Page 82 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOC1ALISMU

Viafa de parfld

Conţinutul
Un sfert de veac de muncă,
individuale—la un nivel
de afirmare si dezvoltare
exigenţă mai înalt! (Urmare din pag, 1) meni de nădejde, dintre 1

care i-aş numi pe Zalei de marfă, cît şi în cel de î î
călători.
conomice din judeţ, din Bodea, Sabin Faur, Traian î.
In legătură cu nivelul, con­ răspund cerinţelor statutare, alte judeţe ale ţării. Mihăeş, Emilian Tămaş — — Cu ce gînduri de vii­ î
ţinutul şi ritmul în care se exigenţelor Codului etic şi —- întreprinderea noastră tor sărbătorim împlinirea
desfăşoară discuţiile indivi­ formează exemplu demn de a luat parte la construi­ şoferi, Octavian Galea, Ru- sfertului tic veac de acti­
duale cu comuniştii la auto­ urmat. rea unor importante obiec­ salin Bota, Aron Florea, vitate ? î
baza din Haţeg am avut o M.C. : In discuţiile cu co­ tive economice, ca dezvol­ Andrei Kaşler — mecanici — Vizăm îmbunătăţirea i'
convorbire cu tovarăşii loan muniştii de la coloana de tarea C.S. Hunedoara, con­ auto, Iulius Male, Nicolae stilului şi metodelor dc
Clep, secretarul comitetului călători revin cu mare frec­ struirea ' Termocentralei Ţepeş, Marcel Dina, Lazăr muncă, folosim din plin
de partid din unitate şi Mir- venţă problemele privitoare Mintia, a întreprinderilor Magda, ing. Romulus Mun- tehnica de calcul electro­ 1!
1!
cea Cincora, secretarul orga­ la comportarea personalului miniere din Valea Jiului, teanu, loan. Grigorescu —• nic din dotarea întreprin­
nizaţiei de bază de la co­ faţă de oamenii muncii pe a numeroaselor blocuri de cadre de conducere. derii, diversificarea parcu­ 1!
loana de călători. care-i servim. Prim auto­ locuinţe de pe întreg cu­ — Cu ce realizări întîm- lui de automobile, în ra­ 21
— in ce stadiu se află gara noastră trec zilnic cir­ prinsul judeţului, precum pinaţi împlinirea a 25 de port de cerinţele de trans­
'discuţiile individuale în or­ ca 13 000 călători, deci mai şi la o importantă reţea ani de activitate ? port ale beneficiarilor, o 2:
ganizaţiile de bază ? mulţi decît reprezintă popu­ de drumuri naţionale şi — In ajunul aniversării, exploatare mai intensivă a
laţia Haţegului. Organizaţia parcului prin scurtarea
!. Clep : Cu aproximativ judeţene modernizate. întreprinderea noastră ra­
60 la sută din comunişti s-a noastră de bază desfăşoară In traficul de călători, portează îndeplinirea şi de­ timpilor de încărcare-des-
discutat pînă în prezent. o intensă muncă de educa­ unde în momentul de faţă păşirea planului la princi­ cărcare, eliminarea par­ li
M. Cincora : Noi mai a- ţie, de cultivare a respectu­ acţionăm cu peste 500 de palii indicatori,, pe cele 8 cursurilor goale prin evita­
vern 15 tovarăşi cu care să lui faţă de călători printr-o autobuze, am reuşit să „le­ luni ale anului. înregis­ rea paralelismului în tra­ lî
•purtăm discuţii. comportare corectă, civili­ găm" cele mai îndepărtate ficul rutier de marfă, op­ 1!
