- griului sînt pregătite peste şi Rubi Iacob, care au lu un schimb de vederi cu pri odată, s-a relevat rolul cres o viaţă mai bună, pentru in
nia Belea şi pe inginerul 110 ha, din care 30 au şi crat zi şi noapte la pregă vire la unele probleme ale când ce revine ţărilor mici şi dependenţă şi suveranitate.
şef, Gheorghe Irimie, i-am fost însămînţate cu orz. Cu tirea terenului pentru se actualităţii internaţionale. în mijlocii în promovarea unor După întrevedere, tovară
găsit în tarlaua unde me sprijinul a 25 de militari mănatul orzului în tarlaua acest cadru, preşedinţii relaţii interstatale noi baza şul Nicolae Ceauşescu şi to
canizatorul Lucian Bobar (aflaţi sub comanda subofi „Petriş" a C.A.P. Burjuc. Nicolae Ceauşescu şi Didier te pe principii democratice varăşa Elena Ceauşescu am
însămînţa orzul, preocu- ţerului Ilie Popa), din rîn- De asemenea, Visalon Po- Ratsiraka au subliniat muta de echitate şi deplină ega reţinut la dejun pe preşedin
pîndu-se- efectiv de ali dul cărora s-au evidenţiat povici a însămînţat cu orz ţiile pozitive produse în via litate în drepturi între toate tele Didier Ratsiraka şi pm
mentatul maşinii şi de ca Vasile Enache, Mihai tfr- mai mult de 40 de ha din ţa internaţională în favoarea statele lumii. soţia sa, Celine Ratsiraka.
litatea lucrării respective. zicaru, Ion Frăţilă, Traian cele 75 destinate culturii
In alte tarlale, Trandafir Oneţ şi alţii s-a strîns, sor respective la C.A.P. Bre
Buruiană discuia terenul tat şi livrat producţia de tea Mureşană. Tot la a-
pentru a asigura front de cartofi de pe 25 la sută ceastă unitate, cooperato
lucru la semănat, iar Lu din suprafaţa planificată. rii merită laude pentru
dovic Buştea realiza scosul Merită, de asemenea, lau hărnicia dovedită la recol
mecanic al cartofilor. Coo de pentru răspunderea ce tatul sfeclei de zahăr şi
peratorii Ludovic Martin, o dovedesc în muncă me cartofilor, acţiune finaliza
Petru Işfan şi Ludovic canizatorii Ion Fodoca, Ion tă pe întreaga suprafaţă
Turcit se numără printre Creţu şi Dan Pescarii. stabilită.
fruntaşi la recoltări. înfrunlînd ploaia şi vîn- In aceste zile cîmpul Mişcarea memorandistă (III)
O atmosferă specifică zi tul, din zori şi pînă seara
lelor de vîrf de campanie tîrziu se lucrează cu forţe N. TiRCOB
am întîlnit şi pe ogoarele sporite şi pe ogoarele Guvernul maghiar înăs menzi sau osîndiţi. portanţa sa numerică şi în
i'ernvri de stat nr. 5 a C.A.P. Veţel, Gurasada, (Continuare in pag. a 2-a) prea opresiunea. Una din Ţărănimea a fost lot viaţa soclal-economică a
căile de reprimare a miş timpul alături de mişcarea provinciei. Iată un pasaj
cării a fost legea presei, memorandistă. Platforma semnificativ: „E adevăr
mai aspră în Transilvania comună a constituit-o idea neîndoios că muncesc pă-
ÎN INTERIORUL decît în alte părţi. Deseori, lul unităţii naţionale al mîntul acesta şi jertfesc
redactorilor care cutezau maselor largi populare, pre din roadele muncii lor,
ZIARULUI să scrie despre politica na cum şi faptul că mişcarea plătind fel de fel de dări.
ţională a guvernelor ma îşi înscrisese în program pentru susţinerea statului.
