Page 11 - Drumul_socialismului_1978_10

5 ® JOI, 5 OCTOMBRIE 1978 Fag. 9

Deschiderea r~ i
Festivalul ,/armis ’78“ \ PODUL CU... GĂURI )
cursurilor
|
Bircea
Locuitorii
satului
La Deva s-a deschis ieri j ) Mică îţi exprimă îngrijo- V
universităţilor
ei ; f ^ tarea în legătură cu sta- ^
i rusă ; „TIRGUL MEŞTERILOR POPULARI" i r&a podului de la intra- ţ
dv Ji­
nd cultura I- Printre meşterii care au o- i rea în localitate, venind l
Ldicc ; norat actuala ediţie a festi­ l dinspre Crislur. Pe bună J
valului „Sarmis" am notat
ilor ; nume ca Aurel şi Mjnerva \ dreptate swiif mgdjarati, \
creaţie şiiiuţifice Golea din Hâlmăgel (Arad), l deoarece podul nu „re- ^
ostăşeşti Vălean şi Victoria Borza, Pe­
e cint, 3La Casa de culturii din tru Nedea din Obîrşa (Hune­ i zistă", mai ales la trarrs- ^
Cîntece Deva a avut loc festivita­ doara), Stelian şl Aurelia O- .' podurile cu atelajele, lip- i
•ară ; grezeanu, Mihai Moisescu din ţ sindu-i cam multe sein- '
jurii din tea prilejuită de deschide­ Horezu (Vîlcea), Ion Hăduea-
smoerată rea cursurilor Universităţii nu din Oboga (Olt), Luereţia ^ duri. Completarea lor nu \
cultural-ştiinţifice pentru şi Miron Belea, Comei Stela
ntru co­ anul 1978/1979. Cei peste din Tîrnâviţa (Arad), precum i este insă o problemă de \
rn ar ina- şi cioplitorii în lemn Ion ^ nerezolvat. Chiar ţi o ini- ^
9 ; 400 de cursanţi au audiat Cit in fiecare an şi actuala Bucur din Deva şi Nicolae ţ ţiativă locală în acest ^
expunerea „2050 de ani de ediţie a Festivalului culturii StoLan din Cluj-Napoca.
la formarea statului dac şi educaţiei socialiste hune­ A preoţind organizarea unei i sens ar li binevenită.
ei în e- dorene „Sarmis ’78“ include asemenea manifestări, a a-
centralizat şi independent tradiţionalul târg al meşteri­ ceslei modalităţi publice de
i ; de sub conducerea lui Bu- lor populari, manifestare aş­ etalare a autenticului ariei
inii din rebista", susţinută de dr. teptată cu interes şi care se noastre populare, nu putem
bucură mereu de o bună pri­
docent Octavian Floca, pre­ mire din partea marelui pu­ trece eu vederea şi o stri­
şedintele de onoare al U- blic. Deschis ieri dimineaţa denţă, in dezacord cu scopul
ogra/mu- niversităţii devene. Au mai la Deva, tîrgul meşterilor târgului : acoperit de o auto­
către
rizaţie
eliberată
de
rostit alocuţiuni prof. Cle­ populari .a adunat in faţa Consiliul popular Deva, Vasi­
încă
mente Constandin, rectonil standurilor, dimineţii, din un primele le Cămaru expune produse
ale
ore
mare
universităţii, şi Victor Mu- număr de iubitori ai artei de artizanat de cea mai du­ LA „COTNARI"
reşan, instructor la casa populare, afluenţa devenilor bioasă calitate. I s-a pus la DOAR CAŞCAVAL...
