Page 9 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 9
ANUL XXX!
NR. 6470
DUMINICĂ,
3 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
IN VI|TI pllllli; CURSURI DE CALIFICARE
:
in teriiieB, econo3nioe; de calitate iat La cele două s-au înche
Petroşani
do
cursuri
calificare pentru meseriile
de bucătari şi cofetari-pa-
Pe platforma Rîu Mare-Refcessit: tiseri, dc organiz-atc in acest
an
co
întreprinderea
mercială de stat mixtă-ali-
mentara publică pentru localitate.
şi
alimen
taţie
din
Eforturi susţinute pentru impulsionarea Cursurile care au fost ur
mate do 41 de l'cmci, au
lost absolvite cu succes.
ritmului de execuţie în zona barajului MAGAZINE NOI
Reţeaua Complexului de
va
I.A.S.
se
Perimetrul barajului este — spunea inginerul Nico la galeria de drenaj nu a magazine in aie zilele următoare
extinde
unul din punctele cele mai lae Mitu, şeful lotului II ajuns la nivelul stabilit, cil încă două unităţi, care
fierbinţi ale amplei activi baraj ■— am început şi cx- aici înregistrîndu-se unele sînt amplasate în localităţi
tăţi de pe platforma ame cavaţiiie de balast în zona rămînerl în urmă. Pentru le Bălţa şi Bircea Mare.
najării hidroenergetice de nucleului de argilă, în ve impulsionarea acestuia — Prin aceste unităţi vor fi
valorificate produse agro-
la Rîul Mare-Retezat. în derea depunerilor de ase după cum precizau şeful
ritm viu se desfăşoară menea material prevăzute lotului şi maistrul Mihai
transportul şi umplerea cu pentru toamna acestui an. Roşu, secretarul comitetu
balast a barajului în Am concentrat aici utilaje lui de partid de pe şanti
„prism-amonte" — ca să de mare randament, care er — odată cu măsurile de
folosim limbajul uzual al ne vor permite să atingem completare a efectivelor
constructorilor — unde, în- ritmul impus de cerinţele s-a trecut la regim indus
tr-un necontenit „dute-vi- planului. Cu aceeaşi fermi trial de lucru, pe 3 schim
no“ autobasculantele româ tate acţionăm şi la batar- buri, în fiecare din aces aliment-are, in special legu
me,
fructe,
preparate
din
neşti de mare capacitate doul amonte pe care tre tea fiind întărită asistenţa carne şi altele.
îşi descarcă poverile. Era buie să-l terminăm în a- tehnică cu cîte un maistru, I.V. CALAN — atelierul mecanic. Lăcătuşii loan Şerban
spre sfîrşitul schimbului şi proximativ o lună şi jumă ceea ce va duce la organi şi loan Muntean, doi mesc-riaşi de nădejde, execută un rolor UTILAJE ÎN DOTARE
-
conducătorul auto Vasile tate, deoarece de cota fi zarea mai bună a muncii, do la instalaţia de purificare a gazului de furnal. Foto : VIRGIL ONOIU In vederea bunei desfă
Bogdan, pe care-1 însoţi nală a acestuia sînt condi implicit la creşterea vite şurări a activităţii do în
sem o vreme pe drumurile ţionate funcţionarea la ca zei de înaintare pe galerie. cărcare şi descărcare a ce
bazelor
cadrul
şantierului, ajunsese la cel pacitate a galeriei de devi Sînt preocupări în cadrul La întreprinderea de lianţi Deva realelor in de curînd, In
recepţie,
de
de al treizecilea transport. ere şi desfăşurarea lucrări cărora sînt prinşi, în ega dotarea întreprinderii de
„Norma este de 32 curse pe lor de depunere în baraj lă măsură, şi cei ce -se o- valorificare a cerealelor au
schimb — mărturisea el — în condiţii de maximă ca cupă de întreţinerea şi asi intrai trei noi utilaje de
tipul IFRON.
