Page 19 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 19
i • SJMBĂTĂ, 7 OCTOMBRIE 1978 Pag. 8
PETRE STOICA: „Bătălia navală peliculei — realizată cu un
PENTRU
INE „Un potop din 1894" indiscutabil profesionism de BUZUNARUL LOR...
către regizorul Ling Nung,
de simpatii" secondat de operatorul SAU O SURSA DE ILICIT
Deşi turnat cu şaisprezece Wang Chi-min — este e- Astăzi, etapă in divizia A
Poetul Petre Stoica e anr în urmă, filmul chinez Joi, 5 octombrie, la De
: „THi- prezent din nou In librării, „Bătălia navală din 1894", roismul de excepţie al ma va se dădea examen ou
Ro- rinarilor chinezi care, in
li S ; sau mai bine zis a fost Fa este de o remarcabilă pros condiţii deosebit de dilkile, Este momentul reabilitării, candidaţii la permisul de
►panio- cem aceasiă corecţie, trind peţime şi azi, aduclndu-ne şi-av demonstrat devota conducere auto amator.
.J.X ea noua sa carie de poezii — în afara mesajului său Cum şcoala care-/ pregă
iv ; mentul faţă de patrie prin relansării Jiului şi Corvmului
«IHWfi- JUn potop de simpatii", a- patriotic mobilizator — patetice acţiuni de luptă. teşte pe aceşti candidaţi
li ta păruiă intr-an tiraj de 1010 imaginea impresionantă a Drama navei „Chiyuan" co nu le poate închiria ma
exemplare, s-a epuizat ex unei spiritualităţi milenare, şini cu dublă comandă
tAiiv ; trem de repede. Dovadă prezentă autoritar şi in pe mandată de căpitanul Teng în competiţie decit celor de la sesiunea
uscă ; că, simpatiile pentru poe rimetrul celei mai tinere Shrh-cheng, dă măsura spi Rezultatele echipelor divizio î.n aceiaşi termeni de refe obişn uită, „res tonţi er ii"
Buzău zia poetului Petre Stoica dintre arte : cinematograful. ritului de sacrificiu care nare hunedorene. — ou totul rinţă, Corvinul acumula in trebuie să se descurce cu
r© ; i-a animat pe bravii ostaşi nesatislăcâtoare pin ă în pre- campionatul trecut 6 puncte
sini multe, mtrk mai mari Ca specie, „Bătălia navală maşina cum pot. Ciubu-
ni ; faţă de tirajul apărut. ai mărilor, pentru ca pă- xon/t, care plasează 8 dintre după 7 etape, ca şi acum, dar carii, care miros de la
din 1894" este o epopee
X ; Recentul volum, apărui filmică mintul Chinei să nu cadă formaţiile noastre la subsolu la un golaveraj de numai 8—9 distanţă orice posibilita
(acum 7—13), din două victorii
rile celor 4 clasamente A, B 3,
creaţie de largă respiraţie pradă cotropitorilor străini. C 7 şi C 8, agravate de com aoasâ (ou U.T.A. şi Foii. Ti
eşti ; ia Editura „Cartea româ dramatică, reconstituind o AL. COVACI portarea slabă, submediocră a mişoara) şi două egaluri (cu te de „a face un ban",
că in- nească", este de o aleasă filă de istorie mişcătoare şi majorităţii lor —, pun pe gin- F.C. Argeş şi Dinamo), sufe dacă se poate pe seama
!<H1A lă; „Goana" duri. Dar, se vede treaba, pun rind 3 infriogori in deplasare statului, au „pipăit" te
ji p«n- pe gînduri numai pe alţii, pe la Tîrgovişte, Petroşani şi Ba renul şi au descoperit
tineret de PAUL IOACHIM spectatori şi suporteri, nu şi cău. Deci, identic, din 4 me „breşa" prin care să se
coane- pe cei înşişi vinovaţi : jucători ciuri acasă şi in campionatul
Alături de o agreabilă şi antrenori. Este adevărat, in trecut şi in cel prezent Cor poată strecura către a'ş-
reprezentaţie pentru copii, fotbal se mai cfştigă (şi punc vinul pierde cîte două puncte. tigul ilicit. Aşa se la,ce
ţinută, pe măsura poemelor emoţioncmtă, ates-tiad sta te...), se mai pierde (şi punc Şi tot la fel se chinuie : atunci
In pe alişul de turneu în ju că in amintita zi, şoferui-
ce le cuprinde. Dacă ar fi tornicia poporului chinez deţul nostru ai Teatrului de te ; bani nu cine ştie ce şi cu egaluri şi victorii la limită imtructor Oargă, de la Li
cu
Timişoara,
pe
poate aici e buba...) dar nu e
(mai
puţin
să facem o ierarhizare a ce faţă de idealurile libertăţii Nord din Satu Mare a li- totuna oum eiştigi şi cum pierzi. care a învins-o eu 2—0); acum ceul de mecanică auto a
lor mai frumoase poeme, şi indepedenţei. Scenariui gmat şi piesa de deschi De pildă, in campionatul tre cu o înfringere în faţa Băii taxat la şcoală „de ochii
m bo- n-om prea avea ce să cla elaborai de un colectiv for dere a stagiunii actuale — cut, exact in perioada cores Mari şi cu victorii ia un gol
Bpiso- mat din : Hai Nung, Yeh punzătoare celei actuale, adi asupra Sportului studenţesc,
sificăm, cartea conţine, de „Coana" de Paul loachim, că după 7 etape, cele două di Jiului şi U.T.A.
