Page 78 - Drumul_socialismului_1978_09

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRII C.C. AL P.C.R.
ŞI AL LEGII NB. 1/1978 u

Responsabilitate şi operativitate— 12.00 Xl
Laminaforii acţionează ferm pentru îmbunătăţirea re
12.00 IU
Iu
atribute necesare in soluţionarea 12,55 Cl
Oii
indicatorului de scoatere a metalului 13.20 C<
scrisorilor şi a problemelor 14.10 Pl
14.20 Pl
(Urmare din pag. 1J materie primă toate ţaglele calitativă a muncii oameni- ducerea la minimum a rebu- ar
ridicate la audienţe declasate din oţel „OL 70", lor pe întregul flux de la- tul ui — ne spunea şi mane- tis
LS
proape — care se înfăptu­ instalaţia de sudare cap la ipinare. vrantul Constantin Didea, de 15.00 Cl
Hotărîrea C.C. al P.C.R. reclamaţii, precum şi 121 ieşte în mod curent, la cele cap a scurtăturilor de fa- — In esenţă noi ne stră- pe postul principal de co- m
şi Legea nr. 1/1978 cu pri­ audienţe şi cereri, toate două foarfeci de Ia blu- ale, în scopul reintroducerii duim să evităm greşelile de mandă de la caia laminoru- 10.00 Fc
vire la activitatea de re- fiind analizate şi rezolva­ minaul de 1 300 mm — dă lor în fluxul productiv, ceea orice fel care afectează va- lui bluming, referindu-se la M
«1
Kolvare a propunerilor, se­ te conform legii, dîndu-se roade evidente, prin obţine­ ce duce la o valorificare su­ lorificarea în mai mare mă­ munca oamenilor din acest UI
sizărilor, reclamaţiilor şi totodată şi răspuns solici­ rea unei cantităţi sporite de perioară a deşeurilor rezul­ sură a metalului — ne spu­ post cheie. Apariţia tot mai Mi
17.50 A(
cererilor oamenilor muncii tatorilor. metal bun din fiecare lin­ tate din procesul de lamina­ nea Octavion Popa, cupfo- izolată a cazurilor de torsi­ .18,20 sa
creează cadrul potrivit so­ Cererile conţinute în gou. Din aceste îndatoriri re şi implicit la creşterea rar şef. In scopul scoaterii onări, călcări de cordon, îm­ tei
luţionării acestora cu scrisori şi cele ridicate în esenţiale loan Griqoreanu, simţitoare a coeficientului de la timp a lingourilor din păturiri sau deformări rom- 18,35 Pi
promptitudine şi competen­ audienţe sînt In general Viorel Barbu, Viorel Neag, scoatere de metal bun din cuptor — pentru a nu per­ bice, demonstrează grija cu JJ8i45 Mi
Stl
ţă. Ca urmare a aplicării probleme personale şi de Pavel Ferenţ, Pavel Heş, A- lingoul de oţel. Subordonate mite formarea unui fundăr totul deosebită manifestată 13.00 Tr
în practică a prevederilor serviciu, majoritatea pu- lexandru Locsei şi marea acestui ţel sînt şi eforturile prea gros, care duce la scă­ de toţi laminatorii noştri, de
acestor două documente, tîndu-se rezolva pe loc. majoritate a colectivului nos­ care se fac pentru proiec­ derea .greutăţii lingoului — atunci cînd sînt la post. - eh
Comitetul comunal de Cele 17 reclamaţii de care tru şi-au făcut un adevărat tarea şi introducerea în punem accent pe încălzirea In completarea celor spuse
partid Teliucu Inferior şi aminteam au fost înainta­ re-nume". practică a unui nou tip de corectă a lor în funcţie de de interlocutorii noştri am pr
biroul executiv al consiliu­ te comisiei de judecată de Dar, în cadrul amplei şi lingou, cuplarea foarfecii ro­ mărime şi de calitatea oţe­ aminti că cele peste 15 000 tiţ
da
lui popular comunal au pe lingă consiliul popular complexei acţiuni de îmbu­ tative de la primul laminor lului, pe respectarea tempe­ tone blumuri şi 11 tone ţagle 19,15 La
luat măsuri pentru organi­ comunal, care a rezolvat nătăţire continuă a coefici­ de semifabricate la calcula­ raturilor de palier — în realizate suplimentar în acest ©o
