Page 94 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 94
Pag. S DRUMUL SOCIALISMULUI
Viata de partid cadran economic ■ cadran economic
î!\
XG,00 î
în grafic-factor Măritor 1)6,05 j
p
16.35 <
ferea ritmului la montaj 11.05 t z
17,40 î
<
(Urmare din pag. î) nedoara, pe şantierele noilor a-i sprijini efectiv în efortu
l
an decembrie 1976, cînd lucrează. Tovarăşa Eugenia jine activ acţiunile pc ca obiective siderurgice au fost rile lor, prin livrarea utila 38.05 i
fabrica de încălţăminte Spinean, de pildă, mais re organizaţia de partid s-a ajuns ia o temporizare a luate cele mai_ corespunză jelor tehnologice în litera 18.35 I
din Hunedoara a intrat în tru, s-a ocupat de mai şi conducerea unităţii le lucrărilor de execuţie care, toare măsuri privitoare la a- graficelor întocmite în mod I
funcţiune, organizaţia noas multe tinere, ea predînd susţin pentru îndeplinirea reconsiderate în programele sigurarea fronturilor de lu expres pentru octombrie şi I I
tră de bază număra abia şi la cursurile de califi sarcinilor de plan. de recuperare întocmite de cru, a efectivelor şi utilaje următoarele luni, fapt ce va <
34 de comunişti. Astăzi, care, ajutîndu-le concret Noi considerăm însă că constructor oferă totuşi per lor necesare alertării ritmu facilita sporirea producţiei 19.05 1
avem 107 membri de în însuşirea meseriei, dar dacă depunem eforturi spectiva reducerii termenului lui de montaj pe măsură ce de oţel şi laminate în confor 1
r
partid. In 20 de luni, noi şi să se pregătească în ve fructuoase în vederea întă faţă de planul de stat cu acestea sosesc de la furni mitate cu sarcinile sporite, 19.30 3
am primit nu mai puţin derea primirii lor în partid. ririi numerice a organiza cca 30 de ri's. ÂcecBte, cu zori, pentru ca termenele de 19,50 I
de 73 de tovarăşi şi tova Aşa. au .fost primite în rîh- ţiei, avem încă lacune în condiţia ca utilajele tehnolo punere în funcţiune a celor planificate, produse de care <
S
răşe în rîndurile organiza durile organizaţiei tovară activitatea de educare a to gice cu termene scadente de trei importante capacităţi de chiar respectivii furnizori ou 20.05 C
nevoie la rîndu-le, în calita
ţiei. Practic, în fiecare a- şele Emilia Lunguleasa, varăşilor primiţi, iar aceş ja, să sosească pe şantier Ia 21.00 r l
c
dunare generală am discu Rodica Pogonaru, Maria tia, după cum s-a văzut, datele stabilite în comanda producţie să fie respectate. tea lor de beneficiari ai me 22.00 1
In acest scop, siderurgiştii şi
tat, în medie, 3 cereri de Bărbulea, Elena Ciobanu, au o pondere majoritară. mentul ţinuţ la Hunedoara la talului hunedorean, cu aju 22.30 r .
[primiri. Ana Martini, Raveca iorga, Considerăm că numai în- 19 septembrie a.c. In această constructorii hunedoreni fac torul căruia îşi îndeplinesc
un cald şi tovărăşesc apel
propriile planuri de produc
Datorită faptului că fe Rodica Sîrghi, Veronica văţămîntul politico-ideolo- către comunişti, către co ţie. Ca atare, ei aşteaptă cu
meile reprezintă majorita Floroiu şi altele. gic nu este suficient. De ipoteză de fapt au şi fost - lectivele de muncă de la rr P**
3 ftt
tea covîrşitoare a colecti Paralei, ne îngrijim ca aceea, ne gîndim să ini întocmite graficele probelor principalii furnizori, pentru încredere livrarea în termen
a :
vului — în proporţie de 92 organizaţiile U.T.C. din fa ţiem un ciclu de expuneri mecanice ce trebuie începute
PHC
Sa sută — biroul organi brică să-şi perfecţioneze şi dezbateri pe probleme pe unele utilaje chiar din Radio
