Page 83 - Drumul_socialismului_1978_09

R. 6 497 O DUMINICA, 24 SEPTEMBRIE 1978 Fag. 8 i

WgKWWWWBB IKliliTif CIJETIJML-Siil r 1
.EVIZHJftSE E TOAMNA IAR... s
£ toamnă iar, şi gardul £
de la Şcoala generală l
V, 21 SEPTEMBRIE din Băiat a e tot... lipsă. V
Ion Lăncrănjan fluturîndu-şi durerea ca pe şin), Tarr Lăszlo (Ion Sor­ Rarifăii din patrimoniul
astiea Ia dom ici- un steag al Iui şi al tuturor, covă); Adleff Ingcborg (Pa- Lipsă pentru că autoca- L
„SUFERINŢA încercând' să demonstreze că rasehiva), T orbit Andrâs
inainte ! ; dreplatca-i a lui şi nu a ce­ (Lava) şi episodiştii Băinyai mioaneJe care trec spre i!
ii patriei ; URMAŞILOR" lorlalţi. Că de ee, adică, c- Măria, Zalâuyi Gyula şi IWCa- . • balastiera de la Mureş, 1
serial pentru co- roul trebuie să se sinucidă, gyari Gergely — „Domni­ sectei de ştiinfe naturale J. l-au dai de oiteva ori in ţ
Cărţile junglei. E- Am incliis cartea cu un după atîtea regăsiri şi pără­ şoara Nastasia" este o tra­
ul 5 ; sentiment ciudat. Părea că de siri, şi să nti ajungă scriito­ gedie a destinului, in care l jos. L-au dat pentru că V
satului ; peste cuvintele profetice ale rul Ion Lăncrănjan la o re­ semnificaţiile aspiraţiilor su­ l nu pat lua curba. Consi- î
riile muzicii ; bizarului Simion Moldovan — zolvare, o punte sigură, un grumate de o structură so­ Muzeului judefean V liul popular Şoimuş a pro- \
trajă patriei ; Monu cum i se spune in sat înţeles, ceva care să împace cială profund nedreaptă trec
n duminical ; — mă privea bătrîna mamă trecutul cu viitorul, prin a- dincolo dc limitele naturalis­ y mis, anul trecut, că in- i
d : F.C. Baia Ma- din „Drumul ciineJui", sau cest prezent de deceniu al mului. 1 dată ce se va recolta po- l
Chimia Rm. VS1- Pătru lui Mitinton, ţăranul Vl-Iea 1 Pentru eă eroul este C. ALEXANDRU Hunedoara-Deva ] nimbul de pe holda din )
(divizia A — re- „cu nişte oclii mari şi trişti, purtătorul unei suferinţe ce ) apropierea drumului, va ţ
a Il-a) ; tăcuţi, Întemniţaţi de propria vine, ca un blazon, din tre­
serial : Linia lor privire", confruntare u- cut, socotindu-se un emisar CIANURA 1 trece la „îndulcirea" i
imă onctlin ; manlstă descrisă in „Cordo- al strămoşilor săi. SI PICĂTURA Colecţia ornitologică a i curbei. Porumbul s-a cu- ’
I eeran pentru cei vanii", continuată şi în „Ca- Ce sentiment ciudat ! Citi­ In patrimoniul secţiei de V Ies, terenul s-a arai, a- \
: „Prieteni mici, loianul", şi m-am gindit iar sem şi alte cărţi scrise de DE PLOAIE Muzeului, judeţean Deva ştiinţele naturii se găseşte
;ni mari" ; la acel lucru foarte cunoscut, Ion Lăncrănjan, dar nici ti­ deţine, printre numeroase­ o interesantă colecţie de ij cum altă recoltă îşi aş- l
urnal ; şi anume, că o carte poate si na împlinită total, definitivă Se pare că toamna nu le sale rarităţi, eîteva pie­ t teaptă culesul — şi po-
de istorie : „Isto- fie pur şi simplu întreagă şi — politicul, istoria părlnd doar bobocii se numără, ei flori de mină. Printre a-
t Porţile de Fier adevărată. Şi dacă m-ar în­ noi, abia acum descifrate. Nu şi roadele producţiei cinema­ se deosebite : este vorba de cestea figurează minerale » vesiea cu. „îndulcirea" )
Hanul Ancuţei treba cineva despre o aseme­ era nici un interlocutor in tografice autohtone. Aşa se 2 raţe marine cu o apari­ ) curbei a devenit amară, ţ
lacol de varietăţi nea carte „Cum e ?“, i-aş „S-uferinţa urmaşilor" (Editu­ face că afişul autumnal ne ţie în apele continentale hidrotermale legate de ac­ l Şcoala n-are gard, iar i
artistic : „Ah răspunde, aşa cum Ionel al ra M. Eminescu — 1973), de- recomandă filmul poliţist
han, Jonathan!" „Cianura şi picătura de foarte rară sau chiar acci­ tivitatea vulcanismului neo- , consiliul popular aşteap-
urnal. ploaie", născut din colabora­ dentală. gen din Munţii Apuseni şi V tă, probabil, o nouă re- î
>ort. rea regizorului Manole Mar- zona Baia Mare. O deose­ 1 coiţă !