dar o fac şi azi. Altfel, ies litate... gurarea bunei funcţionări a Sfnt necesare preocupări
din ritm...". Mai ' apoi, Lucrări la fel de impor tuturor utilajelor şi maşi PESTE 220 TONE
ne-am convins că la fel ca tante se desfăşoară în a- nilor din dotarea şantieru stăruitoare pentru recuperarea
Bogdan gîndesc.^şi muncesc ceste zile şi la excavaţii In lui, Tovarăşul Dragomir FRUCTE DE PĂDURE
şi buldozeriştii Gheorghe subteran, la golirea de Ciobotea, şeful lotului me Cetăţenii din judeţul nos
■Nistor, Avram Nicola, Ion fund a barajului şi la ga canizare — care se află în- restanţelor la producţia de ciment tru au strîns şi valorificat,
centrele
Nuţă, excavatoriştii Comei leria de drenaj, unde sînt tr-o permanentă deplasare prin produselor de coleetaro
a
de
pădure,
Morarii, Vasile Gheorghiţă, în plină activitate minerii de la un punct de lucru la Aflată doar la un an şi 8 de fabricaţie a unor utilaje, peste 220 tone fructe, intre
Nicolae Hortolomei, Dumi din brigăzile lui Ion Bîr- altul — ne spunea, prin- luni de la punerea în func cum sînt separatorii de la care ponderea o deţin
tru Iurcu, care acţionează san, Constantin Buga, arti ţiune, Fabrica de ciment de moara de făină nr. 2 — zmeura, murele şl afinele.
De asemenea, au lost slrln-
cu toate forţele în această ficierii Ion şi Vasile Mol- SABIN IONESCU la Chişcădaga parcurge în aprecia inginerul Sinaci. Tot se şi valorificate mal mult
zona. dovan. Cu toate eforturile că o perioadă de rodaj in odată au existat — continuă de 13 tone ciuperci. C'ole
— In cursul zilei de ieri depuse, ritmul de înaintare (Continuare în pag. a 2-a) plin — dacă putem spune încă să existe — aspecte de mai mari cantităţi de fruc
te au fost preluate iu ca
aşa — fiind afectată de li indisciplină tehnologică şi a drul ocoalelor silvice din
nele deranjamente şi defec muncii, interes scăzut din Lupeni, Pui şi Orăşlie.
ţiuni, care grevează realiza partea unor lucrători privind
rea ritmică a sarcinilor de reviziile şi reparaţiile la uti SE ÎNALŢĂ
plan. La rîndul său, colecti laje, întîrzieri în înlăturarea NOUA ŞCOALĂ
vul acestei tinere unităţi e- unor defecţiuni de ordin La Pctrila, în imediata a-
conomice a judeţului se for tehnic". ■ propiere a şcolii generale
mează din mers, reuşind să Ce s-a întreprins, cum se nr. 1, se află in construc
un
edificiu
nou
ţie
social.
stăpînească tot mai bine in acţionează pentru recupera Este vorba de noua clădire
stalaţiile şi utilajele mari, rea restanţelor şi încheierea a şcolii generale nr. l, mult
spaţioasă
complicate. Prin eforturi con anului cu planul îndeplinit ? mai laboratoare şi şi luminoasă,
cu
cabinete,
jugate, stăruitoare, colective „Avem un program de pune la a cărei înălţare partici
le de muncitori şi specialişti re la punct a utilajelor şi de pă, prin muncă patriotică,
din întreprindere au reme recuperare a nerealizărilor toţi elevii din oraş. Eşalo
de pînâ acum, a cărui ma naţi in serii de cîte 40, e-
diat numeroase deficienţe levii sînt tui sprijin de nă
de construcţie şi de uzinaj terializare o urmărim cu con dejde al muncitorilor con
ale utilajelor, au adus unele secvenţă şi răspundere — structori.
îmbunătăţiri şi perfecţionări ne-a spus interlocutorul. Ho-
a!e fluxului de producţie. Ca târîrea întregului colectiv es EXCURSII
urmare, aşa după cum ne te ca pînă la sfîrşitul anu Şl DRUMEŢII
spunea inginerul Dorel Si- lui să recuperăm integral Biroul de turism pentru
naci, şeful serviciului produc restanţele şi chiar să produ tineret din Deva a orga
ţie, la linia I' se înregistrea cem peste plan". nizat o excursie în nordul
Intr-adevăr, în secţii şi a- Moldovei. 20 de elevi şl ca
ză, de !a începutul anului, un teliere se munceşte intens, dre didactice do la Şcoala
spor de producţie de 120 000 oamenii depun eforturi pen generală din Sintandrei au
o
tone de ciment. Pe ansam tru ca agregat.le să meargă pornit, pentru cunoaşte săplămînă,
fru
spro
a
blul întreprinderii însă s-a normal, producţia să se des museţile istorice şi natu
acumulat un volum cam ma făşoare în ccr.diţii optime. rale din acest colţ de ţară.
