Page 2 - Drumul_socialismului_1978_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NIL
Pag. 2

man = rii 1
g ELI
mTPTTira^
DUI
înscrierea în grafice Operativitate maximă şi calitate 8,00 Glmnaa
lin ;
(Urmare din pag. 1) treprinse măsuri pentru de­ 8,15 Tot îaii
păşirea vitezelor zilnice la 9,10 Şoimii
poate fi transformată în la această dotă semănatul semănat în fiecare C.A.P. şi 9.20 Film s<
pii —
orzului să fie mult avansat I.A.S., folosind maşinile cu 9,45 Pentru
şi apropiat de finalizare în randament maxim şi tractoa­ 10.00 Viaţa i
11,43 Bucurii
devansarea graficelor! toate unităţile agricole. Coo­ rele grupate în formaţii — 12.30 De str*
inclusiv duminica —, astfel
perativele agricole din con­
13.00 Telex;
13,05 Album
siliile intercooperatiste Brad putînd fi supravegheată ca­ 1C,00 Fotbal
(Urmare din pag. ’) re parte respectate. Dacă în­ şi Dobra se prezintă însă cu litatea lucrărilor de către ' reşti -
să şi neajunsurile care mai întîrzieri inadmisibile, supra­ cadrele tehnice din unităţi, ne doar,’
apar, mai cu seamă în apro­ feţele însămîn'ţdfe cu orz pî- cărora nu le este îngăduit să repriza
noul centru civic al Hune­ admită nici o abatere de la 10.50 Conicur
doarei : sînt slab şi neritmic vizionarea ritmică a locuri­ nă acum dovedind că nu s-a <lc cin
aprovizionaţi cu geamuri, lor de muncă cu materiale de lucrat din plin. cu utilajele tehnologiile stabilite. Coman­ „Te i
patrîa
din dotare nici două zile (!). damentele locale pentru a-
ceea ce le stînjeneşte ritmul construcţie, utilizarea la ran­ Este adevărat că pentru u- gricultură sînt chemate să a- a IV-a
lucrului. dament a maşinilor, utilaje­ nele cooperative, nu au so­ sigure intensificarea ritmului 17.30 FK;n
mari tir
lor, instalaţiilor din dotare,
Pe şantierele de locuinţe sit la timp seminţele reparti­ de lucru la semănat, să ac­ pis ortul
de Hunedoarei se acţionea­ folosirea efectivă şi cu răs­ zate, dar se putea organiza ţioneze în spiritul sarcinilor 18 r 20 K.P. C i
pas
ză bine, cu hărnicie şi răs­ pundere a timpului de lucru întrajutorarea între unităţi. desprinse din cuvîntarea se­ reporta
pundere. Constructorii şanti­ de către fiecare om din şan­ Deoarece ne aflăm aproa­ cretarului general al parti­ Ce puternica slnt... Foto: AUREI, HERLEA 18.50 1001 <li
erului IV al I.C.S.H. au o în­ tier ar fi prevenite şi înlătu­ pe la jumătatea perioadei dului, tovarăşul Nicolae Hunedoara 15.00 Telcjui
19.20 Antolo,
delungată şi apreciată expe­ rate, graficele de execuţie ar optime stabilite pentru însă- Geauşescu, la recenta con­ 20.30 Film :
ţi cucei'
rienţă în muncă. Graficele putea fi devansate la toate mînţările de toamnă, se im­ sfătuire de lucru de la C.C. De H vâmşffl. odahmmtozî' - 22,25 Telejui
stabilite sînt în cea mai ma­ locurile de muncă. pune cu acuitate să fie în­ al P.C.R.
22,35 Finala
moiiwlii
cuib*
Mor; a Sicoie a primit Crai ova mă duc. La tehni­ Azi - relatări ale colectivului ¥'■ —
vestea fără o emoţie deose­ că, la zootehnie.
bită. Cind se văzu respin­ E x a m e n u l Ajunsese in faţa ghişeu- nostru din comuna Turdaş 15,40
să, o fată de Ungă ea, cu lui. Se auzi un ţăcănit 15,45
părul ciulvtit şi scurt, în­ slab, şi-n clipa următoare REALIZĂRI IN Aurel Maier, Romulus Lu­
cepu să plingă fără sfială. neJ ai-tu !“ - ii va spune. In colescu au fost deştepţi, tinerii erau cu biletele în ÎNTRECEREA la, Nieolae Davidescu, Sa-
La fel pfinsese şi Marna du­ suflet i se strecură din s-au înscris la profesională, miini. Acum era rîndul ei: PATRIOTICA moilă Borşos, Ana Măniuţ,
pă primai examen de ad­ nou acei simţămint de ne­ la electronică. Acum sini „Petroşani, vă rog, clasa a Vuţa Popa şi alţii. Pe pri­
mitere, cu trei am in urmă. putinţă in faţa vieţii ! Şi a- meşteri. Au munca lor, ba­ ll-a". In clipa and funcţio­ Activitatea de gospodări­ mul loc pe comună se si­
O privi pe fată cu înţele­ cum? Viitorul i se părea nii lor, nu ca mine : „Tată nara îndreptă biletul spre re şi înfrumuseţare a loca­ tuează locuitorii satului
gere şi se desprinsese din învăluit intr-o ceaţă opacă, sau mamă, dă-mi 5 lei să perforator, Maria se pome­ lităţilor comunei 'noastre, Pricaz.
