Page 90 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
s,«
Minerii de ia Parasem muncesc 10 ,<K
10,1(
Atribuţiile Comisiei de îioriculturâ,
cu devotament pentru a ocupa 11,1{
un loc fruntaş pe ţară deidrologie şi arhitectura peisagistică 11.35
1G,00
16.05
(Urmare din pag. 1) — Zilele trecute au în A fost înfiinţată, prin De lă, de amenajare şi întreţi
cheiat cursul şi au fost exa cret al Consiliului de Stat, nere a parcurilor şi zonelor
la sută din producjia noas minaţi 20 de electromecanici pe lingă Ministerul Agricul verzi de pe cuprinsul jude 16.35
tră de cărbune se extrage în meseria de mineri. Săptă- turii şi Industriei Alimentare, ţului respectiv ; sprijină şi ur 17.05
cu complexe, iar peste 80 la mîna aceasta încheie cursul Comisia centrală de floricul- măresc realizarea sarcinilor
sută din producţie prin tăie şi vor fi examinaţi 24 de tură, dendrologie şi arhitec de plan anuale şi cincina
re mecanică. Acţionăm în mineri în meseria de lăcă tură peisagistică, organ de le, precum şi a celor din 17.50
continuare cu perseverenţă şi tuşi de mină. In continuare specialitate pentru coordo programele de dezvoltare în 18,20
fermitate pentru extinderea vom organiza osemenea narea şi îndrumarea, unitară perspectivă, privind produ 18.30
mecanizării muncii în subte cursuri in care minerii, cei a activităţii de amenajare şi cerea materialului sădifor şi
ran, oşa cum ne-a indicat lalţi oameni din subteran, să 18.50
:
secretarul general al parti dobîndească tot mai multe întreţinere a spaţ ilor verzi şi volumul lucrărilor de ame 19.20
dului, tovarăşul Nicol-ae cunoştinţe, să se policalifi- de sporire a producţiei de najare şi întreţinere a spaţii 19.30
Ceauşescu, cu prilejul vizi ce, ştiut fiind că mecaniza material dendrofîorieol. lor verzi ; îndrumă şi con 19.50
telor făcute aici, în mijlocul rea muncii în subteran şi po Aşa cum prevede Decre trolează executarea proiecte 20.20
minerilor. licalificarea minerilor sînt tul 236/1978 din august a.c., lor, dotarea şi finanţarea Iu
— Mecanizarea muncii în pîrghii de rezistenţă în în la nivelul fiecărui judeţ se crărilor şi respectarea nor
subteran presupune ridicarea deplinirea exemplară a sar înfiinţează comisii care au
calificării şi policalificării mi cinilor la extracţia de căr următoarele atribuţii princi mativelor unitare de proiec
nerilor. Cum se acţionează bune şi a angajamentelor în pale : coordonează şi îndru tare, realizare şi întreţinere 20,40
în această direcţie ? întrecerea socialistă. mă activitatea dendroflorico- a amenajărilor peisagistice.
Brigadierul de ieri, 22,20
specialistul de astăzi Cuvinte despre unii dascăli.
însoţind nişte oaspeţi am lşl spuneau bancuri. Altfel,
intrat intr-o dimineaţă, să nu puteau fi explicate casca
(Urmare din pag. 1) pe Vaier Mănescu — care servim micul dejun, la res- dele zgomotoase de rîsete cu PI
de 16 ani consecutiv deţi taurantlil-şcoRlă „Carpaţi" din care umpleau, din cînd în diop
linitl, sala aproape goală...
ca om, m-am calificat ca ne mandatul de secretar al Petroşani, ‘ şcoală originali hi La ora primului am ajuns Had
fciM ei.