Jiul
hunedorene,
din
compararea
Practic,
ira şl la prima la ultima filă, Nan, Chen Y ung, Li Hsiung- primită favorabil de presa vizionare A agoniseau aproxi telor enunţate, raportate la da e-
şi
Corvinul,
iei şi Tu-Li se inspiră din
poeme de aceeaşi frumu de specialitate. Tinăra re mativ aceeaşi zestre, săracă, tapă, nu numai că nu se con
seţe, de aceeaşi curăţenie. te-un eveniment real, ce a- gizoare Nicoleta Toia a pus de puncte. Respectiv, Jiul to stată nici un progres, cum ar
ti de Versurile sint and înţelep vea să marcheze evoluţia în scenă piesa lui Paul taliza 7 puncte la golaverajul fi logic, normai intr-o evoluţie
te, cind delicate, poartă-a istoriei moderne a Chinei. loachim intr-o viziune în 10—9, din 4 meciuri acasă cîş- de la un an la altul, dar în
(cu
3
Reşiţa,
tigind
F.C.M.
Este vorba de confruntarea deajuns de originală, de- registrăm regres, paşi Înapoi.
egal
un
ele „un potop“ de senti navală dintre China şi Ja Corvinul şi Dinamo), 3 tafrîngeri In special Jiul, cu o diferenţă lumii" o oră de conduce
Argeş
cu F.C.
şi
puncte
anul
mente, o gamă variată de ponia, petrecută in 1894, monstrind şi de această In deplasări la Steaua, Satu de trei arată nu faţă de scă re şi... nu mai puţin de
trecut,
numai
culori. De asemenea, con moment in care imperialis dată principala virtute a Mare şi Constanţa. In prezent, dere de randament, ci şi un 13 candidaţi au dat in i
arsenalului
său
regizoral:
statăm o lină observaţie, mul, cu precădere cel ja- crearea acelui spirit de tot din 7 meciuri, dar numai potenţial general slăbit. Sigur acea zi examen cu maşi
trei acasă, totalizează 4 puncte,
că cine doreşte să ne contra
saţi" în folosul buzunaru V'
0 Ba- pusă intr-o linie cresdndă, ponez, a vrut să cotropeas teatru colectiv, care favo la golaverajul 8—13 (victorii zică va invoca faptul că acum na respectivă, fiind „încât
i; 7,00 alteori prelungită in cele că China, râpindu-l suvera rizează dezbaterea etică. cu 3—0 asupra Chimiei şi O- a avut numai 3 jocuri pe te
limpiei,
in
Înfringere
1—0
eu
revista mai mici amănunte, amă nitatea. Agresiunea japo Din distribuţia piesei se ţaţa lui F.C. Baia Mare). To ren propriu. Da, dar din 3 s-a lui instructorului incorect.