zarea unei comisii — for­ 13 pe plan local, restul de entului scoaterii de metal se torul electronic de la blu- sensul încălzirii uniforme a an vorbesc de la sine des­ 19,
mată din 5 membri cu 4 cazuri fiind transmise ming 1 300 — ceea ce va lingourilor — ceea ce, în pre entuziasta muncă depu­ ÎS, 50 A£
Iul
funcţii de răspundere In Judecătoriei Hunedoara materializează cu fermitate asigura un program unitar fapt, elimină pierderile de să în ansamblu de colectivul au
diverse domenii de activi­ spre cercetare şi compe­ şi responsabilitate o seamă de urmărire a metalului pe metal. Aceasta este dealtfel secţiei bluming — semifabri­ mi
tate de pe raza comunei — tentă rezolvare. de idei de majoră importan­ întregul flux de laminare — caracteristica esenţială a cate. Dar, faptul că în pri­ 20,05 Mi
sta
de rezolvare a problemelor Menţionăm că toţi cei ţă, din care o parte se con­ şi alte măsuri la fel de e- muncii desfăşurată zi de zi mele opt luni procentul de 20.20 As
ridicate de oamenii muncii învestiţi cu responsabilita­ stituie într-o adevărată pre­ ficiente. Insă, după cum ne de Adalbert Cernic, Dezide- scoatere în faza lingou-blum IU
în scrisori şi audienţe. tea rezolvării problemelor mieră în materie. Şeful sec­ explica tovarăşul' inginer riu Vinţe, llie Cazan, Dumi­ a crescut la 87,42 ia sută, di<
(ti
Conform graficului sta­ ridicate de oamenii mun­ ţiei, tovarăşul inginer Petru Petru Lazăr, pînă la înfăptui­ tru Puţinelu şi de ceilalţi faţă de 86 la sută în 1977, 20,40 Iir
bilit şi afişat la sediul co­ cii o fac cu competenţă, Lazăr, amintea, în rîndul a- rea acestor idei de certă va­ cuptorari. subliniază tocmai saltul cali­ 20.50 In;
un
mitetului comunal de promptitudine, operativita­ cestora, noul laminor de bi­ loare tehnică şi practică, — Practic, noi contribuim di­ tativ al muncii depuse în a- 21.20 Fi!
partid şi consiliului popu­ te şi. exigenţă, activitatea le — intrat deja în primele chior şi după aceea, hofărî- rect la creşterea coeficientului ceastă perioadă de lamina- ga
lar, cetăţenii comunei sînt aceasta cunoscînd la nive­ probe — care va folosi ca toare rămîne îmbunătăţirea de scoatere la metal prin re- tori. du
primiţi in audienţă în fie­ lul comunei noastre o îm­ 22.10 Te
22,30 Mi
care zi. Pe lingă audienţe­ bunătăţire continuă. Ne ici
le de la sediu, sînt organi­ preocupăm ca şi în viitor,
zate audienţe în fiecare toate cadrele de conducere Din experienţa unităţilor agricole
sat al comunei, la aces­ să-şi îndeplinească atribu­
tea participînd primarul, ţiile, răspunderile şi obli­
vicepreşedintele, secretarul gaţiile ce le revin din Ho­
adjunct cu probleme de tărîrea C.C. al P.C.R. şi Cultivăm cele mai BUCI
propagandă şi alte persoa­ Legea nr. 1/1978, în solu­ tlloprog
ne cu munci de răspun­ ţionarea scrisorilor şi au­ Uadioju
dere. dienţelor. productive soiuri presei ;
în cursul acestui an, la dlilor;
9,05 Au
comisia de rezolvare a pro­ VILI ORĂŞAN Buletin
punerilor, sesizărilor, re- vicepreşedinte d@ gnu vista li
LegentI;
clamaţiilor şi cererilor oa­ al Biroului executiv letin d
menilor muncii au fost a- al Consiliului popular Pentru transpunerea în sfeclă de zahăr), pe 63 ha cultural
dresăte două scrisori, 17 comunal Teliucu Inferior viaţă a obiectivelor stabili­ (realizînd o producţie de Maxius
te de Congresul al Xl-lea şi 3 900 kg la ha). După cum premiei
Buletin
La recoltări şi însămînţări de Conferinja Naţională ale se poate constata, am înre­ comoar.