preş
electrician — de 10 am sini comitetului de partid pe — Ce ne oferiţi Ia micul la restaurantul „Transilvania" diilo
electrician specialist — a- şantier — omul pe al cărui Tovarăşii! Iosif Duda, secretar a! organizaţiei U.T.C. de dejun ? Grătar ! ne-a răspuns din Fctrila. Interiorul amena ştiri
r
—
poi am urmat şcoala de piept strălucesc 12 steluţe la I.M.M.K. Simcria, atelierul 6 mecanic, este iui meseriaş prompt una din elevele li jat cu ales gust estetic, at culţi
mosfera de ordine şi curăţe
maiştri. Sub mina mea au de „Fruntaş in întrecerea cu o bună pregătire profesională şi exemplu în muncă nie desăvirşită îţi impuneau dc <
falei
crescut mulţi meseriaşi de socialistă", „Medalia Mun pentru colectivul din care face parte. întotdeauna îşi înde dintr-un început cel mai a- saci:
aici din şantier. Aş nota cii" şi „Ordinul Muncii" plineşte şi îşi depăşeşte cu 5—6 la sută sarcinile de plan. dînc respect. Pină şi ospăta- gisti
accentul
punind
redu
pe
atelier,
tinerii
împreună
clin
cu
rele — In ţinuta lor demnă,
11,00
doar pe Florea Maxim, Du clasa a Nl-a. cerea consumurilor specifice şi realizarea de economii, reu atentă, plină de profesionali- Mica
mitru Muşină şi Emil lancu. L-am cunoscut in mijlo şeşte să economisească pînă la 10 tone de metal lunar. ceului de .specialitate din lo tate — îşi vorbeau in şoaptă Bule
Foto : VIRGIL ONOIU
Personal, pot spune că tră cul unui colectiv care şi-a calitate, aflată în practică ori de efite ori aveau ceva de cam
comunicat. Serviciul ? Cu a-
12,35
iesc zilnic in procesul dina onorat şi depăşit de la în aief. devărat ireproşabil. culei
— Altceva ?
mic al muncii de construc ceputul anului sarcinile de — Omletă de ouă ! Ne-am gindit că poate aici 3 ;
tor. Aşa că, pentru mine plan cu 800 000 lei şi a Producţii sporite, cu consumuri — Şi? era locul cel mai indicat res- 16,00
arde
pentru
că
taurantului-şeoală,
noţiunile de spaţiu şi timp economisit mai bine de — Şi... tot grătar ! cu piure răspundea cu prisosinţă u- Peni
se schimbă neîncetat, tim 250 000 kWh energie elec specifice reduse de cartofi. nei asemenea idei. Elevele a- muz
tin i
pul însă îmi devine mai trică. — Am prefera altă garnitu veau ce învăţa aici. S-ar pu bii
tea ca „dascălii" de la „Car-
dens, mai încăpător. L-am cunoscut ca om Colectivul laminorului de plimentar peste 10 000 tone ră... — Nu se poate’ — a con paţi“ să obiecteze că la mij cară
vorba,
Un om, un comunist ca de acţiune, ce preţuieşte semifabricate se situează ţagle. în acelaşi timp, prin chis eleva, după ce ii con loc este deosebirile în de primul 18,00
terp;
rind,
ca
de
re a ştiut să se perfecţio fiecare zi prin muncă, un pe un loc de frunte în în exploatarea şi prin acţiu sultase pe cei de la bucă tegorie dintre cele două uni iară
neze profesional, să se a- om obişnuit ce are încre trecerea din cadrul uzinei nea de recondiţionare a ci tărie. in acest timp doi tăţi. Poate fi luată în consi legii
Şi,
rc ;
tirme prin muncă, prin dere in vigoarea pe care nr. 4 de la C.S. Hunedoa lindrilor de laminor a fost „dascăli" — un ospătar mai deraţie şi accaslă obiecţie, 23,00
dar nu In primul rind. Pen
dragostea faţă de mese o dă lucrul făcui din tot ra. De la începutul anului redus consumul specific al tinăr iar celălalt intrat pro tru că, deosebirea esenţială noct
ria aleasă. L-am cunoscut sufletul. şi pînă în prezent lamina- acestora, rezultînd o eco babil in cel de al şaselea de este de conştiinţă profesiona TIÎ
ceniu de viaţă — se lâfăiau
torii de aici au realizat su nomie de peste 500 000 lei. pe scaunele din jurul unei lă. Mare deosebire... litati
mese, aşezată exact in cen I. DĂNUTIU de e
(Urmare din pag. 1) registrat şi la însămînţări. s-au aplicat îngrăşăminte Deoarece s-au acumulat u- trul localului. Am intuit că pe-n.t
popi