meJ-o- pierdut unul, pe cind anul tre Şi auto turismul-şcoală 1-
n de nunte care incintă sufletul neză a primit riposta cuve reţine debutul promiţător tuşi, în campionatul trecut cut din 4 nu s-a pierdut nici HD-4461 nu e singurul
radio; cititorului. Pornind de la nită din partea patrioţilor ai Viorica,1 Mischilea (Ste realizările Jiului au fost mai unul, ei doar un punct. Dar,
; 10,05 chinezi, care, dînd dovadă la), apoi portretul complex bune după 7 etape, dar cu a- atunci s-a mai obţinut şi o care face, cu ocazia exa
vsantajul de a ti avut 4 me
\ 1Q,« prima poezie „Scrisoare", de un eroism fierbinte, au ciuri acasă din care a cedat victorie cu 4—l asupra lui Di minărilor, asemenea „ser
ai nude, şi terminind cu finalul cor ai lui Sandu, în interpreta un singur punct In schimb. namo, ceea ce demonstra un vicii". Cine le taie aces
ularc; pi tot cu o „scrisoare" de- declarat război Imperiului rea lui Marcel Mirea, jocul In actualul campionat Jiul de potenţial cit de cit, pe cind
11.05 _ , i Nipon. Acestea simt faptele modern al lui Cm oi Erdos, victoriile eu 3—0 asupra Chi tor ciubucari poita de ciş-
Me*o- dţeata prczatorulu, Constau- , tratele de ziluzionează, nu atlt prin pier miei şi Olimpiei n-au darul să trg ilicit ?
meg!Mraie de
5C5CU; tio Chirijă, putem spune că nota exactă a Iul Ştefan derea a două puncte cu F.C. convingă, mai ales cuplate cu
12.05 istorie. Dincolo de suma de Mir ea şi simplitatea lui Baia Marc, ei prin ruşinoa înfrîngerile de la Oradea şi
orailui Petre Stoica este unul din date se ascunde acel ge Constantin Miron. Există sele înfrtngeri la soor suferite Arad. SE AŞTEAPTĂ
inter- tre cei mai interesanţi ai neros filon dramatic, din la unele dintre formaţiile sla Am reamintit toate acestea UN RĂSPUNS
►, or- Hricii noastre contempora toate motivele, dea, să aş be (5—0 la Bihor şi 3—0 la astăzi, înaintea etapei a 8-a,
Laxio ; care se nutreşte acţiunea teptăm şi oke vizite ale U.T.A.), cit şi prin prestaţiile cind ambele noastre echipe
1 Fot' ne. filmului. Teatrului de Nord. mediocre pe teren propriu in joacă acasă (anul trecut, in a- In ziua de 4 octombrie,
17.00 \ MIRON TIC Tema fundamentală a C. ALEXANDRU faţa unor echipe tot slăbuţe, eeeaşi etapă au jucat In de pe la erele amiezii, la un
Orele învinse la scoruri de 3—o mai plasare şi s-au întors cu în- viraj brusc in intersecţia
elnic- mult din cauza lor decit din frîngeri grele : Corvinul l—4
rtanie meritele Jiului. la Constanţa : Jiul 0—2 la Pe străzilor 23 August şi A.
i Ştc- trolul. Şi, sigur că o victorie a Viaicu din Hunedoara,
îaiim Jiului asupra Universităţii C-ra- autospeciala 31-HD-2614,
l Bu- iova — aureolată de eîleva bu
tcodae ne rezultate în ultimele săp- a împrăştiat pe jos cea
, în Festivalul tămini, dar şi fără ele, o echi mai mare parte din pii-
cea pă solidă, valoroasă — ar fi nea pe care o transpor
din capabilă să readucă in tabăra
e so Jiului, mai ales a suporteri ta spre unităţile de des
mai ; Sarmis ’78“ lor, optimismul, încrederea, facere, datorită uşii „uita
24.00 demonstraţia că echipa din Pe te" deschisă. Deloc a-
—6,00 troşani nu e terminată. De a- lectaţi, ba chiar prea...