tru ; 12
gistrat mari diferenţe de
partidului în privinţa creşte­
rii producţiei de cereale, o- producţie, care considerăm tatlvo ;
15.00 M
(Urmare din pag. t) Bolea, Nicolae Gîta şi alţii. cordăm deosebită atenţie fo­ că se datoresc în primul Radioju
Ca un aspect negativ con­ losirii eficiente a bazei teh- rînd plantei premergătoare. taţi po
C.A.P. Gurasada este îm- semnăm însă faptul că ră- nico-materiale de care dis­ Din datele prezentate se bal mii
Orele s
pînzit de oameni. Bătălia mîn mari cantităţi de pro­ pune unitatea noastră, in desprinde că pe aproape 45 cîntece
se dă pentru strîngerea şi duse recoltate şi netrans­ centrul preocupărilor a stat la sută din suprafaţa ocu­ tante ;
livrarea produselor de pe portate din cîmp, fiind ex­ şi stă în continuare spori­ pată de grîu însămînţarea nia ; 20
22.00
ultimele 11 ha, care mai puse astfel pierderilor can­ rea producţiei de grîu, ţinînd s-a făcut după porumb, ceea Marator
sînt ocupate cu cartofi şi titative şi calitative. seama de importanţa econo­ ce impune ca într-un timp Buletin
sfeclă de zahăr. Concomi­ Inginera şefă a C.A.P. mică deosebită a acestei cul­ foarte scurt să executăm lu­ Non st<
tent s-a trecut la semăna­ Cîmpuri-Surdue, Dana Ni- turi. Principala cale de spo­ crările de fertilizare, pregă­
tul secarei pentru boabe. chita; ne-a relatat că a- rire a producţiei de grîu o tire a terenului şi semănatul.
Fruntaşi la lucrările agri­ ceastă unitate dispune Din această cauză nu reuşim
cole de toamnă sînt coope­ realmente de condiţii să constituie ridicarea nivelului totdeauna să încadrăm în
recoltelor medii la hectar
ratorii Ghelase Orşa, Lu- încheie semănatul orzului la toate soiurile cultivate. epoca optimă toate lucrările, DEVA
creţia Crăciun, Eugenia (lucrare realizată pină a- In scopul înfăptuirii acestui fapt ce determină să înre­ York, s
Oană, .Vergii Frenţ, Traian eum pe 30 la sută din su­ 1. C. Orăştie, sectorul sculă rle. Bcliipa dc matriţeri con­ deziderat, în raport de con­ gistrăm unele pierderi din Mînia—s
HUNEDi
Dehel şi Ionel Nan, meca­ prafaţă — n.n.) şi al griu­ dusă dc Vasile Bogdan : realizează din numai lucrări de foarte diţiile specifice de sol şi cli­ recoltă. ţlalfi (I
Aspect
calitate.
In
foto
executării
unei
bună
timpul
nizatorii Liviu Iacob, Titi lui în mai puţin de 10 zile matriţe pentru navetă sticle de t litru. mă ale unităţii noastre am O atenţie deosebită acor­ Ier“ftr-®xli
gLsl ul) ;
Burza, Romulus şi Rcmus bune de lucru în cîmp. Foto : VIRGIL ONOIU urmărit să punem în valoa­ dăm întocmirii planului de noapte i
re deplină toţi factorii care fertilizare şi respectării lui. TROŞAI
(Unirea)
'Ne-au sosit în ultima lea rînd este aspectul păs­ mai 3 echipe de interven­ mă întorc la G.I.G.C.L., concură la realizarea pro­ Cu toate strădaniile noastre pe Ieric:
vreme la redacţie mai trării şi întreţinerii fon­ ţie, însă pînă la sfirşitul căci dînşii au echipe de ducţiei. intre aceştia, după nu reuşim însă întotdeauna Al şapt
muJte scrisori care se re­ dului locativ de stat, o o- lunii august o să facă tot intervenţie specializate în cum bine se ştie, un rol im­ să asigurăm un raport co­ publica)
politistu!