re de restanţe. „Cauza prin Tineri constructori de pe
C. S. HUNEDOARA — LINIA DE SIRMĂ NR. X. Comunistul Ovidiu Pascu, mane cipală este nepunerea ia şantierele din Deva au par
vram principal (dreapta), fruntaş în producţie, împreună cu Aurel Sima şi Toader Dobrin, DUMITRU GHEONEA ticipat la drumeţii la caba
surprinşi in timp ce cuplau mufele Ia cilindrii cajelor pentru trecerea la campania do timp în funcţiune a liniei a nele din Retezat.
laminare de oţel rotund de 13,5 mm, pentru şuruburi. Foto : N. NEGRU "ll-a, datorată defecţiunilor (Continuare in pag. a 2-a)
Activitate intensă la recoltat şi la pregăiirea însămînfăribr
O zi înfr-o comună
In centrul preocupării coo în cîmp. Odată cu recoltatul genda noastră de lucru. Zil tivîtate am organizat-o ast
La Cîrjiţi, apropierea de oraş nu se peratorilor şi a mecanizato am acordat o deosebită a- nic recoltăm şi livrăm cîte fel îneît strîngerea recoltei
rilor de la CA.P. Brad se tenţîe onorării obligaţiilor 10 tone legume, între sorti de porumb şi de sfeclă fu
mai măsoară numai în kilometri... află realizarea în cele mai contractuale, precum şi de mentele principale putînd să rajeră să nu dureze mai
amintesc fasolea, castraveţii,
mult de o săptămînâ, ţinînd
bune condiţii a recoltării cul
pozitării corespunzătoare în
turilor de toamnă şi a însă- noua magazie a unităţii a vărzoasele şi râdăcinoasele. seama de faptul că după
Din Deva, pe o stradă ce mă vedere, un satelit ce mînţării cerealelor păioase. aceste culturi urmează să
nu trădează prin nimic ie gravitează in jurul oraşu Lucrările de strîngere a re însămînţăm grîu.
şirea spre o altă localita lui, prin toate pulsaţiile în C.A.P. Brad
te, fişîa asfaltică şerpuieş vieţii. Dar, deşi circa 400 coltei se găsesc în plină des Pregătirea temeinică a in-
te peste văi şi dealuri din de oameni (din cei peste făşurare, formaţiile de coo sămînţăriior se înscrie la ioc
înălţimea cărora panorama 1 270 ce trăiesc în cele 5 peratori şi mecanizatori ur întregii cantităţi de cartofi Pînă acum am livrat la fon de frunte în preocupările
municipiului se deschide sate ale comunei) lucrea mărind să asigure evitarea destinaţi pentru sâmînţă, La dul de stat peste 150 tone noastre de sezon. Experienţa
generoasă, etalind splen ză in întreprinderile Devei oricăror pierderi şi scurtarea recoltat am acţionat cu for legume din cele 711 prevă proprie ne-a demonstrat rolul
doarea dezvoltării urbane şi Hunedoarei, fiind deci perioadei de înmagazinare a ţe sporite deoarece după zute. Din planul valoric de decisiv pe care îl are asupra
a aşezării de la poalele ce mineri, siderurgişli, con tuturor produselor. Ca ur cartofi urmează să efectu 520 mii lei am realizat 300 recoltei efectuarea semăna-
tăţii. Apoi, brusc, drumul structori, Cirjiţul rămîne mare, am reuşit să recoltăm ăm arături, să fertilizăm şi să mii lei venituri din legumi
coboară panta ce se opreş credincios statorniciei sale cartofii de pe mai mult de pregătim terenul in vederea cultura, existînd realmente MIRCEA OPRiŞA,
te în mijlocul primului sat, condiţii să îndeplinim exem inqiner şef şi preşedinte al
Almaşu Sec, al comunei NICOLAE STANCIU 60 la sută din suprafaţa insămînţării orzului.
suburbane Cirjiţi. O comu- --------------------------------------------- planificată, acţiune pe care Strîngerea şi valorificarea plar planul şi angajamentul C.A.P. Brad
nă suburbană pare, la pri- (Continuare In pag. a 3-a) o vom încheia în cel mult legumelor ocupă, de aseme asumat în întrecerea socialis
douâ-trei zile bune de lucru nea, un loc prioritar pe a- tă pe acest an. Întreaga ac- (Continuare in pag. a 2-a)