icaTtea -.0 scena;® ecranul eus cu scenaristul VirgU Mo- \
5 SEPTEMBRIE goş. Pelicula semnată de 1. Somaleria mollissima bită importanţă o prezintă i
tandemul mai sus numit, se (Eider), raţă marină, a că­ eşanlioanele de pirită, sti-
poate considera o reuşită in
lui Ţâncuş spunea despre ex­ cit cartea aceasta, şi „dind rei puf este foarte căutat bină, baritină, precum şi
iune m limba ma- celentul său vin : „A fost. A- sensul că acţiunea alertă ţi­
ă î vorbele ei la o parte, mă gă­ ne tot timpul trează atenţia în special pentru îmbrăcă­ numeroasele varietăţi de
rlaj Tv. : Piteşti cum...“. seam pe mine, il găseam pe publicului. De această dată,
Dar poate că cel cu între­ Monu, sau pe ţăranul acela misterul e intr-adevăr mister mintea de zbor a cosmo­ calci lă cu cristalizări dife­
de seri ; barea nu s-ar mulţumi cu cu nişte ochi mari şi trişti, şi nu o confecţie previzibi­ nauţilor. Trăieşte şi cuibă­ rite şi culori variate. \ FAGE UMBRĂ ţ
ramic ; atit, poate ar vrea să-i vor­ tăcuţi, intemniţaţi de propria lă. Autorul scenariului a a-
ui-foilclon : besc despre subiectul cărţii, lor privire"... o carte in ca­ vut grijă, deci, să creeze un reşte în nordul Europei. In colecţia de paleonto­ (J PĂMINTULUI... V î
aveţi o întrebare?; despre acel „faimos deceniu re scriitorul ne copleşeşte cu teren propice pentru investi­ Tineretul îşi. petrece vara logie se află un colt de
iii pentru toate al VI-lea“, cu toate mărgi­ dragostea lui pentru părnin- garea unui caz Îndeajuns de i La unitatea autoservice ;
-le ; nirile sale, dar şi cu extra­ tul strămoşesc, pentru ade­ bizar, nu atit din perspecti­ mai spre sud în Marea mamut, găsit în cariera de v din oraşul Brad a fost a- )
ui mondial ; ordinarele prefaceri sociale şl văr. va spectacularului cit mai Nordului, Marea Baltică şi travertin de la Banpotoc. , dusă acum vreo 3 ani, o |ţ
urnal. de conştiinţă. Şi, i-aş răs­ DUMITRU DEM 10NAŞCU degrabă dintr-un unghi psi­
punde, desigur, că nici nu hologizant. Anchetatorul des­ chiar pe Mediterana. Mu­ Descoperirea amintită este V stajie de spălare auto, ,
cred să fie ăsta subiectul, sau cinde din familia spirituală zeul deţine în colecţia sa deosebit de semnificativă, \ marca „Torino". Aduce- \
dacă c, in fine, să trecem „DOMNIŞOARA a lui Hcrculc Hoirot, folosin- i rea şi achiziţionarea ei t
peste el, pentru că, dincolo du-şi, cu real ciştig piuă la un mascul juvenil cu pe­ dovedind prezenţa acestui
de confruntări, cu am citit NASTASIA" urmă, „micuţele sale celule najul în schimbare, colec­ animal gigant adaptat cli­ I s-au făcut cu un scap '
o carte bună, cu eroi puter­ Secţia maghiară a Teatru­ cenuşii" — ea să-l cităm pe \ bine definit ; să spele au- ţ
3ŞTI I: G,00 Bu- nici, verosimili, veniţi parcă lui de Stat din Tg. Mureş eroul preferat al Agathei tat pe apele Mureşului în matului rece cuaternar pe l toturisme, activitate din ca- l
ştiri ; G,05 Concer- din istorie, ca Avram Iancu ne-a vizitat cu un remarca­ Cristie. Şi trebuie să recu­ apropierea oraşului Deva. teritoriul judeţului nostru. / re ar putea realiza cam ,
eţii ; 7,00 Radio- şi Horea, Cloşca şi Crişan, bil spectacol, impunindu-se noaştem : ne convine atitu­