zaţiei de bază are în aten activitatea educativă în ale statutului partidului noiembrie şi decembrie a.c., ® ultimelor componente de utilaje pentru cuptorul 7.00 1
ţie permanent primirea rîndul tineretului. Au loc nostru, ale codului eticii şi a căror finalitate este pre nr. 1 şi utilajele aferente cuptorului nr. 2 de la oţelăria vis ta
preponderentă din rânduri dezbateri profesionale la echităţii ■ socialiste, pentru văzută pentru sfîrşitul lunii electrică nr. 2 — I.M.G. Bucureşti; meJod
ştiri ;
le femeilor. De asemenea, locurile de muncă, pe teme ca aceşti tovarăşi să înţe februarie 1979. In mod ana • echipamentelor pentru staţiile de ungere şi acţio Clllt&t
o rezervă importantă o re ale eticii comuniste, adu leagă mai bine înaltele e- log şi în funcţie de măsu nări hidraulice — uzinele 23 August Bucureşti; de şt
prezintă organizaţia U.T.C., nări cu problematică edu xfgenţe pe care documen rile concrete stabilite în re • echipamentelor electrice pentru acţionarea în cu I)oru
Steri-a
care cuprinde aproape 600 cativă. tele Congresului al Xl-lea centa şedinţă de comanda rent continuu a utilajelor indigene — C.I.E.T.A. Bucu ric ;
de tineri. însăşi vîrsta me Pe baza indicaţiilor pri şi Conferinţei Naţionale ment, s-au stabilit programe reşti ; 11.35
die de 22—23 de ani a co mite, biroul organizaţiei ale partidului nostru le concrete de recuperare a ră- JB uAe ti
como;
lectivului este dată de de bază a constituit un pun în faţa comuniştilor mînerilor în urmă şi la la • celor peste 1 300 tone utilaje (căi cu role, posturi 12.35 J
ponderea mare a tineretu cerc al nemembrilor de în etapa actuală. minorul nr. 2 de semifabri de transfer etc.) — „Unio" Safu Mare ; rin B
lui. Aşa se face că aproa- . partid, formă prin care, Trebuie să ne ocupăm cate. • celor 600 tone căi cu role, elemente pentru patu ia 3 ;
16.00
pe 80 la sută din tovară de asemenea, acţionăm cu mai multă răspundere rile de răcire a laminatelor — I.M. Aiud ; Mindr
şii primiţi în partid în a- pentru întărirea rîndurilor de întărirea organizaţiei Printr-o strînsă conlucrare & căii cu role, mecanismelor de transfer opritori os- tcce ;
cest interval provin din organizaţiei. Din cei 17 to de partid nu ca scop în dintre beneficiar şi construc camotabili — f.U.T. Buzău ; cononr
rîndurile organizaţiei U.T.C. varăşi care compun cercul, sine, ci pentru ca ea să tor — la care s-a alăturat ® transportului transversal şi căii cu role — I. „Pro de şt:
f amili
Pornind de la aceste rea o bună parte au perspecti determine învingerea unor şi proiectantul mereu prezent gresul" Brăila ; muzici
lităţi, biroul organizaţiei de ve de a deveni membri ai neajunsuri şi greutăţi cu în mijlocul lor, cu soluţiile ® echipamentelor din import, comandate prin între dc cu
bază se străduieşte să des partidului. în consecinţă, care ne confruntăm în ve impuse — şi cu sprijinul e- prinderile de comerţ exterior „Metarom" şi „Industrial 18,00 '
terp-rc
făşoare o activitate de e- ne ocupăm ca ei să-şi în derea îndeplinirii sarcini fectiv al comitetelor de par import-export". larft. ;
ducaţie şi formare siste suşească cunoştinţele poli- lor de plan. tid judeţean şi municipal Hu puiui
matică şi în perspectivă. tico-ideologiee corespunză re ; Z
Avînd în vedere că o bună toare. Pe toţi i-am înca IOSIF SCHMIDT 23,00 .
Buleti:
parte dintre oamenii noş drat în învăţământul de secretarul organizaţiei N-cu fi
tri, mai ales dintre femei, partid sau de sindicat. Pe de bază P.C.R. de Ia Fiecare formaţie de lucru şi utilaj să lucreze cu tim:
m-au mai lucrat în alte u- riodic stăm de vorbă cu Fabrica de încălţăminte 1 Halca
şlagăr.