zată. Totuşi, mai avem une­ trăm, de asemenea, bene­ timizarea transporturilor. Ji
— Tovarăşe Clep, am cer­ le situaţii neplăcute, de a- cătune şi sate de centrele ficii de peste 1,5 milioane 2C
cetat mai amănunţit modul ceea le punem în faţa celor de comună, de oraşe şi lei, în timp ce cheltuieli­ Sîntem pe deplin con­ 21
în care se desfăşoară aceas­ vinovaţi şi cu prilejul discu­ centrul de judeţ. Astăzi, le materiale au fost reduse ştienţi de sarcinile mereu 21
tă acţiune la organizaţia ţiilor individuale. De aseme­ reţeaua traseelor de călă­ cu peste 1 milion lei. sporite care stau în faţa 21
de bază de la coloana de nea, de 3 ani ne străduim tori depăşeşte 6 000 km, noastră, a celor care lu­ 22
marfă. In privinţa ritmului de să determinăm pe toţi comu­ iar numai într-un singur De asemenea, oamenii crăm în transporturi. A-
'desfăşurare, acesta este ne- niştii să-şi completeze stu­ an transportăm de două muncii de la I.T.A. Deva vem deplina convingere că
■corespunzăfor. S-au purtat diile, iar pînă în toamna; a- ori cit' populaţia ţării noas­ sînt preocupaţi să găsească şi în continuare, colectivul
•discuţii abia cu 12 din 63 de nului viitor vom încheia a- tre. şi să aplice căile cele mai nostru de muncă, avîndu-i
"comunişti. Cel puţin această ceastă acţiune. — Fireşte, o dată cu în­ bune care să ducă, înce- mereu în frunte pe comu­
situaţie se deduce dintr-un treprinderea au crescut şi pînd cu anul 1979, la în­ nişti, via dovedi înaltă răs­ Ie
«caiet de evidenţă aflat la to- — Am observat că la or­ oamenii ei. deplinirea noului indicator pundere în realizarea e- iu
-varăşul Viorel Armie, secre­ ganizaţia de bază de la co­ •— In această perioadă, de calitate, producţia netă. xemplară a îndatoririlor ce *U
tarul organizaţiei de bază. loana de marfă nivelul dis­ Dorim, de asemenea, ca în ne revin, vom acţiona cu n«
cuţiilor, ca şi recomandările în cadrul întreprinderii exigenţă şi dăruire pentru «li
— Caietul nu reflectă rea­ ce se fac membrilor de Constructori pe tu Animi. noastre s-au format o serie anii ce urmează să organi­ a ne număra mereu prin­ A.
litatea ; s-au consemnat doar partid, este extrem de scă­ Foto : V. ONOIU de cadre de nădejde — şo­ zăm o şi mai promptă ser­ tre colectivele de muncă
«unele din discuţiile despre zut. De pildă, se fac reco­ feri, mecanici, maiştri, teh­ vire a beneficiarilor de de frunte ale judeţului si
«care tovarăşul Armie ştie, mandări ^pentru respectarea nicieni, ingineri. Avem oa­ transport, atît în traficul nostru. tr
şpentru că e secretar doar de unor îndatoriri statutare ele­ Bî
In
«două luni. mentare : să participe la a- d<
— Cînd se organizează dunările generale şi la dis­ dl
lo
«'discuţiile ? cuţii, să-şi plătească cotiza­ IU
— In primul rînd, fiecare ţia de partid şi altele. Ase­ Sarmis 78“ Pe orice vreme, randamente P«
.birou are un grafic de des­ menea recomandări le-au ba
14,
făşurare a întregii acţiuni, fost făcute tovarăşilor Ion zl«
■după care, pînă prin noiem- Airinii, Simion Armion, Ca- tiana Conslaolinesou), „Fil­ foi