feră la una şi aceeaşi pro­ bligaţie de prim ordin, atît posibilul să ajungă şi la repararea de terase". „Şi portant îl are sămânţa folo­ rect între fosfor şi azot din ral) ; i
blemă : starea acoperişuri­ a locatarilor, cît şi a pro­ noi". ,,Au ajuns?". „Nu. G.I.G.C.L.-ul ce-a spus, a sită. lată de ce, pentru pro­ cauză că nu primim întot­ puşcă (1
lor unor blocuri din car­ prietarului blocurilor, re­ Intre timp a început să doua oară ?“. „Am primit ducţia acestui an, pe supra­ deauna cantităţile de îngră­ can : :
tierul Dacia al municipiu­ prezentat de Grupul între­ intre apa şi în blocurile adresa nr. 15920, din 8 sep­ faţa totală de 263 ha culti­ şăminte aşa cum se planifi­ şeriî (.
lui Deva. Cităm din cîte- prinderilor de gospodărie nr. 82 şi 84. Ne gîndim cu tembrie a.c., în care ni se vată cu grîu am însâmînţaf că la începutul anului. Alte­ NEA :
ANINOT1
va : Cornelia Savu (bloc comunală şi locati.vă. De îngrijorare că o să vină anunţă că în acest an soiurile Dacia, Libelula şi ori îngrăşămintele complexe soare
F, scara A, ap. 30) ne la aceste două consideren­ iarna şi atunci o să plouă G.I.G.C.L. nu are posibili­ Sava. au alt conţinut de substanţă RICAKI
scrie : „...de anul trecut, te am pornit cînd am ur­ continuu în apartamentele tatea să ne execute lucra­ activă faţă de cel prevăzut. Noiembr
liţistul,
din iunie, îmi plouă în a- mărit la faţa locului pro- de la etajul IV". rea". Producţia medie realizată Greutăţi înfîmpinăm şi la a- (Steaua
partament. Am sesizat pe*e Lucrurile nu sînt deloc pe unitate a fost de 3 260 plicarea îngrăşămintelor chi­ Jucăria
împuternicit şi pe preşe­ I»a siipestgai cififogilog clare, căci, firesc, trebuie leg grîu la ha. La soiul Da­ mice, _ mai ales a superfos- de de
GEOAGI
dinte (de la asociaţia de intervenit urgent, ţinînd cia am obţinut 2 900 kg la fa!ului praf, care cu actuala dc cultu
locatari — n.n.), dar fără astfiasl scriem despre; seama de faptul că apa ha, la Sava — 3 600 kg la sistemă de maşini nu poate verde di
nici un rezultat pînă în distruge spaţii de locuit, ha, iar la Libelula — 3 270 fi administrat uniform, cre- BRAZI:
turi ale
prezent". Gheorghe Dehe- bunurile, oamenilor. In a- kg la ha. Pe baza propriei îndu-se benzi cu doze dife­ Rusia ;
lean (bloc 86, scara I, ap. RITMUL DE MELC AL ceastă ideie am cerut pă­ experienţe ne-am propus să rite de substanţă activă. în melodii
20) ne relatează că în blo­ rerea tovarăşului Suciu cultivăm în continuare mai scopul economisirii forţei de SIMERI/
cul în care locuieşte „...si­ REPARAŢIILOR LA BLOCURILE Dan Pompiliu, director ge­ multe soiuri pentru a eşalo­ muncă, noi erbicidăm an de reşul) ; :
lor de
tuaţia se agravează după neral adjunct al G.I.G.C.L., na secerişul şi a diminua in­ an întreaga suprafaţă pe (Lumina)
fiecare ploaie, apa ajungînd care ne-a spus : „In ce pri­ fluenţa factorilor naturali a- care o cultivăm cu păioase. venit 7a\
la instalaţia electrică". DIN CARTIERUL DACIA-DEVA veşte defecţiunile la blocu­ supra producţiei. Ne vom In general erbicidarea reu­ (Minerul)
Marcel Vasilescu şi alţi rile proprietate personală, orienta să cultivăm soiuri şeşte, asigurînd ca lanurile
membri ai unei asociaţii blema sesizată de scriso­ Blocul F e proprietate deocamdată nu avem posi­ care s-au dovedit valoroase să fie curate de buruieni.