mulţimea care se irrghesuia greu de întrezărit. Asupra mă duc la film". Maria îşi ni strigind : „Staţi, am gre­ desfăşurată pînă acum, ca­
in jwul Hetek>r. După va­ lui hotăra numai mama. privi ceasul. Peste o ară a- şit I". Funcţionara se în­ re a devenit o preocupare CU INDICATORII DE
carmul din holul universită­ Ea ii ceruse in urmă cu vea tren spre Petroşani. toarse încruntată. „Pentru a întregii obşti, -a condus PLAN ÎNDEPLINIŢI Şl
ţii, strada i se păru mai li- trei ani să dea examen la Craiova — se rugă lata. Şi, la obţinerea de însemnate DEPĂŞIŢI
niştXâ. începu chiar să-fi Politehnică. Fiindcă tata Stăpînită încă de amin­ dacă nu vă supăraţi... spu- realizări. Intre cele mai im­ Munca în zootehnie, la
facă mustrare: H Cum de-am era inginer, trebuia să fie tiri, Maria intră în incinta neţi-mi la ce oră pleacă portante lucrări — rod al toate cele trei unităţi ,a-
putut să trec aşa de re­ şi fiica inginer. Ea a în­ gării şi se aşeză in riad la trenul ?". muncii patriotice a cetăţe­ gricole socialiste din co­
pede peste anatomie?. Nici scris-o şi în anul următor casa de bilete. Doi tineri — Am impresia că nici nilor — sînt cele de tencu­ muna noastră — Turdaş,
aşa n-ăş'fi scăpai, că m-am la Politehnică, cu toate că din faţa ei, unul îmbrăcat nu şti unde mergi... Trenul ieli şi finisări la 'Şcoala din Spini şi Pricaz, se desfă­
încuicat la... Cind o să au­ foia i-a spus, phngînd, că ou o haină fistichie, celă­ pleacă peste douăzeci de satul Spini, anexele gospo­ şoară în bune condiţiuni,
dă mama că Iar am că­ nu-i place. Şi s-a pornit a- lalt cu o bluză albă, ima­ minute. dăreşti de la căminul cul­ iar indicatorii de plan şi PROGRAJ
zut... 0 tunci una din acele obiş­ culată, ii ătraseră atenţia. „'Atunci mai am timp să tural din Turdaş şi ridica­ angajamentele luate în în­ riiojurnaJ ;
O va îniimpma fa gară — Aiuri si ţi mai sînt... Şi dau o telegramă acasă" — rea în roşu a căminului eră. Radio-'
nuite furtuni, pe care n-a trecere se îndeplinesc cu comandăm
cu un buchet de flori, si­ ăla de matematici: „Teore­ girrdi. cultural din -Pricaz. In to­ Ilustrate
gură că de data asta, la o putut-o domoli decît făgă­ ma lui Pitagora cu oche­ Ghişeul poştal era la doi tal, prin munca patriotică sucGes, reali zîndu-se şi tfe- Radiotprogr.
plani­
facuftcrte cu „larmă", a re­ duia! a că se va pregăti lari...". Ei şi... am căzut, să paşi. Îşi Iermulă cuprinsul a cetăţenilor, s-au executat pâşindu-se veniturile Turdaş 10,00 Antal<
C.A.P.
La
ficate.