de cultură. Universitatea Insemnind de fapt semnul a- dispoziţie chiar standul cen­
tral (!). Să fi urmărit orga­
1,00 ila- cultural-ştiinţifică din De­ precierii talentului şi măies­ Ademeniţi de reclama
>4ii; 7,00 va funcţionează cu un triei acestor meşteri cu nu­ nizatorii să ne arate care mare „Servim micul de­
1 Revista me şi renume in peisajul ar­ este deosebirea dintre artă şi Aspect din „Tîrgul meşterilor populari" deschis ieri la
kitseh ?..,
a melo- număr de 18 cursuri la tei ceramicii şi sculpturii lem­ Deva. La standul vestiţilor olari din Horezu. jun", scrisă pe geamul
Itin «ic casa de cultură şi 49 de nului. C. DROZD
lem as- cursuri în cadrul întreprin­ Foto : VIRG1L ONOIU rest a uraniului „C otn ari",
letin de derilor din municipiu. din Petrila-Lonea,, păţim
■clasică: înăuntru. Ne aţezăm la o
4 de Le- Descinderea cursurilor u-
; : Mir- niversităţii cultura l-ştiinţi­ masă. „Ce ne puteţi o-
Chcbac; fice la Brad s-a făcut, de Municipiul Petroşani este conizează — şi acest fapt
ii din un mare consumator de le­ „Cămările" de iarnă se va îndeplini — să se con­ feri la micul dejun ?“, în­
0 Bule- asemenea, în prezenţa unui gume şi fructe. Acest fapt e serve pentru iarnă 2 000 tone trebăm ospătară. Răspun­
vanpre- mare număr de cursanţi, firesc, dacă finem seama de sul vine abia după ce se
I, 35 Dis- universităţii, Ro- cartofi, 845 tone legume, 120
rectorul
Bulctin numărul populafiei mereu în ale Petroşaniului tone varză, 100 tone fasole consultă cu bucătăria;
lom o ara mulus Neag susţinînd ex­ creştere, de veniturile tot usccfă etc. şi mari cantităţi „Caşcaval". „Dar cum? —
punerea
J, 35 Re- „Concluziile teore­ mai mari ale celor ce mun­ de fructe, care vor fi sufi­
( OHm- tice şi practice ce decurg insistăm*- Pane sau...*,
ncredible cesc pentru scoaterea la lu­ ciente cetăţenilor Văii Jiului
DO De la din magistrala expunere mină a cărbunelui. Tocmai se chivernisesc în perioada de toamnă-iar- „Nu. CaţcavaJ. Aţa, sim­
nie-dub ; a t o v a r ă ş u l u i Nicolae de la această realitate s-a nă-primăvară. plu". „Dar o m l e t ă ,
1«,25 Co- Ceauşescu în faţa activului
e ; ÎS, 40 pornit, .atunci cînd s-a ini­ Din cele relatate pînă a- ceai „V-om spus, coş­
:e.: Deli- central de partid, şi de ţiat o gamă largă de mă­ Dar să vedem, la modul tierele de blocuri. Iar pentru cum, s-ar putea spune că covă/. Atit". Plecăm cu
an : 17,00 stat — substanţă vie a ac­ concret, care este acum si­ ca accesul gospodinelor por­ pregătirile pentru iarnă
7.05 Opi- tivităţii de înarmare poli- suri sub genericul «pregă­ tuaţia pregătirilor, sau mai un gust amar in gură.
Orches- tico-ideologică a tuturor tiri pentru iarnă". A fost e- nite să-şi umple cămările merg biine. Şi iui e exagerat Nu de caţcaval. De dez­
•pulară a lafcoraf, la nivel de munici­ bine-zis a realizării planu­ pentru iarnă să fie cît mai considerîndu-se astfel. Aceas­
din Cos- oamenilor muncii". In anul lui întocmit in această direc­ lesnicios, în pieţe şi în car­ ta nu înseamnă însă că nu interesul manifestat pen­
Drele se- de învăţămînt 1978/1979, vor piu, un plan detaliat, cu mă­ ţie. La ora actuală s-a ter­ tru aprovizionarea acestui
pe trico- funcţiona la Brad 12 suri bine gîndite, cu sarcini tierele mai mari au fost sînt şi unele necazuri. Auto­
ie consa- minat însilozarea cepei us­ create centre sezoniere de baza de transport, de pildă, local. Oare ţelul Iuti ce-o
b'O do ani cursuri ştiinţifice, 14 cursuri concrete pentru consiliile cate şi s-a asigurat întregul desfacere dotate cu coşuri nu repartizează C.L.F. numă­ fi luarind ?
