Page 95 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 95
6 500 ® JOI, 28 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3
Pregătirea lecţiilor acasă să r- n
1
VIZIUNE Cinstire omului, cinstire GINERI SĂ ASFALTEAZĂ
respecte cerinţele psihofiziologice CURTEA SOCRULUI...
Ia ; A început un nou an şco nice ale capacităfii de mun O altă problemă importan muncii ...s-o iacă sănătos, dar
> limba rasă ; nu pe banii statului, cum
i3cJe Carnpio- lar şi concomitent o mulţime că a elevilor, de normele de tă este îndrumarea studiului a făcut-o Io an Ui vâri,
mondial de de probleme pentru pârinfi. igienă a muncii şcolare. Cer independent al elevului. Fa tehnician principal la T.C.
attculin ; începerea sau reînceperea cetările psihologice ou pus milia, continuînd activitatea
ini-educaţie, Deva. A aranjat cu şelul
ca şcolară şl activită}ii şcolare determină în evidentă că nivelul cel de ia şcoală, poate şi tre de echipă Cristian Vlad, şi j
oală ; schimbări profunde în regi mai înalt ol capacităfii de buie să trezească la elev o cu- fratele acestuia, Gheor,-
liric ’7S ; mul zilnic de viată al copi muncă este atins, de regulă, motivajie adecvată studiului
internaţional, ghe Vlad, care lucrează
tul meciurilor lului. uneori chiar şi al pă între orele 8 şi 11 diminea individual şi independent. pe strada Har ia,, din De- !
isputate In eu rinţilor. Trecerea de la bio- ţa. Spre orele 13 se remar Cercetările ştiinţifice, psiho I va, sâ-i trimită o bascu-
ropene inter- rifmurile şi habitudinile pre că o scădere a capacităfii logice şi pedagogice, consa ■ lantă cu asfalt pe strada
rial peniru co- şcolare sau de vacantă la de muncă, în special la indi crate studiului cauzelor eşe 7 Noiembrie, acasă la so i
tndbad maxlna- cele ale programului şco catorii calitativi : concentra cului şcolar au relevat fap crul său. Autobasculanta
lar şi ale regimului de viafă rea atenţiei, capacitatea de tul că mulfi copii, dintre 31-HD-2561 a basculat
lal ; cei aflafi în această situa
nea zilei in e- impus de acesta produce u- înţelegere şi de învăţare. . asfaltul proaspăt in curtea
î : „Război ri- nele modificări psihofiziolo ţie, încă nu au constituite \ socrului, apoi cîţiva mun-
gice, cu repercusiuni în pro deprinderi de organizare a
eretului ; i citori — lua fi din timpul
■tal : Carmen cesul de învăfare. De aceea, Şcoala şi familia muncii independente. Alături / programului! — l-au ni-
a ; părinfii trebuie să cunoască de cadrele, didactice, părin ) vela!. Un lucrată} de mi-
nele cântecului; în special etapele în care e-
nai. fii vor arăta elevilor cum i li fie n-a avut ce face şi
levul poate fi solicitat cu trebuie organizată activita ■ i-a întrebat despre aface
wugaio^wjawijii randament maxim sau în ca Tocmai de aceea nu se re tea de pregătire a lecfiilor, rea cu asfaltul. „Ginerele
re este instalată . oboseala, comandă ca elevii să-şi pre cum trebuie învăţată o lec
*Oi iar eficienfa muncii redusă. gătească lecfiile imediat du ţie, cum să lucreze cu ma ţ ştie" — a răspuns socrul.