imarul presei; 8,00 urmărind prin veacuri exis­ atenţiei din două motive : dinea de sfinx a ofiţerului O deosebită valoare ştiin­ ţ 80 000 lei lunar. Dar bia- i
nuzicalc ; 8,30 Ha­ tenţa unui sat ardelenesc, fă­ 1. „Domnişoara Nastasia" a de miliţie (pe care Victor 2. Melanitta fusca (raţa ţifică prezintă inipresiunea ( ta staţie face doar umbră \
nul satelor ; 10,00 ră să se uite talazurile o- fost reprezentată pentru pri­ Rctoengiuc îl interpretează catifelată), este o pasăre unei frunze de palmier 1 pămintului. In 7 978 nu a i
lirică. Partidului, meneşti — încăierări, ospeţe ma oară In limba maghiară; excelent), dlndărălul căreia
versul ; 10,10 Te şi adunări grandioase, nunţi 2. Regizorul Dan Alecsan- dc-abia se ghiceşte tensiunea nordică ce cuibăreşte în (Sabal), în formă de evan­ ) funcţional nici o clipă. Se V
> etnt, patria mea şi botezuri, crime şi înmor­ dreseu oferă spectatorilor o neobişnuită a întreprinderii tai, cu dimensiuni de peste ^ zice că n-are apă. Ori- \
ne muzicală pen- mântări, care fac drama „Su­ nouă şl originală lectură a de anvergură, înfăptuită cu Scandinavia, Finlanda, în i cum, un asemenea utilaj i
; 11,00 Radioma- ferinţei urmaşilor". Persona­ piesei lui Zamflrescu, Dan A- răbdare şl migală, cu aple­ Siberia pînă ia Ienisei, dar 1/2 m, găsită în straiele de
aneilor ; 11,30 Noi jele ? Lumea ? Ca o oglindă lecsandrescu—excelent profe­ care asupra fiecărei urme cărbuni din bazinul Petro­ * ar merita o soartă mai ?
1 ale Orchestrei cu două feţe. Pe ce parte o sionist al scenei — transplan­ ce duce ia lămurirea enig­ iernează în Europa pe \ bună, mai precis ar tre- \
l populară a Ra- întorci, tot nu vezi dincolo, şi tează in alt mediu lingvistic mei. coastele Mării Baltice şi a şani. l bui să-şi facă slujba pen- L
unii ; 12,00 De tot pe tine te arată. Fiecare drama zamfiresciană în aşa O notă particulară a peli­
itru toţi ; 13,00 parte se întoarce împotrivă, fel Incit izbuteşte să trans­ culei este faptul «ă Manole Mării Nordului. Scufundă­ Existenţa palmierilor a- j iru care a fost cumpărat. ^
al ; 1345 Portret şi sint despărţite prinir-un mită nu numai lirismul par­ Mareus trece in revistă o ga­ testă o climă caldă, care a
iv — Radu Şer- „miez de nimic". M-am plim­ ticular al „Domnişoarei Nas­ lerie de portrete individuali­ toare îndrăzneaţă, ajunge CU TRACTORUL ^
9 Unda veselă ; bat şi cu prin acest „miez de tasia", dar şi suita de ade­ zate, fiecare reprezenlînd o pînă la peste 20 m adîn- înlesnit dezvoltarea unei DUPĂ RACHIU... \
raţia mea — mu- nimic", cu gîndui la şleahta văruri general umane, care categorie socială. Evoluţiile vegetaţii bogate, ce a stat
; 14,15 Moment de neisprăviţi ce puneau mi­ se desprind din factura ba- lui Aurel Giurumia, Marin - cime, eu timpul de cufun­ | Vladimir Ion Plutea se \
Ioana Cri st ea, na pe putere în .acel sat ar­ ladcscă a piesei. Jn viziu­ Moţaru, Mariella Rareş şi la baza formării zăcămin­
stin ; 14,10 Diver- delean — urgisind un om, In- nea lui Dan Alecsandrescu Ottilia Borbatli se înscriu in dare pînă ia 3 minute. telor de cărbuni din Va­ < ascundea să nu ispă- ^
15,30 Sport şi mu- străinîndu-1 de istoric, cu — exemplar tălmăcită de ac­ perimetrul de exigentă inter­ Muzeul deţine 2 exempla­ ţ şe-crscă o pedeapsă. Ajun- ,.