tul ui na- tehnice şi 5 cursuri de cul­ populare orăşeneşti şi orga­ stoc prevăzut la castraveţi
ar ; 21,00 tură generală. din nuiele, furci etc. Iniţia­ rul de maşini pe care-l so­
21.05 Re- nizaţiile comerciale privind muraţi. La 1 septembrie a tiva are în vedere şi faptul licită ; în zilele ploioase mij­
21,15 Ca- In această săptămână, u- procurarea şi depozitarea în început însilozarea cartofi­ că localităţi cum ar fi Uri- loacele de transport pătrund SUB CERUL LIBER
odii de niversităţile cultural-ştiin­ condicile cele mai bune de cani, Lonea, Aninoasa şi al­
ci si Flo- ţifice îşi vor începe activi­ lor după ce, îţi pre-alla bil, greu pînă la locurile de în­
21,35) ; păstrare a unor cantităţi de cele două mari depozite e- tele nu au pieţe de alimen­ cărcare; încă nu se ştie unde Aţa au înţeles coope­
>ră ; 23,00 tatea şi în celelalte muni­ legume şi fructe care să asi­ xistente : unul la Petroşani, te sau cele existente sînt de se va depozita cantitatea ratorii din Nandru să de- .
D Buletin cipii şi oraşe ale judeţului o
Non stop nostru. Se remarcă faptul gure hrana populafiei pînă celălalt la Lupeni — au fost mică capacitate. Numărul de 600 tone de mere, deoa­ poziteze ingrăţ ăm Intel e
că, faţă de anul trecut, la apariţia recoltei 1979, ca reparate, curăţate, aerisite. total al acestor puncte de rece spaţiului utilizat în tre­ chimice. Cu un ostiei de
cut pentru aşa ceva i s-a
ponderea cursurilor tehnice şi crearea — pentru consu­ Au fost trimişi delegaţi şi desfacere este de 14 şi ele dat altă destinaţie. Această mod de „păstrare", nu
şi ştiinţifice a crescut cu murile colective şi pentru mijloace de transport la u- vor funcţiona atîta timp cît din urmă problemă ar tre­ mal poate surprinde pe
peste 25 la sută. gospodine — a unor surse nităţile producătoare de car­ este necesar. Au fost, de nimeni de ce eficienţa în­
ain care să-şi poată consti­ tofi din judeţul nostru şi din asemenea, încadraţi lucrători bui rezolvată cît mai repede
Premieră la Teatrul de tui stocuri de cartofi, varză alte judeţe ale ţării. Astfel, temporari, iar încărcatul şi pentru că mere au şi înce­ grăşămintelor la această
ma din estradă din Deva etc., cu care să-şi chiverni­ în cele două depozite au în­ descărcatul mărfurilor la de­ put să sosească. Desigur, ţi- unitate nu este cea scon­
Avaria sească cămările. ceput să se introducă prime­ pozite s-a organizat pe nînd cont de importanţa tată, de ce cooperativa
âRA: Ile- mare a însilozării, de nece­ îţi redresează prea ane­
; Chea- „Revista pălăriilor" Se cuvine menţionat aici le cantităţi de cartofi, iar uni­ schimburi, tn aceste zile se sitatea asigurării tuturor con­
rea lumi- că pentru iarna 1978—1979 tăţile de desfacere au fost mai lucrează la însilozarea car­ voios situaţia economi­
ark, poli- Astă-seară, Teatrul de es­ cantităţile de marfă prevăzu­ diţiilor cerute de o cît mai co-financiară. Evident, mo­
■iil) ; PE- tradă din Deva prezintă no­ bine aprovizionate cu acest tofilor şi a verzei, operaţiu­ bună păstrare a mărfii, este
mi nu a- te a se însiloza şi depozita fel de marfă. Evident că, în nea desfăşurîndu-se în cele bine să se facă totul cu dul cum sini gospodărite
(Unirea) ; ua premieră a actualei sta­ sînt cu 21 la sută mai mari mai bune condiţiuni, sub su­ ingrăşămintele reflectă ne­
xpress — giuni, „Revista pălăriilor". ce priveşte aprovizionarea multă atenţie şi grijă — pre­
iembrie) ; Spectacolul este realizat du­ decît cele ale iernii prece­ cu cantităţi moi mari de pravegherea atentă a tova­ luarea de la producători şi mijlocit răspunderea (sau
epublica); dente. Cam cu tot atit cartofi, aceasta s-a realizat răşilor din conducerea com­ depozitarea produselor — lipsa de răspundere in
r specială pă un libret de G. Mihala- cresc şi cantităţile preconizate
AN: Mer- che, muzica de Vasile Vasi- în favoarea mai ales a ace­ plexului de legume şi fructe în aşa fel incit să-şi păstre­ cazul de faţă — n.n.)
