Page 97 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 97
ANUL XXX
NR. 6 501
VINERI,
29 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 20 bani
Si preşedinţia tovarăşului din cronica Întrecerii socialiste
la
SE AFIRMA NOUL do creaţie tehnică şi ştiinţifică ECONOMII
că
acţiunile
subliniat
De
DE MATERII PRIME
NIGOLÂE GEÂUSESGU, ieri a avut ioc la £N PRODUCŢIE participă efectiv maiştri, 18 teh Şl ENERGIE ELECTRICĂ
22a
do
peste
oarnonl al muncii — 123 do
22
muncitori,
produc
constitui»
ţie Aţpâlcarea. iwmîuâ • tn preocupai® nicieni, 30 ingineri, apoi eco Acţkmlnd stăruitor şi perse
perfecţionarea
Stat
permanentă programe cs&aa. lucra nomişti, chimlştl şl alţii. verent pentru lucru, folosi
I-Y.
la
G.G. ai P.C.R. consfătuirea de lucru cu concrete po colective Ca exe SECTORUL VII — rea ia randament Întreţinere, oţe-
tehnologiilor
do
de
stabilita
a
agregate
lor,
buna
lor
privind
cuţie,
de
fabricaţie,
coi produse In asimilare» de CĂRBUNE PESTE PLAN iarii, C.S. furnaliştii, laminatorii de
fa
ia
au
Hunedoara
realizat
orientării
vederea
activităţii
prliil secretari ai comitetelor judeţene creaţie cele tehnică stringente ale pro începutul acestei luni o pro anui acesta economii in valoa In
Minerii de la sectorul VH al
probleme-
spre
LM. Lupeoni, au extras de la
22
re
de pesto
milioane led,
mal
S©
mal
seamă
cu
materializate
dezbateri
ducţiei
au
pe
do
ducţie
cărbu
suplimentară
cercuri experienţa loo Intre schimburi ne do aproape 1 (KW tone. Se produso refractare, cocs me
de
Inovatori,
talurgic şl 2 900 000 ltWh ener
aceştia.
de
remarcă zi do zi in muncă bri
de partid, miniştri, alţi conducători Ca urmare, activitatea de taregia- cze, Barbu Florea, Nicolae gie electrică. In se consumului
Ia
continuare,
găzile conduse do Martin Vln-
ino
C.S.
acţionează
Hunedoara
este
vaţii
activizată,
pentru
reducerea
Gilgău,
Tănăsache,
Vâsli©
Emil
numir
un
sporit
trîndu-se
inovaţii faţă de aceeaşi peri de OOpandi, caro au cele mal în de metal, materii prime şl ma
combustibil
teriale,
energie
şi
oadă a anului trecut.
electrică.
semnate depăşiri do plan.
de orians centrale de stat
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae odată, neajunsurile, stările de lucruri nega
Ceauşescu, secretar general al Partidului Co tive şi râmînerile în urmă care se mai ma
munist Român, preşedintele Republicii Socia nifestă în activitatea economică, au expri
liste România, a avut loc, la C.C. al P.C.R., mat critici Ia adresa unor ministere şi orga
joi, 28 septembrie, o consfătuire de lucru cu nisme economice centrale, făcînd o seamă
primii secretari ai comitetelor judeţene do do propuneri şi sugestii pentru îmbunătă
partid, miniştri, alţi conducători de organe ţirea muncii acestora, pentru ridicarea efi
centrale de stat. cienţei economice în toate domeniile de ac
Au participat membri şi membri supleanţi tivitate.
ai Comitetului Politic Executiv al C. C. al Dezbaterile au scos în evidenţă faptul că
P.C.R., secretari, membri ai C.C. al P.C.R., prin îmbunătăţirea activităţii în întreprinderi,
şefi şi adjuncţi de şefi de secţie Ia C.C. al unităţi agricole, şantiere do construcţii, în
P.C.R., reprezentanţi ai unor organizaţii ob toate colectivele de oameni ai muncii sînt
şteşti. asigurate condiţii pentru ca sarcinile stabi
în cadrul şedinţei s-a analizat modul do lite în planul economic pe acest an, pe anul
realizare a planului do dezvoltare econo- viitor, pe întregul cincinal să fie îndeplinite,
mico-socială pe acest an şi măsurile ce se realizîndu-se şi angajamentele suplimentare
impun pentru îndeplinirea tuturor prevede asumate.
rilor pe următoarele trei luni şi în anul viitor.