■ „L-am servit că e la noi,
Plecînd de la premisa că pă cursurile şcolare. Datele nualul şi alte cărfi, cum se la trust, şi ne este un pic
IUI. I : 6,00 tofi părinfii doresc succesul de psihologie a muncii rele conspectează etc. Se va in ) de şei" — au s-pu-s mun
nnil dimineţii ; vă faptul că pentru restabi sista asupra dezvoltării ca
imal ; 8,00 Ue- şcolar al copiilor şi cunos- citorii. Dar fapta nu se
; 6,50 Curierul cînd faptul că acesta se ob lirea capacităţi de muncă, pacităţii de rezolvare inde , încadrează in legile noas- 1
8,00 Buletin de ţine prin muncă susţinută, după 4-5 ore de şcoală, este pendentă a sarcinilor şcola
Răspundem as- necesară o pauză de 2,5—3 re. Aceasta presupune elimi ) {re şi loa-n Uivari va răs- ^
; 10,00 Buletin considerăm să stăruim asu t punde pentru sâvirşirea l
(1,25 Filo foile, pra unor aspecte de natură ore, o masă consistentă şi narea oricărui aşa zis „spri i ei ! |
iricscu, Valeriu psihof ziologică, care contri odihnă. Pentru elevii din cla jin", care, de fapt, constă în
,45 Atlas folclo- buie la sporirea randamen sele ! şi a ll-a, o bună odih efectuarea temelor, elabora
Utletin de ştiri;
cea „U“ ; 12,00 tului şcolar al elevului în nă o constituie somnul de rea compunerilor, rezolvarea
ştiri ; 12,05 Din pregătirea lecţiilor acasă. zi. Nerespectarea acestor ce- problemelor de către părinfi. Fo...grafia, care 11 reprezintă pe lăcătuşul Gheorghe mm s
Iclorului nostru; Prima problemă se referă rinfe conduce la oboseală De asemenea, trebuie să ve Voju lucrind la montarea boghiuritor pentru vagoanele de
i uşoară de Flo- marfă, a fost realizată de fotoreporterul nostru Virgil Onoiu,
> ; 13,00 De la 1 la locul şi durata pregătirii psdiică, surmenaj şi, în con ghem asupra efectuării în cu citeva zile înainte ca acest destoinic muncitor să treacă
Tehnic-dub ; lec}ii!or. Orice activitate u- secinţă, la diminuarea efi colectiv a temelor de către la pensie.
io jurnal ; 16,15 mană se realizează, din cientei învăţături. destui elevi, care de multe
pionier — cin- DE CE PE APUCATE?
Coordonate c- punct de vedere al efortului Durata perioadei de pre ori se transformă în copie Omul şi munca ssnt de ne pină la sfirşitul vieţii nu nu
17,00 Buletin şi al randamentului, în trei gătire nu se poate stabili e- rea acestora de la cel mai conceput, dc nedespărţit, fji mai mijlocul existenţei, dar In s-atuJ . centru de co- ţ
.7,05 Universul etape: prima, de început, xact, pentru tofi elevii. Ea harnic. In sfîrşit, deducem, că omul, şi munca s-au bucurat şi izvorul bucuriilor şi sa ( mimă Densuş se află in )
,45 Orchestra de variază în raport de dota sprijinul complex şi concret dintotdeauna de cea mai tisfacţiilor. Pentru mine mun
(Ulară a Casei numită pregătitoare sau de mare preţuire. Dar acum, în ca este ca o simfonie pen { construcţie un nou pod, )
a sectorului 5 ; antrenament, în care randa rea copilului, vîrsta şi eta acordat elevilor de către pă socialism, în societatea mun tru muzician. Acum, rămln » executant fiind Direcţia
scrii ; 20,00 In- mentul este mic, dar în creş pa şcolară, precum şi de a- rinfi trebuie să se reducă cii şl a creaţiei, omul şi la pensie. Nu înseamnă in
muzică popu- legerea judicioasă a aces treptat, devenind îndrumare munca se bucură de cea mai • să că mă despart dc muncă. / judeţeană de drumuri şi .