csc); LO- lache jr., Marius Ţeicu, Gh. a se desface către popu­ lor unităţi care au un vad din municipiu, fn curînd va ze valoarea nutritivă. pentru soarta recoltei.
lopţii albe David şi este reg'zat de Eu­ laţie, în perioada actuală şi comercial mai bun, cum ar începe şi pregătirea stocu­
IILA : A-
in Ilood gen Aron. în cea imediat următoare. fi cele din pieţe şi din car­ rilor de rădăcinoase. Se pre­ TRAI AN BONDOR
■J1NOASA:
• ui Wer-
, ; VK. Al­
ţii (7 No- Declanşată la sfîrşitul lunii cial-dcmocraţi au constituit Alba lulia", se menţiona, de făcută de un martor ocular.
: SonatţV" octombrie 1918, revoluţia bur- consilii muncitoreşti. pildă, în convocatorul consi­ Menţionăm că aceste amintiri
(Steaua ghezo-democratică din Transil­ Exploatarea nemiloasă a ma­ Masele muncitoare liului naţional român din a- nc-au parvenit în 1976 «le la
ÎZA: Rin- vania işi avea originea şi te­ selor muncitoare, greutăţile ceastă comună. Adunarea po­ Valeriu Pascu, port-drapelnl
ne (Mine- meiul in profundele contradic­ create de război, agravarea porului român din comuna Orăştiei la Adunarea dc Ia
Rătăeire ţii sociale şi naţionale, ascuţite contradicţiilor de clasă si înăs­ Leşnic, ţinută la 28 noiembrie, Alba lulia. „...zi de neuitat,
uitat) de la maximum în anii primului prirea asupririi naţionale au hunedorene - participante alege „in unanimitate de voturi dată memorabilă In istoria po­
ÎEOAGIU- război mondial. făcut ca, simultan cu avinţu] ea reprezentanţi ai ei la Ma­ porului nostru. încă in primele
(Casa de luptelor muncitoreşti, să creas­ rea Adunare Naţională ce se ore ale dimineţii eram adu­
Luptele
: Cei pa­ transilvănene, maselor muncitoare că spiritul revoluţionar al ţă­ va ţine la Alba lulia pe învăţă­ naţi acolo, in afară de dele­
desfăşurate
in
ie (Popu- anul 1918, erau îndreptate îm­ rănimii împotriva claselor stă­ active ia înfăptuirea unirii torul local loan Comşia, Geor- gaţii oficiali (5-G din fiecare
'otul echi- potriva nedreptelor rînrtuieU pînitoare, a războiului impe­ ge Işfan şi pe Nicolae şi Aron comună), peste 100 000 de oa­
CALAN : rialist şi pentru libertate na­ Poruţiu, pe care ii posedă cu meni veniţi din ţoale părţile
cultură) ; impuse de olasele stăpînitoare ţională. Condiţiile deosebit de acest credenţional, imputerni- Transilvaniei şi Banatului, cu
1 Iunie) ; austriece şi maghiare. Obiec­ favorabile desfăşurării unor eindu-i ca in numele nostru, trenul, cu căruţele, pe jos —
■ea albns- tivele principale ale revoluţiei acţiuni de mare amploare, ca­ Transilvaniei cu România al tuturor, să ia parte la Ma­ fiecare cum a putut. Ne-am
erau : unirea cu România, li­
,IA : Ulti- re existau pe meleagurile hu- rea Adunare Naţională şi aco­ întUnifr aici ţărani, muncitori,'
i) ; GHE- chidarea proprietăţii moşiereşti, nedorenc, condiţii datorate, în lo cu numele la toată sufla­ funcţionari de toate categorii­
muncitorească
ra­
ţi in cos- o legislaţie instaurarea democra­ primul ritul, prezenţei . şi ac­ FĂURIREA STATULUI NATIONAL ROM ANUNiTAR rea românească din comuna le, preoţi, învăţători, personal
şi
dicală
). tivităţii revoluţionare a două Lcşnic să adereze şi să decla­ lităţi ale vieţii culturale, cu
ţiei. dintre cele mai importante de­ re sfînt şi solemn că noi toţi tlrapcle tricolore, cu lozinci.