do locatari ne semnalează rile primite la redacţie. In personală şi am constatat bilitatea să le remediem, şi care asigură sporirea an în ceea ce priveşte acti­
că în locuinţele celor ce primul rînd ne-am convins că apa se strecoară în a- soluţia ar fi. cooperativa de an a producţiilor. vitatea pe care o depunem
locuiesc la etajul 4 al blo­ că situaţia reclamată este proape toate apartamente­ „Progresul". La blocurile Cu toate că structura cul­ pentru pregătirea recoltei Timpul
cului F „...plouă ca afară, adevărată şi apartamente­ le de la etajul . superior. proprietate de stat lucrăm turilor din unitate nu ne anului viitor, noi am făcut 23 septex
trebuie să stăm în perma­ le arătate nu sînt singure­ „Două, trei zile după ce în prezent în ritm intens permite o rotaţie corespun­ amplasarea culturilor, execu­ menţine
nenţă cu vasele pe masă, le din cartier în care pă­ plouă — ne spunea locata­ la repararea acoperişurilor zătoare pentru cultura de tăm arături pe suprafeţele roasă, ei
noroii. V!
se distrug plafoanele, se trunde apa. „Poftiţi — ne ra apartamentului nr. 61 şi sperăm să rezolvăm toa­ grîu, ne străduim să asigu­ eliberate, selectatul seminţe­ derat, pr
degradează apartamente­ spunea Aurelia Groza, ad­ — nu putem folosi came­ te cazurile ce ne-au fost răm o judicioasă amplasare lor este terminat, urmînd ca torul vei
le...". ministrator la asociaţia de ra mare şi sîntem nevoiţi semrialate. Treaba merge după plante bune premer­ odată cu primirea îngrăşă­ fl cuprir
Tempei
Deşi aşa ar părea la pri­ locatari nr. 30 — adresa pe să punem vase peste tot, însă încet deoarece n-avem gătoare. In anul 1977—1978 mintelor chimice să realizăm grade, ia
ma vedere, problema ce o care am trimis-o, încă în ca să nu ni se strice mo­ oameni, materiale, vremea grîul a fost amplasat după şi fertilizarea terenului pe tre 14 şi
Izolat i
reclamă autorii scrisorilor 29 iunie, la G.I.G.C.L., bila, parchetul, hainele". capricioasă ne încurcă". grîu pe suprafaţa de 10 ha întreaga suprafaţă. Vom a- neaţa.
nu e deloc minoră, căci prin care solicităm repa-^ „Aţi sesizat situaţia unde­ Am reţinut spusele in­ (unde la soiul Dacia am ob­ corda toată atenţia calităţii Pentru
aici e vorba — cum bine rarea acoperişurilor de la va ?“. „Da - ne-a răspuns terlocutorului nostru că se ţinut o producţie de 2 400 lucrărilor efectuate şi scurtă­ brie : Vi
consideră cei ce ne-au scris blocurile 65, 85 şi 86". „Ce locatara apartamentului nr. lucrează în ritm intens, kg la ha), după trifoi — pe rii perioadei de semănat încălzire
variabil,
■— de două aspecte. In pri­ vi s-a răspuns la hîrtia 63. Eu am fost personal la dar treaba merge încet... 70 ha (unde am realizat o pentru ca în anul 1979 să slab.
mul rînd, de confortul u- respectivă?". „Oficial, adi­ G.I.G.C.L., unde ni s-a De aceea, promitem să fim producţie de 3 250 kg la ha), obţinem recolte superioare. La mu
nor familii lezate de ploaia că în scris, nimic. Am fost spus că nu la dânşii trebuie mereu pe fază, pînă ce după porumb pe 120 ha eu cer i
ce li se scurge în aparta­ de mai multe ori la spa­ să mă duc, ci la coopera­ problema abordată se va (unde am obţinut o produc­ IOAN IGNA Vor cădi
di
formă
mente, stricîndu-le mobila ţiul locativ, unde ni s-a tiva Progresul. La coope­ soluţiona cum trebuie. ţie de 3 000 kg la ha) şi inginer şef soare.
şi alte lucruri. In al doi­ spus că G.I.G.C.L. are nu- rativă mi-a zis cineva să TRAIAN BONDOR după alte culturi (cartofi, Ia C.A.P. Sîntandrei