uşit. Ea, Maria, ti va spu­ pentru medicină. „Pregăteş­ le fie de bine. Mai încerc telegramei : „Plec la Craio­ în acest an lucrări în va­ s-au realizat pînă acum ve­ dulni, inin
10.45 Publli
ne fără ocoiiş, îndată ce va te-te pentru medicină, aco­ eu şi la anu ! va la şcoala tehnică de loare de aproape 300 000 nituri în sumă de 997 000 diomagazin
cobori din tren : „N-am in­ lo e pentru bostanei ui tău", zootehnie".... Poate nu re lei, faţă de 335 200 lei cit lei, faţă de 1 112 000 lei Solişti şi j
trat. Sini foarte mulţi can­ „lată, am încercai şi la — Te priveşte. Eu m-am bine sâ-i spun acum totul? este angajamentul. prevăzut in plan pe acest zică uşoari
toţi
pentru
didaţi : douăzeci pe un medicină. Pină cind o să lecuit. Nu mai cred în no- Oare n-ar li mai bine aşa : La realizarea acestor lu­ an, depăşindu-se în mod nai ; 13,15
ioc... Toţi vor să devină tot încerc ? Mama mă cre­ roace. Intru in producţie şi „Trecut un examen greu. Mai crări s-au evidenţiat .depu­ — muzică
medici, mclripuieşte-ţi!" Ma­ de poate un geniu, şi eu, am terminat. Măi ti-rziu, da­ am unul. Vă sărut — Ma­ taţii Adam Lula, Dragoş substanţial prevederile pe­ veselă ; 14
portativ : :
ma ei va zîmbi, desigur. n-am ieşit din mediocră". că m-PJ pregăti bine, am ria “. Grişan, Klisabeta Samoiles- rioadei. La fondul de stat melodii de
„Nu ştiu ce fel de bostă- Nicu Stsriber şi Angela Ni- să merg sigur. Drept la DUMITRU DEM IONAŞCU cu, -Parasehiva Ghiţoiu, s-au livrat 1 832 kg de li­ 14.45 Spo;
nă, 38 tone de carne şi
21,30 Conse
Ioan Drăgan, Maria Gîm- 4 964 hl de lapte. C.A.P. mante şi
peanu, Ioan Telman şi ce­ Spini faţă de 650 000 ve­ bună ou
tăţenii Viorel :Igreţ, Cornel nituri planificate din zoo­ Bcnone Si
Todor, Ioan Filip, Romulus tehnie a realizat deja Rad ioj urna
Magazinul universal Vlaic, Alexandru Acs, Oc- 615 000 lei. Intre îngrijito­ mic sporţii
meridiane ;
tavian Mihuţ, Gheorghe
„Ulpia" din Deva, bine Ţărmure, Ioan Doroga, rii fruntaşi se numără Ma­
ria Jude, Maria Nicula, Ma­
aprovizionat, reuşeşte să-i Gheorghe Străuţi, Petru ria Gogoaşe şi Ion Bucur,
Săbău şi alţii.
mulţumească pe cumpă­ de la Pricaz, Aurelia Meş-
tereagă, Maria Peter şi
rători. Schimburile de PENTRU FONDUL DE Maria Costea, de la Turdaş, DEVA: r
STAT seriile I-IX
mărfuri pe care le face Maria Popa, Euzefa Spinea- clin viitor t
DOARA:
cu magazinul „Prior" din în perioada care a tre­ nu şi Florica Gemene, de a lui Olser
cut de la începutul anului la Spini. îngrijitorii de a- co şi Iraţi
R.S. Cehoslovacă îmbogă­ şi pînă ’ în prezent, gospo­ nimale de la Pricaz, depă­ (Arta); Ac
ţesc şi mai mult gama dăriile populaţiei din co­ şind producţiile planifica­ (ConslrucU
ŞANI: Brii
muna noastră au livrat la te, realizează retribuţii lu­ nirca) ;
sortimentală. fondul de stat, pe baza nare cuprinse între 2 000 (7 Nodem
contractelor, 166 hl lapte şi 3 000 lei. (LIVIU CRAN- re urcă r
> tea); I
Foto: VIRGIL GNOIU de vacă, 15,9 hl lapte de CIOVA, IOAN VEREJAN, ci u , ' *i.iek
oi şi 18 tone de carne. AUREL MAIER, VIOREL Condurul
Fruntaşi la livrarea produ­ IGREŢ şi DRAGOŞ CRI- rul — s
selor sînt cetăţenii Ioan ŞAN, din colectivul nostru citorcsc)
tăcire (
Muntean, Viorel Todor, din comuna Turdaş). NEA 4vt . .
PETRU,A :
acasă (Mu
NOASA :
j Orice analiză a siste­ EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE mului, care deţine 30 la citorcsc) ;
mărire pe
mului capitalist contem- sută din populaţia globu­ I-H (7 Noi
j poran, oricît de succintă lui şi realizează 40 la su­ Septembrie
ar fi ea, nu poate face PARTiP Şl DE STAT - DOCUMENT PE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ tă din producţia mondia­ GURABAR
; abstracţie de existenţa lă. Reţinînd acest adevăr gru, serul;
ORAŞTIE :
! crizei generale, de mani- re s-a conturat şi s-a re, similară celorlalte, ci avem în vedere partici­ diu (Patria
. festarea sa multidimen­ manifestat cu putere în una de un fel deosebit. parea activă a socialis­ tinent (r
sională, de caracterul său anul 1974 şi următorii. Agravarea crizei economice Nu este vorba de un sim­ mului la diviziunea inter­ AGIU-BÂI
ua lămiiloi
integrator, criză ce re­ Cel mai important fapt plu dezacord între nive­ naţională a muncii. In le­ cultură) ;
prezintă, în ultimă in- ni se pare a îi însă con­ lul producţiei şi consum, gătură cu aceasta, în ex­ bărbat, al!