1,15 Instrumentişti toate că eroul (Monu), a ab­ torii Farkas Iboiva (Nasta­ pretativă. lea Jiului. t sese pe amenajarea hi- S
: populare : Fă- dicat de la angajarea istoriei, sia), Csorba Andrâs (Vuipa- AL. COVACI re femele capturate pe Mu­
; 19,00 Reuniune pe reş, lîngă Mintia. * droenergetică Riu Mare- i
20,00 Radiojurnal; VIORICA ROMAN V Retezat, la şantierul I.C.F. i
! pe meridiane ; || Dar nici aici nu s-a po- »
cmnări; 21,35 Din
•omanţelor celc- , tolii. Se finea de beţii ^
Radiojurnal; 22,10 Noi realizări româneşti l mai mult ca de lucru.. In- ţ
: sportiv ; 22,30 ^ tr-o bună zi s-a urcat la •;
uminicală ; 24,00
e ştiri ; 0,05—5,00 t volanul tractorului 41- \
muzical nocturn. CALCULATORUL Oamenii de ştiinţă clujeni ' HD-413, deşi nu era trac- i
„FELIX F.C. 96" au reuşit să extragă din \ torist, şi a plecat spre 1
dracilă alcaloizi, care pre­ l şantierul Ul-baraj să-şi i
Printre cele mai recente zintă acţiuni farmacodina- ’ cumpere băutură. După ţ
realizări ale. industriei mice asupra aparatului he- \ ce şi-a îndeplinit gindul,
noastre electronice se nu­ pato-biliar. Dim creţişoara \ a pornit înapoi. Pe drum \ >
I
'Jevv-York, New- mără şi calculatorul de s-a extras o soluţie cu ac­ i a lovit tractorul, ' produ- \
ile I-II (Patria) ;
ile l-II (Arta) ; facturat şi contabilizat „Fe- ţiune pozitivă în diferite r cindu-i mari stricăciuni. I
RA: Brigada spe- lix FC 96", executat după sindroame hemoragice şi Acum se căleşte. Va răs- I
căra); Aventuri- o tehnologie originală de trombocitopenii, precum şi , punde pentru amindouâ )
^ punde pentru
n Hood (Siderur-
Urgia (Arta) ; către specialiştii Institutului în prevenirea avortului imi­ ) abaterile... \
tul din noap- de cercetări pentru tehni­ nent la gravidele care nu
tructorul) ; PE- ca de calcul din Capitală. pot duce sarcina Ia ter­ \ NEMOTIVAŢII... ^
: Melodii, melodii : ţ 35 de constructori, de ^
e atît de aproa- Acest aparat — ca şi ti­ men. Nu mai puţ n impor­
_ .S Noiembrie) ; purile anterioare FC 32, FC tant este şi sintetizarea k diferite meserii, dau zor i
a continent (Re- 64 şi FC 128 — este des­ citizinei, din seminţe de î să termice blocul nr. 55, »
LUPENI : Mark,
a Genova (Cullu- tinat, în special, aplicaţii­ salcîrn galben, un alcaioid 1 din centrul oraşului Petri- j y
îtul, aurul şi ar- lor financiar-contabile şi utilizab I în activarea cen­ ^ la. Mai precis, 35 ar tre- J I
mcitoresc); VUL- tehnico-ştiinţifice care ne­ trilor respiratori şi în com­ t bui să muncească a ici. Ir)
compensă pentru cesită un document impri­ ' Dar in cele mai multe \
incitoresc); LO- baterea fuimaiului. Intre re­
tăcire (Minerul); mat. Calculatorul poate zultatele înregistrate de a- \ zile muncesc doar 29. 6 L
Simburii de fi însă utilizat şi în alte cest colectiv de cercetători Subsolul hun&tlorcan conţine minerale unicate. Eşantioane ale acestora se găsesc în l dintre ei sint mereu ab- *