ghiare li se intentau pro rezolvarea problemei agra E adevăr neîndoios că dau,
e Festivalul „Sarmis '78'* cese, erau condamnaţi la re. ca oşteni, jertfă de sînge
® Dialog cu cititorii amenzi sau închisoare. De Sosise deci timpul ca pentru apărarea ţării. E a-
• Ritmul de melc al re exemplu, între 1884 şi înaintarea Memorandumu devăr neîndoios dovedit
paraţiilor la blocurile 1889, „Tribunei" i s-au în lui către curtea din Viena prin miile de şcoli, pe care
din cartierul Dacia—De scenat trei procese, ■ iar în să nu mai întîrzie. le-au înfiinţat şi le susţin
va 1889 foan Slavici a fost Ce conţinea Memoran prin propriile mijloace, că
o Sport. Fotbal: Antreno condamnat la închisoare dul ? ei au conştiinţă naţională
rii au cuvîntul...; Box : după ispăşirea căreia a fost Act cu caracter politic, şi nu vor să fie luaţi drept
etapa judeţeană a cam obligat să plece în Româ Memorandul ataca teme nişte indivizi, ci se impun
pionatului republican nia. Şi alte ziare au avut liile constituţionale ale mo
o Semnal soarta „Tribunei", fiind narhiei dualiste şi pretin CAROL DROZD
înprocesuate, iar redactorii dea drepturile poporului
obligaţi la plata unor a- român, echivalente cu im- (Continuare în pag. a 3-a)
Aproape că nu există în- de la punerea în funcţiune a
tîlnire de lucru în cadrul Laminatorii acţionează ferm blumingului de 1 000 mm. A- BLUMF^G XZ5
grupului de laminoare de la tenjia generală es e distri
l
C.S. Hunedoara în care sar peniru îmbunătăţirea indicatorului buită în egală măsură pe
cina expresă trasată de se direcţiile stabilite de recen Sesiune de comunicări
cretarul general al parti ta adunare generală a oa
dului, tovarăşul Nicolae de scoatere a metalului menilor muncii : folosirea in fehnico-ştiinfifice
Ceauşescu —în domeniul va tens vă a capacităţilor de
lorificării superioare a me încălzire a lingourilor pen Ieri dimineaţă au început ploatarea liniilor de lamina
talului produs — să nu fie tru aprovizionarea ritmică a la Hunedoara manifestările re, creşterea caracteristicilor
supusă atenţiei laminatorilor. EXAMENUL EFICIENŢEI calelor, respectarea tehnolo consacrate aniversării a 20 mecanice ale oţelurilor, re
„în adunările de partid, de giilor de fabricaţie, şutarea de ani de la punerea în ducerea consumului de me
sindicat şi U.T.C., în opera economicoasă a metalului în funcţiune a primului lami tal, bilanţurile termice, per
tive şi dezbateri ocazionale muncii depuse de noi în fie exigenţei actuale. Şi aş pu care scop iniţiativa lamina nor bluming la C.S. Hune fecţionarea unor parametri
cu grupuri mai restrînse de care zi, în fiecare schimb, tea spune că această, per torilor de ia efectua această doara. La aceste manifestări şi a unor modalităţi de la
oameni, pe puncte de lucru este analizată cu înaltă o- manentă preocupare a cres operaţie din aproape, în a- participă muncitori, ingineri, minare, proprietăţi de defor-
— sublinia tovarăşul Gheor biectivitate muncitorească, cut în intensitate în ultima maiştri, spec'alişti care au mabilitate a oţelurilor inoxi
ghe Şerban, secretarul comi hotărîndu-se după cum se zi vreme sub impulsul jubileu SABIN IONESCU contribuit la construirea şi dabile şi altele.
tetului de . partid de la sec ce, din mers, măsurile de în lui pe care îl sărbătorim în punerea în funcţiune a mo Comunicările au stîrnit un
ţia bluming — calitatea scriere a ei în parametrii aceste zile — două decenii (Continuare în aag a 2-c) dernului agregat ce avea să larg interes în rîndurile par
deschidă calea dezvoltării ticipanţilor, ele reprezentînd
realizată de către ascultă cadrul Festivalului „Cinta- termen, o nouă şi moder puternice a unui întreg grup încununarea unor preocu
imsozi} torii din în oraşul Vulcan a- rea României", alte sugerează nă unitate de panificaţie, de laminoare, reprezentanţi pări asidue pentru dezvolta
şi
fapte
direct
din
transmisă
edificatoare
care
cu o capacitate de 10 tone
aşezare
minerească
ai centralei industriale side
Bl alta i ceastă bazinului carbonifer al mutaţiile petrecute in ul în 31 de ore. Profilată pe rurgice, ai min'sterului de rea pe scară larqă a crea
a
timii ani în oraşul Vulcan.
ţiei tehiiico-ştiinţifice în ca
şi
pro
pe
casei"
„piinca
Jiului.
Văii
parcursul
Pe
Emisiunea
poate
ascul
celor două ore, se vor tată pe posturile fi centrale duse de franzelărie, noua resort. drul secţiei. Vom sub! nia că
transmite prin intermediul de radio, astăzi, între orele unitate este înzestrată cu de la punerea în funcţiune
AZI, LA RADIO ; unor interviuri, radiorepor- 13—15. un laborator, centrală ter în prima, zi a avut loc se a laminorului bluming de
TRANSMISIE DIRECTĂ taje şl inslanec radiofoni mică proprie, cameră fri siunea jubiliară de comuni 1 000 mm, aici au fost apli
DIN ORAŞUL VULCAN ce, aspecte semnificative O NOUĂ UNITATE gorifică, depozit cu o ca cări telinico-ştiinţifice. Comu cate peste 250 de inovaţii,
din munca şi viaţa mine nicările cuprind o largă pro
Ediţia specială a radio- rilor, momente din activi DE PANIFICAŢIE pacitate de 100 tone, ves a căror eficienţă economică
programului „Do la 1 la 3“, tatea formaţiilor artistice La Hunedoara a fost daţii tiare pentru personalul blematică oriv'nd concepţii anuală se ridică la peste 9
din această sîmbătă, osie de amatori, angrenate în în folosinţă, înainte de muncitor. si orientări moderne în ex milioane de lei.