Alături de proletariatul (lin taşamente muncitoreşti ale ţă­ vrem întruchiparea marelui Toţi aveam inimile pline de
alte numeroase centre indus­ rii, melalurgiştii Hunedoarei şi ■BBBBHMM ideal naţional român, adică bucurie, aşteptam cu nerăbda­
triale, muncitorii din Valea minerii Văii Jiului au făcut unirea tuturor românilor, in­ re sosirea delegaţiilor şi des­
Jiului au declarat grevă gene­ ca lupta ţărănimii să îmbrace tr-un stat naţional român". chiderea lucrărilor Marii Adu­
rală in 29 octombrie. Odată aici forme din cele mai va­ Păclişa, care au pus stăpînire relatările ziarului „Libertatea" Adunarea electorală din comu­ nări. Minerii din bazinul car­
cu înfiinţarea consiliilor mun­ riate. Acţiuni puternice şi re­ pe moşia grofului din locali­ din 15/28 noiembrie, intr-un na Certej dădea mandat repre­ bonifer Valea Jiului, de la mi*-
pentru 5 citoreşti, în Valea Jiului s-au petate au întreprins, in prime­ tate. entuziasm de nedcscris. zentanţilor ei ca Ia Adunarea ncle de aur din Săcărimb şi:
î in gene- format gărzi muncitoreşti care. le zile ale lunii noiembrie In asemenea împrejurări, Momentul de apogeu al naţională de la Alba lulia să Roşia, veniţi in număr însem­
în uşoară numărau mii de oameni. La 1918, ţăranii din împrejurimile Consiliul Naţional Român, con­ luptei naţionale a românilor reprezinte comuna şi să vo­ nat, purtau steaguri roşii $U
fi scliim- 17 noiembrie, acestea au res­ oraşului Hunedoara şi din alte stituit la 30 octombrie, reuşeş­ nu era departe. Se trecuse la teze pentru întruparea idealu­ tricolore. Cu un cuvînt, toată'
noros. Se pins un tren blindat trimis de localităţi ale judeţului. La 4 te să determine, in scurt timp, pregătirea Marii Adunări na­ lui naţional : Unirea Transil­ suflarea din Transilvania gri.
p^atij _sub către Ministerul de război un­ noiembrie, ţăranii din localită­ un adevărat reviriment in via­ ţionale constituante de la Alba vaniei cu România. de faţă. Mulţimea fremăta CS'
şi aVerse ' ■ eai pentru a Înăbuşi acţiunile ţile Briznic şi Săcămaş au a- ţa politică prin crearea consi­ lulia. Popularlzind convocarea Numeroase organizaţii social- un ocean. Din cind în cînd so
: de des- rcvoluţîonărC aţe minerilor. A tacat sediul preturii, iax in sa­ liilor naţionale comitatense şi acestui for, „Libertatea" din dcmocrale se pronunţau tot auzeau urale şi strigăte dini
doua zi, consiliul fiMţUfiilpţesc tul Tisa au bătut pe primar, a gărzilor naţionale. încă din 8/21 noiembrie arăta : „Aceas­ mai hotărîle pentru unirea mii de piepturi, care scandau
din Petroşani declara comisă-' luîndu-şi înapoi vitele. Auto­ primele zile ale lunii noiem­ Transilvaniei ou stalul român chemarea sfintă : „Vrem să ne
modeo-at, tă adunare este chemată să
unor
temporare rului trimis de guvernul ma­ rităţile din Deva raportau a- brie se constituie la Ilia, in hotărască asupra sorţii nea­ şi înfăptuirea „Subscrişii reforme unim cu ţara".
ade­
democratice.