incitorcsc); ANI- scopuri, fără a impune se înscrie şi extractul din bogata şi interesanta colecţie de Hori de mină de la secţia de ştiinţe naturale a Muzeu­ senţi nemotivaţi de la Iu- )
Ploaie eu soare lui judeţean Deva. Florile de mină prezintă o mare varietate de culori şi forme de cris­
se) ; URICANI : condiţii speciale de insta­ flori de trandafiri, care în talizare, datorită compoziţiei lor, cit şi condiţiilor termice si de presiune in care s-au ) cru. loan Dicsuc, Con- l
rea îndepărtat — lare sau un personal cali­ amestec cu miere purifica­ format. i st an t in Lupşoreanu, Gavri- 1
(7 Noiembrie) ; ficat în mod special. Foto : ION ANDRUŞ ■ lă Nagy, Ioana Andreia- V
Miţistul, pilot de tă dă rezultate bune în
aua roşie); GU- Procesorul care stă la tratamentul sfomatitelor af- I nu, Petrlcă Bledea, Dore-1 ţ
: B.D. în aler- baza lui FC 96 S$te com­ toase. y Vitez — sint constructorii l'
d) ; ORAŞTIE : pus din cinci unităţi : uni­ l care fac greutăţi tovarâ- J
atria); Iarba ver­ SOARE+ Viitorul planetei noastre:
oasă (Flacăra); tate de comandă, aritmeti­ ENDOPROTEZE PE BAZĂ ) şilor lor de muncă, care \
BAI: Setea (Casa ci, memorie operativă, me­ DE MASE PLASTICE BECURI + ) atunci cind aceştia chiu- t
; HAŢEG: Iarba morie fixă programabilă INDIGENE i lese de la lucru, trebuie ?
acasă (Popular); CORPUL Rece sau cald?
[credibilele aven- şi unitate de comandă pe­ Un grup de specialişti 1 să muncească şi in locul V
:nor italieni in riferică. Nu mai puţin im­ de la Clinica de ortopedie OMENESC = Previziunile meteorologice gaţi să-şi cultive griul in 1 lor. Le-am trecut aici nu- ţ
:ALAN : Melodii, portant este şi faptul că, şi traumatologie din Jîrgu pe termen lung nu par să regiunile nordice, unde solu­ ^ mele poate, poate se ru- t
asa de cultură); O NOUĂ SURSĂ bucure pe nimeni : dacă rile sint acide şi, ca urma­
aurul şi ar­ datorită performanţelor sa­ Mureş, condus- de dr. Carol combustibilul fosil vă conti­ i şinează şi se pun pe »
scădea
ii Iunie) ; SI- le deosebite, FC 96 poate Ciuguaeanu, în colaborare ENERGETICĂ re, ar precizează randamentul. J treabă. \
revista
Dar,
Septembrie (Mu- fi cuplat cu o serie de e- cu un colectiv de ingineri, nua să fie consumat in ac­ „Technology Rcview", aceas­
[A : Cronica ani- chipamente periferice, cum tualul ritm, temperatura me­ tă încălzire ar putea fi evi­ ) „ACTIVITATE" \
? — seriile I-II chimişti şi fizicieni de la In centrul capitalei spa­ die ar putea creşte cu G gra­ tată redueindu-se consumul
TELIUC : Şi a sînt, de exemplu, maşina întreprinderea „Metalocas- niole a apărut un edificiu de în secolul viitor. Previziu­ de cărbune în ţările indus­ i Unitatea comercială de la \
lămiilor negre electrică de scris, perfora­ nica" din localitate şi în­ dc un tip absolut nou : nea aparţine specialiştilor trializate, urmind ca acestea 1 popasul turistic din Jebea ^
GHELARI : Şi tor de bandă şi cititor de Încălzirea Iui se face cu a- Academiei Americane do să-şi dezvolte forme noi de !