Iteflexelc tim- tere, urmează cea de bază înaltă cinstire. Omul din a- Am muncit şi in uzină, dar 1 poduri. Construcţia ■ se ^
I Cadenţe sono- cu randament maxmi şi cea teia. şi control discret şi perma ceastă imagine fotografică, şi alături de soţia mea in ţ desfăşoară însă intr-un i
> zi intr-o oră; de încheiere în care randa Ordinea de pregătire a te nent pînâ la terminarea pe tovarăşul Ghcorghe Voju, cooperativa agricolă de pro
km *78 ; 24,00 mentul se reduce co urmare rnelor este un alt aspect im rioadei şcolare. Şi chiar şi are o vechime in muncă ducţie din Vinţu de Jos, ( ritm îngrijorător de lent, '
ştiri ; 0,05—5,00 de 40 de ani şi 4 luni, din unde locuiesc. Aşa că voi > pină acum fiind turnai a- 5
nuzical nocturn. a instalării oboselii. Cunos- portant. Combatem modalita după aceea. care 35 dc ani i-a lucrai fă continua să muncesc la ) bia un pilon, altul se află (
IA: 18,00 Actua cînd acest lucru, plasarea o- tea constatată prin care ele ră întrerupere numai in ca C.A.P. n,,t >
li ; 18,10 Revista relor de pregătire în pro vii îşi încep activitatea cu prob F1LIP LĂŢUG, drul întreprinderii mecanico Intrebindu-1 ce a realizat t la fundaţie, iar la altul *
18,30 Inscripţii de material rulant Siineria. în viaţă, după ce a chibzuit ? nu s-a schiţat nici un 1
i ţării : Eroism gramul zilnic al elevului tre pregătirea temelor scrise şi şeful Laboratorului întreaga sa activitaic se ca puţin, a spus : „In primul gest ! După modul cum ^
- mărturii des- buie să fină seama de curba după aceea trecînd la învă judefean de orientare racterizează prin cinste, mo rind m-am realizat pe mine i s-au desfăşurat şi se des- 1
duse de ostaşii oboselii, de modificările z l- ţare. şcolară şi profesională destie, prin hărnicie, spirit ca om şi ca cetăţean, am
Păuliş şi Timi- de inventivitate şi grijă de întemeiat o familie care 1 iăşo-ară lucrările e greu *
it.riva armatelor părinte pentru muncitorii ti mi-a adus numai "bucurii şi de crezut că in acest an )
18,40 Medalion neri, pe care i-a ajutat şi satisfacţii, deşi, ca fiecare
violonistul Ion îndrumat să devină şi me om, am avut şi greutăţi şi se va putea trece pe i
;eanu; 13,00 Co- seriaşi destoinici, dar şi oa necazuri. Dar cînd există u- i noul pod. Vor ţine oare }
:onomicc ’78. In meni cu o conduită exempla / constructorii să ne con- *
,M. de la Com- ră în societate şi familie. nitate şi bună înţelegere in
mlc Solventul : Aici, in colectivul în care a familie, le treci pe toate cu ţ trezi că ?
cadrelor pentru lucrat 35 dc ani şi dc care bine. Am doi feciori. Gheor
biective ; Tribu- ineeplnd de la 1 octombrie' ghe are aceeaşi meserie de .PRIMIM MARFĂ"
iţci înaintate : a.e. se desparte rămlnînd la lăcătuş ca şi mine şi lucrea
a de energie c- pensie, a fost stimat şi a- ză la l.M. Cugir, unde am
i imperioasă cc- preciat pentru munca şi ca muncit şi eu o bună .bucată Magazinul cu autoservi
latorirc patrioti- lităţile sale de Om şi Mun de vreme, iar Vaier, mezinul, i re legume-frocte nr. 2 din {
rad ; Cum folo- citor. In calitatea sa de co esle student in anul II la
:iarii mijloacele munist, a pus întotdeauna politehnică. Ei, copiii, sini Deva, aparţinfnd I.J.L.F., 1
; auto — anche- mai presus de orice intere bucuria cca mai mare a vie 1 este amplasat in centrul ^
; 19,30—20,00 Ra- sele colectivului, ale între ţii melc“. ţ oraşului şi are un program 1
prinderii, a militat cu fermi Stimei şi preţuirii colecti
tate pentru traducerea lor in vului din care face parte, de funcţionare continuă, /
viaţă. Manifcstînd spirit de urărilor de sănătate şi viaţă intre orele 7 şi 20. Numai \
inventivitate şi de creaţie lungă, ne alăturăm şi noi a- \ că această unitate, care î
ZMA'i şi-a adus contribuţia la re ducindu-i tovarăşului Gheor
alizarea multor inovaţii şi ghe Voju, cu prilejul rămî- l ar trebui .să lie reprezen- ?
raţionalizări, la buna orga nerii la pensie, omagiul nos } tativă in ceea ce priveş- |
nizare a muncii.