fbrie o încheiem. De obicei, rol Chendreanu, Adam Falai- mul ist oue românesc — re­ sporite la toate lucrările Vi
tis
Vîn zilele cînd au loc şedin­ far, Ion llion şi altora. Pe alizări şi perspective" (Du­ zic
ţele de birou şi adunările de altă parte însă, unor mitru Fernoagă, directorul (Urmare din pag. 1) rul ne-a relatat că toate ai
{generale, lunea cînd avem membri de partid, între care Cosei de lilme 5), „Lupte forţele şi mijloacele mecani­ ai,
«şedinţele profesionale, în zi­ Dumitru Stanciu, Tiberiu Puşi, din ilegalitate a P.C.R. în­ muncă întîlnite pe ogoarele ce sînt mobilizate la recoltări P«
20,
lele cînd se face plata re­ Victor Bora, Trandafir Udriş, făţişa fă in ritmul românesc“ C.Â.P. sînt edificatoare în a- (sfecla de zahăr şi cartofii 21,
nil
munerării şi cu alte prilejuri. care se abat într-un fel sau (Beno Meiorovici, scenarist, cest sens. s-au strîns de pe mai mult br<
.'Alegem cu atenţie aceste altul de Ia disciplină, încă producător delegai al Ca­ Locurile fierbinţi de mun­ de 30 ha din 60 planifica­ Pa
:zile, întrucît marea majori­ nu le-a venit „rîndul" la sei de rilme 3), „Filmul do­ că pentru cooperatorii şi te — n.n.), precum şi la se­ Esi
Bu
tate a comuniştilor sînt şo­ discuţiile individuale. Oare cumentar şi ştiinţific, mijloc mecanizatorii din Romos le mănatul celor 585 ha prevă­ NO
feri, oameni plecaţi în curse, după ce criterii se face a- SESIUNE DE COMUNICĂRI de educare social-politică a reprezintă tarlalele ocupate zute pentru această toamnă,
«deci greu de chemat oricînd ceastă rînduială ? , maselor" (Grigore Medgyeşi, cu sfeclă de zahăr şi car­ din care, pînă acum, au R
Ieri, s ala mică a Casei de
îşi oricum. I.O. : Este adevărat că la cultură din Deva a găzduit şeful sectorului letopiseţ — tofi, unde am găsit la lucru fost însâmînfate aproape 100 E
— Ce problematică este organizaţia de care vorbiţi, sesiunea de comunicări „Fi­ reprezentant al studioului peste 200 de oameni. Prin­ ha. Concomitent se lucrează i
«■abordată în cadrul discuţii­ sînt unele neajunsuri. Biroul le din istoria naţională pe „Al. Sahia"), „Căi şi mij­ tre primii care au început
intens la recoltatul şi valo­
E
lor ? este descompletat, iar cei ecran", organizată de Co­ loace privind valorificarea şi au terminat recoltatul au rificarea legumelor şi fructe­ Yo
reţeaua
— De regulă, pornim de rămaşi desfăşoară o activi­ mitetul judeţean de cultură filmului istoric in hunedorea- fost preşedintele C.A.P., Au­ lor, la însilozatul furajelor Mii
cinematografică
tla sarcinile ce ne stau în fa­ tate insuficientă. Comitetul şi educaţie socialistă in co­ nâ“ (Gh. Dobrescu, Între­ rel Ocolişan, împreună cu şi la fertilizări. La grădina HU
cia
ţă, modul în care participă de partid a analizat starea laborare cu casele de fil­ soţia, brigadiera Aurelia O- de legume ş-a făcut o largă le :
fiecare comunist la îndepl­ de lucruri şi sîrifem hofărîţi me din Bucureşti ; Centra- prinderea cinematografică colişan, precum şi secretarii concentrare de forţe, fiind gi-si
, .