ua lămiilor ne- treprinderea de piese tur­ jutorul energici solare, al Ştiinţe, iar constatarea a fost energie. Soluţia ar consta în ^ desfăşoară o „prestigioa- t
a-
toresc). bandă. Maşina funcţionea­ nate din Gheorghieni; a căldurii becurilor... electri­ făcută in a urma studierii de favorizarea eliminării natu­ i sâ“ activitate prin desla- «
mănunţite
conţinutului
ză numai pe bază de pro­ realizat, pentru prima oară ce şi al corpului omenesc. gaz carbonic din atmosferă. rale a bioxidului de carbon. ) cerea de băuturi alcooli- ( \
gram, programarea fiind în ţară, o serie de endo- La etajul 18 al clădirii e- După cum se ştie, combus­ In prezent, G0 la sută din ţ ce. Dealtfel, cum se poa- l
deosebit de comodă. Me­ proteze (articulaţii artifi­ xistă instalaţii care captea­ tia cărbunelui sau oricărui aceste gaze eliminate în atmo­ l te vedea in raft, unita- >
degajă
sferă
gaz
dc
fosil
ve­
moria fixă a calculatorului ciale) pe bază de mase ză energia solară, căldura combustibil (bioxid de carbon) getale sint recuperate procesului } tea este foarte bine a- \
in
cursul
carbonic
poate fi utilizată şi pentru plastice indigene. Nume­ recuperată din instalaţiile in atmosferă. Or, el absoar­ de fotosinteză (40 la sută) şi ) provizionată cu coniac, ^
robabii pentru 24 de iluminat şi de la diver­ de oceane prin reacţia cu
: Vremea se stocarea datelor. roase proteze grefate pînă be şi refractă radiaţiile in- ionii carbonaţi conţinuţi in ţ ţuică şi alte esenţe tari t
fraroşii, captînd, in acest fel,
coroasă, cu ce- în prezent, ou fost utilizate se motoare, precum şi căl­ căldura solară in interiorul sarea marină (20 la sută). t şi in acest caz nu e de 7
Local vor cădea în fracturi aîe şoldului, de- dura degajată de corpurile atmosferei terestre. Acest fe­ Or, in urma exploatării in­ > mirare că pot fi văzuţi
Vîntul va sufla NOI EXTRACTE celor 400 de persoane care tensive a pădurilor, masa
u intensificări DIN PLANTE MEDICINALE monstrînd că sînt bine to­ locuiesc in imobil. Toate nomen poartă numele de „e- verde scade, reducind, astfel, \ mulţi ieşind din unitate
feetul de seră". Este suficient
de 40-60 km/oră lerate de organismul uman să se dubleze conţinutul dc şi absorbţia bioxidului de £ şi piecind pe 3 cărări. Ar l
; nord-vest. După numeroase studii şi şi au o rezistenţă deose­ aceste surse sint dozate bioxid dc carbon din atmo­ carbon. In concluzie, Acade­ ? fi bine dacă unitatea s-ar \
lira va fi cuprin- prin intermediul unor pom­ mia Americană dc Ştiinţe
, între 3 şi 8 cercetări, un colectiv de bită. Prin producerea in pe de căldură, comandate sferă, pentru ca temperatu­ propune dublarea suprafeţei ] ocupa cu aceeaşi atenţie 4
ziua între 12 şi specialişti de la Facultatea ţară a acestor proteze, se ra globală medie să crească de păduri, creindu-sc mari ţ şi in ce priveşte aprovi- i
Dimineaţa, local ae farmacie din Clu|-Na- va renunţa la importul u- de un o calculator. Imobilul cu 2—3 grade. asemenea în­ centre silvicole, ceea ce ar i zionarea cu preparate cu- î
Efectul
unei
temperatură
asigură
con­
supli­
şi
sursă
; şi 2G seplem- poca a obţinut rezultate nor materiale folosite pînă stantă de 22 grade In tim­ călziri ar fi, se pare, consi­ constitui de o energie capabilă 1 iinare şi s-ar construi in y
mentară
tea se menţine remarcabile în valorificarea acum la fabricarea lor. derabil. Pentru a găsi con­ să permită economisirea ţ vecinătatea ei un grup t
cu cerul varia- unor plante medicinale. (Agerpres) pul iernii. diţii climaterice favorabile, combustibilului fosil. ^ s.cial. U
dea ploi izolate. agricultorii s-ar vedea obli­