3-lea jurămînt, tru cel mai călduros. t te aprovizionarea, servirea |
(Patria) ; Eva- — Pentru mine — ne măr
,or (Arta); HU- turisea Gheorghe Voju — l civilizată, ordinea şi disci- 1
Ultima esca- munca a fost, este şi va fi N. BADIU [ plina, îşi dă de multe ori *
Olsr (Flacă- Taraful Casei de cultură.din Orăştic, pe scenele festivalului „Sarmis“ 1 in petec. Aşa s-a intim- \
tOnv. (Arta) ; \ plat şi in ziua de 16 sep- £
.utobuzul" (Con-
PETROŞANI : 1 tembrie a.c., ciad in loc }
cială (Unirea) ; ; să stea la dispoziţia cum- S
Jim (7 Noicm- Festivalul „Sarmi j Bunăstarea lor creştea văzind. cu ) părătorilor cu un sorti- i
sara'urcă mun- ■ » I
ica) ; L.UPENI: ( mont bogat şi variat de ?
îxlii (Cultural); ? legume şi fructe, ineeplnd t
îcete (Muncito- ochii; dar pe căi ce ocoleau legea ' de la ora 14 magazinul ţ
ÎAN : Rătăci- DEZBATERE
3csc) ; I.ONEA: t era cu uşile închise. Pe 1
crul) ; PETRI- Instanţa de recurs, Tribu era însă tocmai corect. In deste din retribuţie, după I , un petec de hîrtie, afişat ' '
ple (Muneito- In prezenţa unei nume ţ pe uşă, scria : „Primim
JOASA : Iţi dă- nalul judeţean s-a pronun tre veniturile lui şi impozi cum era şi munca. Prospe
randafir (Mun- roase asistenfe, la clubul ţat asupra unor cercetaţi tul pe care-l plătea statu ra însă văzind cu ochii in i i marlă. Închis de la orele 1
’RICANI : Sim- sindicatelor din Gurabarza pentru Îmbogăţire ilicită, o- lui discordanţa era cam L 14-15". 14-15" ]
iină (7 Noiem- gospodăria pe care o ţinea
Cînd s-a deschis şi ce-
D : Septembrie a avut loc dezbaterea bligind-u-i să restituie sta mare. Instanţa l-a obligat in comun cu fiul său Mi- , umu i--u utrsvu/s ş/ ce- ţ
ie) ; ORAŞTIE: „Căile şi mijloacele de fo tului diverse sume de băni la restituirea către stat a ron, preot şi nora sa, asis \ î tăţenii au intrat in mag a- t
yidiu (Patria) ; losire rafională a maşini ce constituiau acumulări
inent (Flacăra); sumei de 32 000 lei. tentă farmacistă. Prosperi ţ zin, in afară de produsele !
Al : Si a venit lor şi utilajelor, înfrefinerea pe care aceştia nu aveau Constantin Svlcnea, • teh tatea clanului Brustureanu 1 ce se vedeau că există in 1
r negre (Casa şi funcţionarea acestora". cum să le justifice pe ca nician dentar in comuna t unitate şi in vitrine : cea- ţ
; HAŢEG : Alt le legală. Pui, avea o meserie bună. avea la origine nu munca, ) pă, cartofi, nişte ardei l
femeie, seriile La această dezbatere, orga ci specula ; specula cu ce-
:r) ; BRAZI : nizată de Comitetul jude Casa şi maşina proprie Lucrind corect, roadele reale> Le cumpărau din di I iuţi, citeva kilograme de /
(LAN : Poliţis- tate personală sint aspira muncii iui ii permiteau o e- / roşii „obosite" şi nişte \
e curse (Casa Dintre aefiunile ce se des ţean al U.T.C., au partici ferite comune din Banal, pe
; Adolescenţi făşoară în cadrul Săpfă- pat cadre tehnice tinere de ţii legitime şi se numără xisienţâ îndestulată. Nu un preţ şi le vindeau in \ pere şi mere, nu se gâ- i
[11 Iunie) ; SI- mînii manifestărilor de cu miile famUiile'care, chi (| sea nimic altceva. •
ntacule (Mure- la întreprinderea minieră vernisind u-şi bine veniturile, zona Bradului la preţ de ( — Unde-i marfa care }
Cînd primăva- propagandă ştiinfifico-teh- Barza. spori-ndu-le ca urmare a speculă. La o cercetare, la
te tn Guenilla nică a festivalului „Sarmis" domiciliul lor s-a găsit un ziceţi că aţi primit-o ? — ţj
CELIUC : Setea consemnăm simpozioanele hărniciei lor, se bucură de \ au întrebat mai mulţi £
i glorie, seriile „Revoluţia tehnico-ştiinfifi- ALTE MANIFESTĂRI asemenea elemente ale stoc de porumb de peste 4 cumpărători pe vînzătoare. ’p.