Din 4 300 ha planificate, chimice pe toate suprafeţele nele restanţe la semănat şi ca,
muncă şi maximă operati pînă ieri, au fost însămînfa- care au fost însămânţate în există decalaje însemnate pe tis
vitate reclamă recoltatul po te i 015 ha. La plantele fu această toamnă. De aseme între suprafeţele eliberate, a- Emis
ciul
rumbului, eliberarea tere rajere există o restanţă de nea, o atenţie aparte a fost rafe, pregătite şi semănate, Timi
nului, pregătirea patului ger 60 ha, care trebuie să fie acordată calităţii lucrărilor, se impune cu acuitate ca murj
minativ şi semănatul cerea mijloacele mecanizate să fie
lelor păioase în această folosite cu randament ma
toamnă pe 885 ha după cul xim, organizînd activitatea II
tura amintită. Inginerul şef în schimburi prelungite şi pe
al Trustului judeţean pentru La recoltări şi semănat să fie cîte două schimburi unde es DE
I.A.S., ing. Dumitru Fîntînă, te posibil. O sarcină de că mint
ne-a spus că, în scopul re petenie pentru organizaţiile "'•ac
coltării mecanizate a porum realizate viteze zilnice sporitei de partid din fiecare între capa
bului, au fost pregătite 14 prindere agricolă de stat o cira;
combine „Gloria", din care constituie 'subordonarea în Acţii
strai
4 sînt echipate cu aparat tregii munci politice şi orga Brjg,
de depăşunat, iar cu celelal grabnic lichidată, iar la orz respectării tehnologiilor spe nizatorice mobilizării întregu Geni
te recoltatul se va face în realizările se situează unde cifice fiecărei culturi. In ce lui potenţial de forţe şi mij brie)
va la 25 de procente din tale
boabe. |n permanenţă se ur ea ce priveşte densitatea, la loace mecanizate la realiza Mede
măreşte evoluţia coacerii la suprafeţele stabilite. O su orz se asigură în medie cîte rea cu operativitate şi la un VUI.
înde
nurilor pentru a declanşa cit prafaţă însemnată — 2 000 450 plante germînabile la înalt nivel calitativ a între (Mul
mai repede posibil recoltatul. Ha — trebuie însămânţată cu mp, în raport de această ce gului volum de lucrări agri Vale
Unele tntîrzieri, cauzate în grîu, lucrare care încă nu a rinţă sfabilindu-se şi cantita cole aflate la ordinea zilei, Echipa maistrului Ştefan Mogoşan, de la sectorul apă, (Mic
tăcu
parte şi de starea nefavo început. Pentru obţinerea de tea de sămînţă folosită la respectiv la recoltări şi însă- canal, termoficare a I.G.CX. Hunedoara, cxecutlnd ultimele NO A
rabilă a timpului, s-au în recolte sporite în anul viitor hectar. mînţările de toamnă. pregătiri pentru o reparaţie capitală a încălzirii. Foto : ION VLAD tran.
URL
ieiml
brie
TIE
Cooperativele de credit care după ce au beneficiat (Pat
BÎnt organizaţii socialiste, Cooperativele de credit — de împrumuturi şi au fost nent
obşteşti, eu gestiune econo serviţi cînd au avut nevo BAI
lă (
mică şi personalitate juri ie, uită sau se sustrag de ŢEG
dică, care se constituie la rambursarea în terme (Pot
Jrin asocierea, din iniţiati în sprijinul membrilor asociaţi nele stabilite a ratelor, înalţ
va proprie a locuitorilor, majorînd volumul restan ţistu
de e
avînd drept scop sprijini ţelor şi punînd conduceri Cosi
RIA
rea membrilor asociaţi cu din fondul social depus de 15 000 lei, cu termen de care îe-au folosit în sco getusa şi altele, ale căror le cooperativelor în situa ILIA
împrumuturi, în vederea membrii cooperatori şi fon rambursare de maximum purile arătate mai sus. In birouri executive, preşedin ţia neplăcută de a recurge curs
satisfacerii unor nevoi" ma dul de bază, însumează 36 luni. Pentru scopuri ne aceeaşi perioadă, membrii ţii şi personalul muncitor în ultima instanţă la exe Jonr
teriale. Prin aceste organi peste 25 milioane lei, din productive destinate nevoi cooperatori şi alţi ţărani nu şi-au precupeţit efortu cutarea silită, prin popriri rest;
zaţii se realizează spiritul sau sechestre.