O atenţie deosebită a fost acordată desfă Primii secretari au relevat, do asemenea,
şurării activităţii în domeniul investiţiilor, preocupările comitetelor judeţene în direcţia
măsurilor necesare pentru realizarea la timp perfecţionării stilului şi metodelor muncii de
a tuturor obiectivelor stabilite. S-au anali partid, a creşterii rolului conducător al orga
du
zat, de asemenea, rezultatele obţinute în nelor şi organizaţiilor de partid în viaţa eco mitru I.M.C. BÎRCEA. In foto: echipa de operatori prefabricate, condusa ce <AJ.u............ pen
stratului
do
modelat
exterior
peretele
izolaţie
la
executînd
aşezarea
Mih&tli,
acest an în agricultură, modul de desfăşu nomică şi socială a ţării, a promovării con tru blocuri de locuinţe. Foto: VIUGIL, ONOIU
rare a campaniei agricole de toamnă, pre secvente a spiritului revoluţionar în întreaga
gătirea recoltei anului viitor. In timpul şedin muncă. S-a subliniat înalta responsabilitate
ţei de lucru au fost dezbătute, de asemenea, cu care comuniştii, toţi oamenii muncit, ro
problemele legate de modul în care se des mâni, maghiari, germani şi de alte naţio la Petroşani a intrat in funcţiune noua fabrică de tricotaje
făşoară comerţul exterior, rezultatele şi sar nalităţi, acţionează în vederea transpunerii
cinile de viitor în domeniul importului şi ex în viaţă a hotărîrilor de partid, a sarcinilor
portului în raport cu cerinţele dezvoltării eco şi indicaţiilor secretarului general al parti Incepînd de Ieri, no bilit în urma indicaţiilor Cu prilejul intrării in
nomiei noastre naţionale. dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. menclatorul potenţialului date de secretarul gene funcţiune a noului obiec
tiv, tînârul colectiv de
economic al Petroşaniu-
in legătură cu aceste probleme, primii se Membri ai guvernului au răspuns proble lui s-a îmbogăţit cu încă ral al partidului, tovară aici — alcătuit în propor
şul Nicolae Ceauşescu, cu
cretari ai comitetelor judeţene de partid au melor ridicate de primii secretari, au pre o unitate industrială prin prilejul vizitei de lucru ţie de 95 la sută din fe
relevat realizările obţinute în îndeplinirea zentat măsurile ce se preconizează a fi în intrarea în funcţiune a făcută în anul trecut în mei — a adresat condu
obiectivelor economice, activitatea desfăşu noii fabrici de tricotaje municipiul Petroşani. No cerii de partid, tovarăşu
rată pentru asigurarea producţiei industriale treprinse în perioada imediat următoare d« tip lină, înălţată în ulti ua fabrică, prin inter lui Nicolae Ceauşescu, o
şi agricole planificate, succesele înregistrata către departamentele respective, pentru în mul timp aici. Este vor mediul căreia s-au ' creat telegramă în care odată
ele oamenii muncii în realizarea angajamen lăturarea grabnică a neajunsurilor ce mai ba de primul din. nume noi locuri de muncă pen cu recunoştinţa sa, se an
telor asumate în întrecerea socialistă, în persistă şi asigurarea îndeplinirii integrale, roasele obiective ale in tru soţiile şi fiicele mine gajează să muncească cu
scopul asigurării înfăptuirii exemplare a cin în cele mai bune condiţii, a prevederilor pla dustriei uşoare şi electro rilor, va realiza în prima abnegaţie şi dăruire pen
cinalului, a programului suplimentar de dez nului econoniico-social pe acest an şi pe în tehnice înscrise în pro etapă 700 000 bucăţi tri tru a fi la înălţimea gri
voltare economico-socială a patriei, a hotă- tregul cincinal. gramul suplimentar de cotaje tip lînă pe an, ur- jii deosebite de care se
rîrilor Congresului al Xi-Iea şi Conferinţei In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul dezvoltare economico-so mînd ca în final să ajun bucură din partea parti
Naţionale ale partidului. tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. cială a Văii Jiului, sta gă la 1,2 milioane bucăţi. dului şi statului nostru.
Participanţii la dezbateri au prezentat, tot Cuvîntarea se va da publicităţii.