judeţeană) au făcut din se-
inirea lor. Avem în vedere să-i acordăm un sprijin mai la România-Hfm şi studioul siunea de ieri o manites- organizaţiilor de partid din Nei
te
{gradul de mobilizare şi an- consistent! „Al. Sabia". Comunicări de tare educativă de aleasă mobilizaţi elevi de la liceul TR'
«gajare, spiritul de iniţiativă, lată doar cîteva elemente o reală. valoare documenta­ ţinută, încadrată cu succes C.A.P., Elena Vasiu, Saveta agricol şi şcoala generală («Tr
Rentea, Aurel Basarab şi Ni­
«ordine şi disciplină, felul în care arată că nivelul şi con­ ră, istorică şi culturală, cum în acţiunile premergătoare din localitate, precum şi per­ Al
«care comuniştii contribuie Ia ţinutul discuţiilor individuale sint „Metamorfozele filmu­ aniversării a 2050 de ani de colae Ivaşcu. Exemplul lor a sonalul muncitor de la insti­ put
/dezbaterea şi soluţionarea la autobaza din Haţeg tre­ lui istoric şi motivaţia re­ la constituirea primului stat constituit un puternic factor tuţiile din comună, pentru a pol
ral)
jproblemelor, dacă prin în- buie îmbunătăţite. ceptivităţii spectatorului" dac centralizat şi indepen- mobilizator, fiind urmat de strînge fără pierderi recolta deli
îtreaga lor comportare în (susţinută de fiimologul Ma- dent. toţi cooperatorii. Printre frun­ de ardei, gogonele şi varză. CA)
imuncă şi în viaţa socială CORNEL ARMEANU taşii la recoltări îi amintim Ca urmare au fost livrate şeri
NE.
şi pe Leonora Rentea, Sofica la fondul de stat peste 300 PE'.
Ştefan, Ion Bucur, Terezia tone legume, ritmul la re­ vi si
NO.
îi Toţi cei care trec pe me au pus-o să locuiască — Da. Avem acolo chi­ de indignare faţă de fap­ Hening, Terezia Valter, Anu- coltat fiind de 15 tone zilnic. (Ml
«k strada Nicolae TitulesCu intr-o cămăruţă strimtă, ca riaşi. tul că bătrină aflată in în­ ţa Lobonf, Anuţa Jurj, Paras- Pentru contribuţia adusă la Un
] din Orăştie nu pot să nu ciment pe jos, cu un geam Am pătruns în încăperea grijirea soţilor Vernic, fiind chiva Popovici, Ana Căsfă- buna desfăşurare a lucrărilor seri
BRi
'C4*admire casele mari, fru­ cit palma şi n-a mai vă­ unde locuia bătrină. Nu de o vîrstă foarte înainta­ ian, Salomia Baba, Veronica merită să fie evidenţiaţi me- cur;
I moase, multe noi sau Reno­ zut-o nimeni, pe alară...". era mai mare decît un du­ tă, le dă multă bătaie de Crisfea şi mulţi alţii. La a- can'zatorii Ion Hila, Ion RAI
tă
«*k vate şi mai ales casa de N-am avut norocul să-l lap cu trei uşi, avea ci­ cap celor ce o întreţin. Ma­ Rusu, Cornel Beca, Ion Po- Juc.
la nr. 11. Locuinţa lui găsim acasă pe GheOr­ ment pe jos şi un gemu­ rfa Vernic se întreba chiar rat, pregătit terenul, fertili­ joni, Traian Rînzar şi alţii. de
î Gheorghe Vernic e spaţi­ ghe Vernic şi ■a<m dis- leţ cit o foaie’de caiet. cum ar putea face să sca­ zări şi la recoltat o înaltă GEC
•A oasă, are in corpul princi­ pe cit mai repede de ea, răspundere muncitorească do­ Ignorînd sarcinile care-i de i
ii pal 3 camere, mobilate cu fiind dispusă să plătească vedesc şi mecanizatorii Ion revin în actuala campanie vere
BR«<
rafinament. In spatele cărţii aricit. N-am oferit nici un Cristea, Ion Jurj, Ion Ren­ privind buna organizare şi tur!