care se acordă împrumu lor gospodăreşti şi familia cu gospodării proprii au rile pentru a satisface în
de asociere şi ajutor reci turi, în conformitate cu re le (construcţii şi reparaţii primit prin cooperativele cele mai bune condiţiuni In scopul îmbunătăţirii
proc în rîndurile populaţi gulamentul aprobat în a- cerinţele membrilor coope activităţii de viitor, orga
ei, contribuind la educarea de locuinţe, procurări de de credit, pentru produse nele de conducere colecti
şi atragerea ei în vederea cest scop. Astfel, pentru mobilă, maşini şi utilaje le agricole predate la fon ratori şi ale celorlalţi ce vă şi personalul muncitor Tii
scopuri productive, desti de uz casnic etc.) suma dul de stat, peste 90 mili tăţeni. Nu acelaşi lucru se de la cooperativele de cre 27 s
unei mai bune gospodăriri ti ci
liabi
în comun a fondurilor bă nate cumpărării de anima maximă a împrumutului oane lei Venituri, care au poate spune despre coope dit vor acţiona cu mai vor
neşti, la dezvoltarea pro le (vaci, juninci, porci, oi, este de 7 000 lei, cu ter , adus o contribuţie substan- rativele din Simeria, Băiţa, multă conştiinciozitate şi Vînt
ducţiei agricole în gospo capre, iepuri de casă etc.), men de rambursare de 12 ’ ţială la îmbunătăţirea con Balşa, Geoagiu, care nu respect faţă de munca şi dera
dăriile proprii, precum şi păsări, roiuri şi stupi de luni. Pentru toate împru diţiilor de trai şi creşterea şi-au realizat toţi indicato sarcinile ce le revin, pen va î
la satisfacerea unor nevoi albine, viermi de mătase, muturile, beneficiarii achi bunăstării populaţiei. rii de plan şi nu au mani tru o mai bună servire ă 'if£
gospodăreşti şi familiale material săditor, procura tă o dobîndă anuală con Rezultate deosebite în festat o preocupare mai membrilor cooperatori şi a lnta
ceaţ
ale cooperatorilor. cetăţenilor în interesul că Pe
rea de furaje, precum şi form legislaţiei în vigoare. activitatea de realizare a activă în îmbunătăţirea în
In judeţul nostru func pentru alte materiale nece Numai în primele 8 luni sarcinilor de plan, a efec tregii activităţi. rora se efectuează opera brie
trejy
ţionează 16 cooperative de sare sau alte necesităţi le ale acestui an un număr tuării operaţiunilor în Un aspect negativ peste ţiunile în mandat. innc
credit, în care sînt înscrişi nala
La
peste 45 000 membri, nu-, gate de sporirea producţi de circa 5 500 membri coo mandat, au obţinut coope care nu putem trece îl TRAIAN PRISLOPEAN, neerj
măr care creşte în fiecare ei agricole în gospodăriile peratori au beneficiat de rativele de credit Brad, Hu constituie atitudinea unor preşedintele Comisiei schi
an. Fondurile proprii ale proprii, se acordă împru împrumuturi în sumă de nedoara, Deva, Ilia, Vul membri cooperatori — pu judeţene a cooperativelor sem
cooperativelor, constituite muturi pînă la suma de peste 26 milioane lei, pe can, Orăştie, Pui, Sarmize- ţini la număr dealtfel —, dş credit Hunedoara