ROADELE TOAMNEI STRÎNSI GRABNIC, Eforturi pentru valorificarea superioară
SEMĂNATUL EFECTUAT IA TIMPI
In aceste zile cîrnpul chea- pe întreaga suprafaţă şi lu recoltei au înregistrat şi coo i resurselor materiale •
mă toate forţele la culesul crează intens la transportul peratorii din Pricaz, care au
roadelor toamnei şi la pre şi livrarea grabnică a re încheiat strînsul sfeclei de
gătirea unor baze trainice coltei. Tot la unitatea amin zahăr. Traducînd în fapt sarcinile tive, în ultimul timp au fost 10 000 tone combustibil con
recoltei anului viitor. Răs- tită, semănatul orzului s-a Exemplul unităţilor aminti trasate de conducerea parti analizate 298 de norme şi venţional, 2 600 tone minereu
punzînd chemării organiza te demonstrează că există dului în domeniul utilizării normative de consum pentru de mangan, importante can
ţiei de partid, cooperatorii efectuat pe toată suprafaţa realmente condiţii ca, acjicr- superioare a resurselor ma 54 tipuri de materii prime, tităţi de materiale do con
din Sîrbi au reuşit să ter prevăzută şi se apropie de nînd în spirit de ordine şi teriale şi pe această cale, materiale, combustibili şi e- strucţii, produse chimice, fi
mine recoltatul cartofilor, încheiere recoltatul mecani disciplină, pe orice vreme, asigurarea sporirii neîncetate nergie, depunîndu-se eforturi bre şi fire textile, diverse
precum şi să apropie de zat al trifoiului pentru să să fie intensificat ritmul lu a valorii nou create, în ma
finalizare semănatul orzului mânţă. Rezultate de seamă în crărilor la recoltat şi însă- joritatea unităţilor economi
pe întreaga suprafaţă plani întrecerea pentru strîngerea mînfări. ce din judeţul nostru se ac EXAMENUL EFICIENTEI
ficată. Mecanizatorul Roman ţionează temeinic pentru ma
Olaru şi brigadierul Andro- terializarea propriilor pro
nic Popa au efectuat semă grame stabilite în acest sens. stăruitoare pentru dimensio materiale şi piese pentru
natul la un nivel calitativ Această vastă acţiune — narea realist-ştiinţifică a a- construcţia de maşini.
superior, ceea ce oferă ga care are de acum un carac cesfora, în deplină concor Merită subliniat faptul că
ranţia obţinerii unor recolte ter permanent — a fost in danţă cu noile dotări tehnice studii şi analize de mare va
sporite la hectar. Avînd or tensificată, în baza măsuri şi tehnologiile moderne ca loare în acest domeniu au
ganizate lucrările în flux şi lor întreprinse de Comitetul re pătrund tot mai mult în fost întreprinse în cadrul C.S.
asigurat front de lucru, s-a judeţean de partid, prin for unităţile noastre. Ca urmare, Hunedoara, I.M. Barza, E.M.
trecut şi se lucrează din plin marea !a nivelul municipiilor, pînă în prezent au fost gă Deva, I.M. Hunedoara, I.T.A.
ia semănatul griului. oraşelor şi întreprinderilor a site soluţii optime pentru re Deva, I.M. Orăşfie şi în mul
ducerea a 90 de norme de
Un exemplu demn de ur unor colective din specialişti, consum — care erau plani te alte unităţi. Cum însă, a-
mat oferă şi C.A.P. Orăşfîe, cadre tehnice şi muncitori ficate pe parcursul actualu ceastă acţiune majoră nu se
unitate unde s-a încheiat se cu înaltă calificare, care stu lui cincinal — ceea ce va bucură pretutindeni de ace
mănatul orzului, iar grîul a diază în amănunt posibilită conduce practic, la economi eaşi atenţie, vom reveni în
fost însămînţot pe 50 la su ţile existente şi depistează sirea pînă la sfîrşitul anu numerele noastre viitoare cu
tă din suprafaţa stabilită. no: rezerve, prin a căror va lui 1980, a 38 milioane l<Wh unele aspecte din unităţi
Cu forţe sporite la elibera lorificare să se ajungă la energie electrică, peste 3 200 unde nu se depun suficien
rea terenului au acţionat şi consumuri spec fice din ce în tone metal, 13 900 tone mi te eforturi pentru ridicarea
:
cooperatorii din Turdaş, care ce mai mici. Prin activitatea nereu de fier, 10 800 tone eficienţei întregii activităţi
au strîns sfecla de zahăr de responsabilă a acestor colec huilă pentru cocs, aproape de producţie.