se offă o bucătărie de va­ sfat atunci. Se cere însă tea, Petru Cosmoi, Gheorghe desfăşurare a lucrărilor, pre­ Rus:
meii
ră, un garaj (care deocam­ precizat că familia Vernic Sfăncel şi Petru Văduva. Da­ şedintele C.A.P. Cigmău, Ion ProJ
dată este ocupat de lemne Greaua povară a bătrinetii este obligată — aşa cam torită eforturilor depuse, re­ Homorodean, s-a preocupat «lele
de lac), şi încă o încăpe­ s-a legat cu ani în urmă coltatul sfeclei este aproa­ mai mult de... culesul pru­ MEI
re aflată in construcţie, că­ — s-o îngrijească pe cea pe încheiat, iar cartofii au nelor (?). reşu
lor
reia, momentan, încă nu de pe urma căreia a bene­ mai rămas de scos de pe Preşedintele consiliului in- (Lur
i-a fost fixată destinaţia. ficiat, s-o îngrijească în mai puţin de 10 hectare. tercooperatist şi directorul veni
(Mia
Poarta casei e din metal, şj cine o apasă mai mult condiţii umane, aşa cum S.M.A., ing. Virgil Tudan, a v
înaltă, solidă, cu sonerie cer legile scrise şi nescrise In legătură cu stadiul lu­ ne-a relatat că, prin măsu­ gre
care ţîrîie imediat ce vrei ale omeniei. Bolrineţrle sint crărilor la recoltat şi semă­ rile luate la nivelul coman­
să intri, curtea e pavată — vorba cintecului — hai­ nat în cadrul comunei, am damentelor comunale pentru
cu dale de beton. Admi- ne grele, iar cei mai tineri solicitat unele relaţii vice­ agricultură, consiliului inter-
rind toate acestea, ne-au cutat cu soţia dinsului, Ma- — Aici aţi ţinut-o ? sint obligaţi să-i ajute pe preşedintelui consiliului popu­ cooperafisf şi conducerilor
ria Vernic. oamenii in vîrstă şi să le
venit in minte cuvintele ■— Da. Are spaţiu sufi­ lar comunal, Ion Cunţan, C.A.P., s-a asigurat un ritm Tir
scrise redacţiei de cineva — Cînd aţi cumpărat poarte grijă. Ar II, de ase : septe
cient, căci toată ziua stă care ne-a răspuns: „Nu vă superior vitezelor zilnice de
care a ţinut să rămină a- casa din Căstău v-aţi 0- în pat şi nu face altceva menea, necesar ca’organul pot spune nici o cifră la zi, lucru stabilite la recoltat şi menţ
nonim şi a semnat „o bi­ bligat să o întreţineţi pe decit să mănince şi să local al puterii de stat să deoarece acum sînt ocupat însămînfări, acum un accent rul i
ploi
nevoitoare", „Tovarăşul Vor­ fosta proprietară ? vegheze in continuare, cu mode
s, nic a cumpărat o casă de doarmă. Cineva însă ne-a mai multă atenţie asupra cu rezolvarea unor proble­ deosebit punîndu-se pe înlă­ temp
I h o bătrină din salul Cos­ in — Asta a fost cu 14 ani reclamat la consiliul popu­ situafiei ce există in casa . me privind construcţia cămi- turarea decalajelor existente din ■
-
Femeia n-are
Tor
urmă.
pe
tau CU condiţia să o între­ nimeni şi ne-am obligat lar, au fost doi tovarăşi şi de pe strada Nicolae Ti tu- | nului cultural !“. la transportul recoltei din să r
i ţină pe femeie. împreună s-o îngrijim noi, cît tră­ ne-au cerut s-o scoatem de lescu din Orăştie, interve Pe noul preşedinte şi ingi­ cîmp. Pentru urgentarea în- 17 gi
n
- ------' -------- ''
grade
respectării I
nind
sensul
în
S cu sofia au întreţinut-o o- ieşte. acolo, Am instalat-o atunci ner şef al C.A.P. Geoagiu, sămînfărilor a fost organi­ ceata
meneşte pe bătrină pînă in bucătărie. legilor omeniei, de cîte ori ' loan Rob, l-am găsit preocu­ zat lucrul în schimburi pre­ Peu
acu’ dai ani şi ceva, dar — Casa din Căstău vă Am simţit în glasul Mă­ este cazul, | pat efectiv de asigurarea lungite pe 25 de tractoare, brie :
de o bucată bună de vre­ aparţine încă ? riei V. un suflu de gheaţă, TRAIAN BONDOR seminţelor pentru însămînţă- iar cu 6 se lucrează pe cîte răcor
bil. 1
rile de toamnă. Interlocuto­ două schimburi.