stanţă, definiţia unui sis­ junctura în care se ma­ între ramuri şi sectoare, punerea secretarului ge­ le I-II (Pi
t capitaliste—o realitate Patima ; (
tem istoriceşte perimat. nifestă. Avem aici în ve­ despre unele dereglări în neral al partidului, tova­ tul, pilot
De aici concluzia logică dere caracterul deosebit funcţionarea unor meca­ răşul Nieolae Ceauşescu, de cultură;
picior (11 ]
şi practică: orînduirea de acut al unor fenome­ nisme economice, ci de­ la şedinţa activului cen­ Tentacule
capitalistă şi-a încheiat ne cu care ciclurile se ireversibilă (XIII) spre o criză a structuri­ tral de partid şi de stat LIA : Cir
misiunea istorică şi că interferează şi se influ­ lor şi relaţiilor economi­ din august, se spune : fierbinte 4
trebuie să se facă loc noii enţează reciproc: sub­ ce internaţionale, o criză „Este necesar să ţinem mina) ; TI
Adevărata
orînduiri sociale, în stare dezvoltarea, care gene­ operante, sau ineficiente. -euprinzînd literalmente a ordinii economice exis­ seama de faptul că efec­ n (Mineru
să asigure progresul ra­ rează şi amplifică anta­ Grav este că marile pu- problemele fundamentale tente. Ieşirea din criză, o tele crizei economice nu Apoi s-a
pid al tuturor popoarelor, gonismul dintre ţările ‘ teri industriale capitalis­ eu care se confruntă o- ieşire care să stimuleze se opresc la graniţele ţă­ • Judecăt
i înfăptuirea unei lumi mai dezvoltate şi cele sub­ te încearcă ieşiri prin -ac­ menirea. Prin dimensiu­ dezvoltarea acolo unde rilor socialiste, că siste­ „şeriful" (
: drepte. dezvoltate sau în curs centuarea căilor imperia­ nile şi multitudinea for- este necesară, trebuie mul socialist nu poate
Se impun atenţiei însă de dezvoltare, ţări în ca­ liste, de dominaţie, asu­ ţrtelor de manifestare^ ea căutată nu în căile cla­ trăi în mod independent, ym
! unele particularităţi ale re trăieşte două treimi prire, dictat si arbitrariu ridică la puteri superioa­ sice, cu conţinut şi de nu se poate rupe de eco­
crizei contemporane atît din omenire, amploarea şi chiar a armelor, care re acuitatea soluţionării esenţă imperialiste, ci în nomia mondială, de di­
de fond, cit şi ca forme şi ritmul cursei înarmă­ nu fac decît să ascută fenomenelor subdezvoltă­ instaurarea unei noi or­ viziunea muncii pe plan Timpul )
de manifestare. înainte rilor, manifestarea ten­ contradicţiile şi aşa des­ rii, dezarmării, instaură­ dini economice interna­ mondial, de colaborarea octombrie ;
de toate se semnalează, dinţelor de împărţire şi tul de acute. rii noii ordini economice ţionale, deci nu prin căi internaţională". De aici, In general
rul
schim,
pe bună dreptate, scurta­ reîmpărţire a zonelor de Aşadar, încercările de mondiale, lichidarea fo­ ameliorative, ei radicale. o seamă de implicaţii po- ploi, care
rea neîncetată a cicluri­ influenţă, agravarea cri­ ieşire din mrejele crizei carelor şi pericolelor .de Cînd vorbim de conţi­ litico-economice şi sociale racb e
lor. De pildă, de la un zei de materii prime, e- nu este o chestiune de război. nutul crizei capitalismu­ de care partidele comu­ sufla ial
intensifici
ciclu, care a avut loc la nergetice şi financiare. tratare a unei boli croni­ Concluziv, criza econo­ lui monopolist ca element niste din ţările socialiste vest şi su­
fifîrşitul deceniului al Este de subliniat şi ce, de fapt incurabile, ci mică mondială, caracte­ intrinsec al sistemului trebuie să ţină seama în ra va fi <
şaptelea, au trecut doar faptul că folosirea mij­ abordarea unei multitu­ risticile ciclurilor şi fon­ imperialist, nu putem fa­ strategia dezvoltării. 11 grade
trei ani pînă la ivirea loacelor clasice de ieşire dini de probleme care de­ dul ei relevă că nu este ce abstracţie de existen­ intre 16
lat se va
semnelor următorului, ca- din criză se dovedesc in- păşesc sfera ciclici tăţii, vorba de o criză oareca­ ţa materială a socialis­ CORNEL ARMEANU minenţa.