:turn. semenea, în faţa Chimiei, ca
I Ac- re joacă mai bine în deplasa dispuşi, şoferul şi "însoţito
nfră- re decit acasă, Corvinul tre rul său tăceau spirite,
15,30 buie să-şi recucerească simpa
ane ; tia entuziastului său public, să stringînd piinea de pe
xrilor facă dovada unor posibilităţi caldarim, aşa cum se
1 zi- şi calităţi existente in sinul alia. La observaţia unui
I A- ecJhipei, dar etalate pînă acum cetăţean că nu proce
rică; cu zgîrcenie, sau ascunse de
rvmâ- tot — in meciul cu Dinamo. dează corect cu piinea
klos- Este momentul, pînă nu va fi ce fusese tăvălită pe jos,
prea tîrziu, ca astăzi, divizio răspunsul a venit prompt:
narele A hunedorene să arate „Cine face pe corectul,
că reprezintă judeţul cu cel
LANSARE I>E CARTE mai dezvoltat fotbal ! Miine, e să rabde I* îndemn pe
rîndul divizionarelor B să de care noi l-am parafraza :
: monstreze acelaşi lucru. Suc „Cine nu-şi face corect
prilejuieşte
manifestări
In
'78
“
Festivalul
„Sarmis
de
largă
Ieri seara, la librăria fotografic — un moment folcloric susţinut numeroase liber de taraful o Casei de participare. din ces tuturor ! dataria, să fie aspru
cultură
aer
in
„Mihai JSminescu" din NICOLAE STANCIU
din Petroşani. sancţionat !“. Aşteptăm
/aria Deva a avut loc lansa răspunsul faptic al celor
Re-
po- rea volumului de ver in drept.
PE- suri „Singurătate în Incercînd o apreciere, nu de gospodărire a oraşului palmă de grădină. Am inter uneori în moi multe exem
i a- s-ar putea spune' că nu şi altele. Esenţial este că a- venit de multe ori în acest plare — pe care le expedia ŞMECHERAŞII...
ca) * Ithaca“ al poetului Lu- tunci cînd omul are drepta conflict, dar lucrurile nu se ză pe la diferite organe. Ba
;an Valea. Cu acest mărul celor care solicită au
ie) ; dienţe la Consiliul popular te în ceea oe solicită, îl a- liniştesc. se duc In audienţă peste tot 80 de muncitori con
ica); prilej scriitorul a oferit Orăştie este mare. In orice jutăm, intervenim în favoa — Marin Antonie a fost, şi se plîng, ceea ce răpeşte structori, de diferite me
si ala autografe. rea lui ; cînd pretenţiile lui recent, şi ia redacţia ziaru multă vreme din activitatea
iche caz, de la începutul anului serii, ridică un minunai
AN: Astăzi, la Şantierul şi pînă acum au venit la nu se încadrează în preve lui nostru, tot eu problema organelor de partid şi de centru civic in mijlocul o-
iova Rîu Mare-Retezat, Lu organul local ol puterii de derile legale, îi explicăm ce de care vorbeaţi. stat şi foc să se deplaseze raşulul mineresc Vulcan.
IA : lui în cauză de ce nu-l pu la faţa locului comisii, ex
ine- cian Valea se va întilni stat cu felurite probleme de — Sau un alt caz : Dumi Muncesc zi-fumină, uneori
Un eu constructorii. interes mai larg sau perso tem sprijini... tru Găvozdea a fost la con perţi. Or, cum se ştie, o pri şi noaptea. Printre ei sini
lan- nale, peste 370 de cetăţeni — In aceste cazuri, oame- siliul popular de foarte mul mărie, ca şi organele jude tot mai puţini dintre cei
Ci- din oraş, sesiunea din 15 lasă convinşi r te ori şi a pîrit-o pe vecina ţene au foarte multe sarcini care-şi trişează tovarăşii
(7 SPECTACOLE
Jen- TEMATICE septembrie a.c., constatînd şi nu-şi pot permite să se o- de muncă, şmecheraşi,
ro- că această activitate se des cupe la infinit de mărunţişuri cum li se zice. Vasile Po-
icire făşoară bine. Constatarea de genul celor pe care le povici şi llie Bodrun sini
de Astăzi, în comunele
!IU- judeţului nostru, cu pri se bazează pe unele argu Unuia nu-i place fluieratul ridică cetăţeni ca cei omin- doi dintre ei. Vin pe şan
cul- mente concrete : programul tifi. tier, stau ce stau, se fac
arul lejul închiderii festiva de audienţe se respectă cu Acestea fiind spuse, între că muncesc, pleacă, revin
ico- barea care se pune este : ce
ine; lului „Sarmis ’78“, con stricteţe, unele probleme ri vecinului si se duce cind vor. Dar constructo
icîiu siliile de educaţie poli dicate se rezolvă .pe loc — f s-ar putea face cu astfel de rii adevăraţi, tovarăşii lor '
ME- cele cum ar fi solicitarea de oomervi ? Este în primul rînd de muncă sint hotăriţi s-o i
\lu- tică şi cultură socialistă de datoria lor să înţeleagă
?i locuri de muncă ■— iar me să se plîngă la primărie încheie cu şmecheraşii. ,
Lu organizează spectacole dia de soluţionare, ’ în gene-' că democraţia noastră socia Ori se pun pe treabă.