I) ; GHELARI: 12 tone şi griu în valoare
ră (Muncito- că şi implicaţiile ei asupra bunăstării. La aceştia, bu 1 Răspunsul a fost negativ j'j
dezvoltării sociaf-economice In numeroase cămine cul năstarea actuală e rodul a insă acumulări de dimen de circa 25 000 lei. Cum 5 pentru că de fapt nu se |j
contemporane" ce au avut turale, consiliile comunale mulţi ani de muncă, făcută siunile celor pe care le tă Brusturenii se ocupau şi nu ţ primise nici un fel de ' 1
loc la Deva, Simerîa, Orăş- cu dăruire pentru societa prea cu agricultura, cum 1 marfă. l'
IViEAi tie şi Hafeg. Manifestarea de educafie politică şi cul te, care-s-a întors firesc in cea Iamilia sa. Ce altceva Gheorghe Brustureanu era 1 Oamenii solicitau varză, j »j
a fost organizată de către tură socialistă au organi viaţa lor. Cei despre care decit lipsă _ de corectitudi cunoscut ca „angrosist" de 1 ardei gros, morcovi, pă- ' |j
zat dezbateri publice pe te
ibabil pentru consiliile locale de educa ma „Sporirea producţiei scriem rindurile de faţă ne în practicarea meseriei cereale, nu era greu de ^ tronjei. 1n magazin nu ic F
s : Vreme în ţie politică şi cultură so insă nu fac parte din a- ilustrează imposibilitatea în 1 găseau însă asemenea
ibiîă, cu cerul cialistă şi s-a bucurat de o agricole vegetale şi anima care se află el de a jus dedus în ce scop se adu
vor cădea ploi ceastă categorie. tifica provenienţa unor va nau in hambarul lor zeci I produse. ţ!
ploaie, însoţi- largă audienfă de public. - le, sarcină majoră a lucră După ce a fost o vreme 5 Nu ştim de ce s-a re- î 1
lescărcări elec- Dintre comunicările pre torilor din agricultură". De gestionar, Ion Giirlan din lori in sumă de peste 51 de mii de kilograme de ţ nunţat la un obicei bun, |
va sufla mo- zentate notăm „Revoluţia asemenea, la cluburile mii lei ? Evident, ceea ce grîu şi de porumb. Şi pen
itensificări lo- Brad a ales o meserie mai 1 acela de a se asigura a-
>0 km/h din ştiinjifică-tehnică în dome muncitoreşti din Valea Ji puţin riscantă — aceea de era rodul unor activităţi să- tru că mijloacele erau cu ,■ provizionarea directă a
vest şl vest. niul construcţiilor" (Deva), ului, comitetul municipal virşite prin eludarea legii noscute, scopul, îmbogăţi ) magazinelor care desfac
maximă va fi „Inovafii şi inovatori în ca fotograf. Dar nu fotograf s-a întors in patrimoniul
între 19 şi 24 de cultură şi educafie so încadrat în cooperativa rea ilicită a lost stopată 4 legume şl fructe de îa ier-
noaptea Intre drul întreprinderii Marmu cialistă în colaborare cu meşteşugărească, ci liber statului. din cursă iar cercetaţii, o- } mele legumicole din ju-
e. ra" (Simeria), „Implicaţiile comitetul municipal al sin Gheorghe Brustureanu bligaţi la restituirea către 1 ruf Devei, în funcţie de
babil pentru revolufiei ştiînfifico-tehnice profesionist. Statutul mese
embrie : Vre dicatelor au organizat me riaşului liber profesionist îi din Baia de Criş a lost, in stat a sumei de circa 44 | | cererea de consum a
ai nestabilă, în domeniul chimiei" (Orăş- anii de activitate, om de mii lei. . l pooulaiiei. T
os. Vor cădea fie), şi „Revolufia ştiinfifi- se rotunde cu tema „Pro impune şi acestuia corecti
1 averse de co-tehnică în domeniul eco-- gresul tehnic şi creşterea e- tudine faţă de stat şi cetă serviciu la consiliul popu | Conducerea l.i.L.F. ce ■ \
eratura in u- | ţeni. Fotograful nostru nu lar comunal. Venituri mo ION CIOCLEI . \ are de spus ? i l
| G-/11, 1 l i/iy; l.
nomic" (Hafeg). ficientei economice".
i '_________J