tnităţi, deci n-au avut de ei, le recomandăm să spri Hunedoara pc co
prinderea muncii industria randament maxim la recoltări şi semănat! român
pre Iu
le ordonate, disciplinate, român
riguros organizate, o bună AU TERMINAT SEMĂNATUL ORZULUI şoara
parte din activitatea noas (Urmare din pag. 1) constată deficienţe inadmi exprimau nemulţumirea fa Iniţieri'
muzici
tră de educaţie a vizat şi Trei din cele patru coo succes se datoreşte hărni sibile. Din cauza defectă ţă de această situaţie de Luca
continuă să vizeze cultiva perative agricole din co ciei de care au dat do nat primii recoltatul şi li rii încărcătorului mecanic, strangulare a mijloacelor ordoni
rea disciplinei în muncă, muna Mărtineşti — ne vadă mecanizatorii Ilie vrarea sfeclei de zahăr, sfecla de zahăr transporta de transport. atenţia
precum şi însuşirea temei comunică tovarăşul Ale Dragomir, Dumitru Baciu, trebuie să fie neîntârziat tă la baza de preluare din Cu forţe sporite se acţio binatui
Pregăt
nică a meseriei. Atit pen xandru Zudor, vicepre Ion Niculescu, Iosif urmat de către toţi coope Simeria se descarcă manu nează şi pe ogoarele C.A.P. viitoar
tru una cit şi pentru alta şedinte al biroului exe Vinţi, Dumitru Gadea, ratorii. Cuvinte de laudă al, nemaifiind loc de depo din Rapoltu Mare, unde se na cx
din pregătiri am alcătuit cutiv al consiliului popu Silvestru Blidan, Ion Ro merită şi mecanizatorii Pa- zitare (!). Şeful bazei, Şte apropie de încheiere recol Econoi
lectrici
astfel formaţiile de lucru lar — au încheiat semă vel Vinerean, Aron Braşo fan Pădureanu, ne spunea tatul cartofilor, sfecla este rinţă i
pe benzi îneît tinerii să natul ox-zuîui pe întrea şu şi alţii. începînd din vean, Nicolae Bălţatu, Mar că pe rampă se găsesc pes recoltată de pe mai mult câ. la.]
lucreze în apropierea co ga suprafaţă planificată. 27 septembrie la C.A.P. tin Varga şi alţii, care se te 2 000 tone sfeclă care de 50 la sută din suprafa sosc l
de trai
muniştilor cu experienţă C.A.P. Mărtineşti a însă- Jeledinţi s-a trecut la se preocupă de folosirea cu trebuie încărcată în vagoa ţă şi s-au însămînţat peste tâ la, ]
profesională şi politico- mînţat 100 de hectare, mănatul griului. In pri randament ridicat a trac ne şi expediată la fabrică. 50 de hectare cu orz. Re diomaţ
âdeclogieă. Acestora le-am C.A.P. Jelcdinţi 80 de ma zi de lucru s-au însă- toarelor şi maşinilor agri Iată de ce, pe bună drep coltatul cartofilor s-a ter
dat sarcina să se ocupe în hectare şi C.A.P. Dineu mînţat primele 20 de hec cole. . tate Aurel Costina, Dumi minat la C.A.P. Tîmpa şi
deaproape de creşterea şi Mic 30 de hectare. Acest tare cu această cultură. In privinţa folosirii mij tru Ilisei, Ion Lazăr şi alţi Foit, unde acum forţele IC
educarea tinerilor cu care loacelor de transport se lucrători de la transport îşi sînt concentrate la strân
gerea recoltei de sfeclă de
zahăr. DEVi
Vizita de prietenie a delegaţiei intercooperatist din Simeria NEDO/
seriile
Consiliului
în
unităţile
daţi cli
nu se realizează însă vite paclă £
Comitetului regional Doneţk ai i.T.C.L zele zilnice de lucru plani nx, ;
Acţiuni
ficate la recoltări şi semă structo.
In aceste zile, o delega nedoreăn şi a vizitat mu nat, pe de o parte din cau Brigadi
Genţi ei
ţie a Comitetului regional nicipiul Hunedoara, o sec za unor deficienţe de ordin I-ic);
Doneţlî al U.T.C.E. efec ţie a combinatului siderur organizatoric, iar pe de al tele (li
tuează o vizită de priete gic, castelul Corvineştilor, ta, datorită defecţiunilor Melodii
A cine
nie în judeţul Hunedoara, baza de agrement de la ce se ivesc la utilajele din rcsc) ;
3a invitaţia - Comitetului Cinciş. dotarea S.M.A. Conducerile re (Mv
judeţean Hunedoara al De asemenea, ieri dele C.A.P. şi S.M.A. au datoria Mama
LA : ’J
U.T.C., vizită ce are loc în gaţia a avut întrevederi să ia toate măsurile pen resc) ţ
cadrul relaţiilor frăţeşti cu membri ai Biroului Co tru a asigura unirea efor ruiesc
dintre judeţul Hunedoara turilor cooperatorilor, me citoresc
burii c
şi regiunea Doneţk. mitetului judeţean al canizatorilor şi locuitorilor brie) ;
U.T.C., cu activişti ai or
Delegaţia a avut convor satelor pentru recuperax-ea (Steaua
biri cu membri ai biroului ganizaţiei de tineret şi con grabnică a restanţelor la Eu, lu
Al 7-le;
Comitetului municipal al ducerea Termocentralei recoltări şi semănat, pentru GEOAC
U.T.C, precum şi cu acti Mintia, apoi a vizitat ter- folosix'ea cu randament ma ziua li
In fotografie : Delegaţia U.T.C.L. din regiunea Doneţk, care in aceste zile efectuează
vişti ai organizaţiei de ti mocentrala şi fabrica dc o vizită de prietenie in judeţul Hunedoara. xim a timpului bun de lu (Te cull
neret din combinatul hu- mătase din Deva. Foto : VIItGIL ONOIU cru în cîmp. bărbat,
T-II (1 :
Patima
tul, pi
<le culi
/V
Activitatea social-obşfeas- în contul acestuia lucrări de în Cosi
că a maselor, dorinţa de a in acţiunife de aufogospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor investiţii în valoare de un MERIA
şui) ; 3
realiza ceva util; folositor pe milion de lei, între care şi ra c 1
plan economic şi social, în sala de sport de la Şcoala (Luniin.