de tematice sub genericul ral, nu depăşeşte 5 zile. De listă dă dreptul fiecărui om
„Un cîntcc pentru frun obicei, cel care primeşte în să se adreseze verbal sau în
scris oriunde şi la oricine.
taşii din agricultură". audienţă rezolvă şi obiecti — Marea lor majoritate lui, Maria Clonţa, că nu o Aşa este uman, democratic. D-ALE GOSPODARILOR
vul acesteia, ceea ce sporeş da. Dar ştiţi ce ne dă cea poate suferi. A fost şi la to
te răspunderea fiecărui co mai multă bătaie de cap ? varăşul preşedinte şi la mi Dar de aici şi pînă a abuza O imagine deloc plă
SIMPOZION de acest drept, de a consu
dru de conducere de la con Neînţelegerile între vecini. ne, şi la tovarăşul Petru Ru- cută oferă oricărui trecă
siliul popular. In fiecare lu Unii oameni nu se împacă, su, secretarul biroului exe ma cu tot felul de mărun tor prin Dobra aşa-zisul
u 7 „Greva generală a nă biroul executiv analizea şi umblă apoi cu reclama cutiv. ţişuri timpul altora, e o cale depozit de mobilă, aflat
oa- lungă. Pe de altă parte, la
îtul muncitorilor din Româ ză mersul audienţelor şi ia ţii peste tot. Intervine în discuţie Petru lingă pod, în plin centrul
*rat nia, din octombrie 1920" măsurile ce se impun. — Vin şi la judeţ. Rusu : o asemenea lipsă de înţele comunei. Pe lingă faptul
îm- Referindu-se la tema abor — Da. Se plîng în dreapta — Ultima dată Găvozdea gere din partea unor cetă că starea clădirii respec
fl a constituit tema sim ţeni se ajunge şi datorită
ide, dată oioi, tovarăşul Iustin şi în stînga, şi cer să se in a fost la mine săptămîna calităţii activităţii la audien tive, mai ales aşa cum
3 şi pozionului ce a avut loc Popa, vicepreşedintele consi tervină pentru a aplana con trecută. Ştiţi ce mi-a spus ? se vede exteriorul, tace
a te. ieri la Clubul sindicate liului popular opinia : flictele. Că vecina lui, Maria Clon ţe. Lipsa de tact şi de răb notă discordantă cu cele
ru- — Cum procedaţi în ast ţa, fluieră şi cîntă în grădina dare, tendinţa de a taxa de
lor din Simeria. Au par — Oamenii vin cu încre lalte construcţii din loca
oe- dere la noi şi acest fapt ne fel de situaţii ? ei, ceea ce îl enervează. la bun început drept m no litate, geamurile sint spar
»să, ticipat cu lucrări dr. bucură, ne face să depunem — Mergem la faţa locului — Şi Dumitru Găvozdea a ră o problemă, nu pot duce te şi arată cu siguranţă
vor Mircea Valea şi prof. mai multă stăruinţă pentru şi încercăm să-i împăcăm pe fost la redacţie. la aplanarea unor conflicte lipsa unei miini de gos
co Veronica Picioruşi, de soluţionarea propunerilor şi cei în cauză. Uneori reuşim, Reintră în vorbă Iustin şi contribuie la prelungirea podar. Poate primăria are
tor. solicitărilor lor. Astfel, în a- alteori nu. Cum e cazul lui Popa : lor în detrimentul bunei or ceva de spus in legătură
>si- la Muzeul judeţean De ces an am rezolvat multe Marin Antonie. Omul acesta — Ştiţi, oamenii aceştia, ganizări a vieţii noastre so cu taplv’l semnalai.
k
mă va. cereri de spaţiu locativ, de se ceartă şi se judecă de ani pensonari fiind, au vreme ciale.
locuri de muncă, probleme şi ani cu un vecin pentru o berechet şi scriu scrisori — TRAIAN BONDOR