, din sec­ ghiar că „minerii vor să-şi lannale, in 7 noiembrie, că jurul Hunedoarei şi în părţile mului nostru şi să exprime Actul desăvirşirii stalului
hotărască singuri soarta". nlimeroşi notari şi primari, în­ Zarandului primele consilii na­ voinţa nestrămutată a naţiunii verind că Partidul social-de- naţional unitar român — „O-'
au
ii cuprin- Violente ciocniri au avut loc groziţi de furia maselor ţără­ ţionale din judeţ. In ziua de române, care pretinde sus şi mocrat din Deva cercului ales azi PERA ÎNTREGULUI POPOR,',
ca
electo­
ai
delegaţi
: 10 şi 15 în Munţii Apuseni intre mun­ neşti, au fost siliţi să pără­ 7 noiembrie s-a format la De­ tare unirea naţională". ral Deva pe Dionisiu Pirvu, A ÎNTREGII NAŢIUNI", clim
ître 18 şi citori şi autorităţile austro- sească comunele şi, fie singuri, va un consiliu naţional român Pentru alegerea delegaţilor, zidar şi Petru Seleşan, ambii se subliniază în Programul
ungare.’ La Brad, s-a dat ade­ fie împreună cu familiile, s-au condus do dr. VIrgil Olariu, populaţia română, organizată partidului — fusese pecetluit,
vărată luptă între minerii răs­ refugiat la oraşe. In aceeaşi dr. Petru Groza, dr. Iustin Pop din Deva, cu unanimitate — consfinţind împlinirea unui
ctombrie : culaţi şi armata trimisă de la zi, ţăranii din Bucium au ase­ in consilii naţionale locale, a se menţiona intr-un credenţio­ ideal de veacuri. Prezente în
:i în con- Arad, luptă care s-a soldat cu diat primăria, locuinţa nota­ şi Moise Savu. Un raport al convocat adunări populare in nal din Deva, drept care susnu- miezul evenimentelor, masele
instabilă. şapte morţi şi numeroşi răniţi. rială şi cazarma, alungind din primăriei din Deva relatează care toată obştea românească miţii delegaţi sînt prin aceasta muncitoare hunedorene âu în­
ibător. Se Exemplul muncitorilor din cen­ sat pe reprezentanţii autorită­ că în 8 noiembrie „garda na­ îşi alegea delegaţi. „Plugari şi acreditaţi a lua parte cu vot scris, astfel, alături de cele
ploi lo- ţională română cu drapelul în muncitori români care au îm­ decisiv la Marca Adunare Na­
trele miniere şi oraşele mari ţilor civile şi militare. La frunte a cutreierat comunele de pe întreg cuprinsul ţării,
ale Transilvaniei a pus in Brad, Baia de Criş, Boşorod, plinit 24 de ani şi au locuinţă ţională română ce se va con­
ne in ge- Binţinţi, Luncani şi Strei-Sîn- din jur, pentru ca să înfiin­ stabilă în Mintia, sînt invitaţi voca prin Consiliul Central in urmă cu şase decenii, o pa­
:u cerul mişcare şi pălurilc populare georgiu s-au înregistrat, de a- ţeze în fiecare comună rurală prin aceasta a se întruni du­ Naţional român în numele tu­ gină glorioasă în istoria nea­
cu
şi
mici
oraşele
mai
Se vor din industrie mai nuţin dezvol­ semenea, numeroase atacuri ale consilii naţionale". Tot atunci minică, 24 noiembrie a.c.. eu turor românilor social-demo- mului românesc.
o
averse de are loc la Orăşlie adunarea de scopul de a alege delegaţii de craţi din acest cerc electoral".
tată. In unele din aceste lo­ ţăranilor asupra marilor pro­ MIRCEA VALEA
calităţi, printre care şi Deva, prietari. Acţiuni asemănătoare constituire a consiliului naţio­ lipsă pentru Adunarea genera­ Iată o descriere a zilei me­ doctor în istorie
muncitorii şi intelectualii so- au întreprins şi ţăranii din nal, aceasta dccurgînd, după lă naţională ce se va ţine la morabile de 1 decembrie 1918,