an Ade-
domeniul edilitar-gospodă- generală nr. 6 din Petroşani. I-II (M
resc, este o expresie a înal olivă, conştientă şi responsabilă a întregii obli La activităţile de construc Jonny
tei conştiinţe şi responsabili ţii din primele două decade rcsc).
tăţi civice a oamenilor mun ale lunii septembrie au par
cii, a dorinţei lor de a par ticipat peste 4 000 de oameni
ticipa direct şi nemijlocit la tineri şi vîrstnicî, _ bărbaţi şi tate în care sînt înscrise obi ieiile la cinematograful „U- le de construcţii, în primul ai muncii din toată Valea Ji
acţiunile de aufogospodărire femei, la construcţia unor e- ective şi genuri de lucrări, nirea" din cartierul Livezeni rînd la locuinţe, se înregis ului. lată doar cîteva exem
i înfrumuseţare a localifăţi- dificii social-culturale de larg la realizarea programului de dat de curînd în folosinţă. trează şi în oraşul Lupeni. ple, cîteva dovezi materiale Timpii
î; or hunedorene. interes cetăţenesc şi utilitate investiţii din fondurile sfatu De asemenea, un număr de Aici, angajamentul asumat concrete ale creşterii con ZH sepie
publică, la folosirea cu lui şi din contribuţia lor în general
Actul participării, al con 50 uterişti de la Liceul in de a se executa tencuieli in ştiinţei şi responsabilităţii noros. I
tribuţiei efeefive a locuitori chibzuială a fondurilor buge bani. De asemenea, perso dustrial rvr. 2 Petroşani au terioare Ia un număr de 30 cetăţenilor pentru buna gos şi avers
tare şi realizarea de econo
lor !a conducerea treburilor nalul muncitor din întreprin muncit moi multe zile pe apartamente a fost îndepli podărire şi ridicarea perma te izolat
:
obşteşti — expres e a demo mii în scopul satisfacerii ai deri şi instituţii, tineretul şantierele oraşului. Multe su nit, evidenţiindu-se îndeosebi nentă a gradului edilitar al trice. V:
derat,
lor nevoi ale locuitorilor.
cratismului larg ce caracteri şi-ou asumat răspunderea e- te de oameni ai muncii de personalul muncitor de la localităţilor în care trăiesc şi oale de
zează orînduirea noastră so In această activitate so- xecutării unor asemenea lu toate profesiile participă la I.M. Lupeni. Asemenea lu muncesc. Construcţia de locu sectorul
cial stă — implică nu numai cial-obştească se înscriu cu crări. La Petroşani, de crări se fac cu forţe proprii, inţe, şcoli şi alte edificii so- Tempera
cuprinsa
confribufia la elaborarea şi realizări bune şi cetăţenii exemplu, participă zilnic la construcţia noului stadion cial-culfurale a devenit aici de gradi
adoptarea deciziilor, ci şi ac din Valea Jiului. Locuitorii construcţia de locuinţe cîte 50 sportiv din Petroşani. în mod voluntar şi în oraşul dinfr-o sarcină a constructo 9 şi 14
Vulcan. Noul stadion, cu tot
Timpii
tivitatea practică de înfăptu din Petroşani, Lupeni, Vul de viitori locatari. Personalul La Petrila, personalul mun rului o chestiune de interes 29 şi 30
ire a acestora. Această acti can, Petrila, Uricani, Aninoa- muncitor de la Combinatul citor din unităţile miniere e- ce s-a realizat pînă acum, general, o sarcină la a că me în i
vitate se concretizează în fi sa şi Baniţa — mobilizaţi de minier execută lucrări de xecută în mod voluntar ten este opera cetăţenilor din rei înfăptuire este chemată cu ceru;
ecare unitate feriforîal-ad- organele locale de partid şi construcţie la un bloc cu 56 cuieli la un număr de 30 de Vulcan. Tot pentru a se veni şi contribuie întreaga obşte. ploi loo
ploaie. i(
min'strativă în munca pe ca de stat *—, participă, pe ba de apartamente, iar cel de apartamente. O participare în ajutorul constructorului, şoară si
re o depun miile de cetăţeni, za unor programe de activi la I.G.C.L. a efectuat tencu- activă la muncă pe şantiere i.G.C.L. a preluat şi execută N. ZAMFIR