Page 22 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
Nevoile crescînde ale e- nilor, îngreunîndu-le mun
conomiei naţionale de căr ABATAJUL. - LOCUL DE ACŢIUNE ca şi grevînd producţia,
bune cocsificabil şi ener COMUNĂ A MINERILOR celelalte aspecte ale acti sum di mc de
getic au impus, cum era vităţii din subteran, care
şi firesc, dezvoltarea tot . , < Şî CADRELOR DE CONDUCERE stau în puterea de solu (Urmare din pag. 1) — Cu ce gînduri de viitor
mai intensă a capacităţilor ^•‘tehnică '“"mi vier ri ă-fiKor isr<i'itinf rn* ■ /.'•A- v '■ ţionare a acelora care or sărbătoriţi împlinirea sfertu
de producţie în minerit, .•***1- "d.lv.c. ţia w-vji yai ii^i«,c. ; t. i yui;uc isa • pro ouciie înalta ganizează şi conduc - pro Ştefan Para, Petru Păcurar, lui de veac de activitate ? _ 8,00
modernizarea şi mecaniza cesul de producţie, nu au Cornel Ştefoni, Gheorghe —- Vizăm mărirea siguran
rea pe scară largă a lu nici o justificare. Briga Hu-fter, mulţi alţii. ţei în alimentarea cu ener 8,15
crărilor din subteran. A- ACŢIUNE DE PRESĂ A ZIARULUI „DRUMUL SOCIALIS dierilor şi maiştrilor să li — Fireşte, în această pe gie electrică a marilor plat 9,10
9,20
cest proces este deosebit MULUI" LA I.M. LUPENI se acorde competenţe spo rioadă au existat şi momen forme industriale ale jude
de pronunţat la I.M. Iîu- rite incit să-şi poată pune te grele, de cumpănă în via ţului, a celorlalţi consuma
peni, unde indicaţiile date în valoare pregătirea şi ţa întreprinderii. tori, reducerea substanţială a 9,45
la faţa locului minerilor capacitatea organizatorică. — Incontestabil, pe par pierderilor de energie elec 10,00
de către secretarul gene Promovarea tot mai largă a La rindul lor, inginerii, ce cursul anilor, întreprinderea trică în reţele, economisirea 11,45
ral al partidului, tovarăşul lelalte cadre de conduce s-a confruntat uneori cu si energiei şi eliminarea ori 12,30
13,00
Nieolae Ceauşescu, pri tehnicii noi in abataje presupune re să coboare mai des în tuaţii limită, dintre care mai cărei forme de risipă de e- 13,05
vind introducerea în aba abataje, să se consulte te semnificative aş aminti : de nergie electrică, creşterea n;,3o
taje a unor . utilaje com meinic cu minerii şi îm cembrie 1956 — avarierea calităţii lucrărilor pe seama
plexe, de mare productivi o riguroasă organizare a muncii preună să ia măsurile pe liniei 110 kV Paroşeni—Băr- tehnologiilor noi şi a intro
tate, prin care să se uşu care le impune momentul, băîeni, în Munţii Vîlcan, din ducerii progresului tehnic — 17,30
reze munca oamenilor şi -situaţia dată, chiar dacă cauza depunerii chiciurii pe aşa cum a cerut cu tărie se
să crească producţia de pe întregul flux a! producţiei planurile de la suprafaţă conductoare; ianuarie 1965 cretarul general al parti
cărbune, se materializează preconizau altceva. — avarierea staţiei 110 kV dului, tovarăşul Nieolae 18,20
neabătut, zi de zii • - de cărbune Ce trebuie făcut concret Hunedoara — S.P.C., dato Ceauşescu la Consfătuirea
La sectorul IV, cel mai pentru ca cele trei com rită poluării industriale a izo de lucru de la C.C. al P.C.R. 18,10
mare al întreprinderii, au dacă le exploatăm cu cea tarea lor devenind foarte plexe mecanizate din sec laţiei, stafie ce alimentează Pe deplin conştienţi de sar
fost introduse şi lucrează mai mare atenţie şi dacă greoaie şi împietînd asupra torul IV al I. M. Lupeni Combinatul siderurgic Hune cinile ce ne revin, energefi- 19,00
doara ; mai 1970 şi iulie
să dea randamentele scon
în plin trei complexe me avem la timp piesele de extracţiei . de cărbune. Noi, tate ? 1975 — cînd furia apelor cienii de la I.R.E. Deva sînt 19,20
plenar angajaţi, cu întreaga
canizate de înalt randa schimb necesare — releva cei care lucrăm zi de zi în — Să se analizeze posi dezlănţuite ale Mureşului a capacitate, în toată plenitu
ment, exploatate de cei minerul, şef de brigadă abataj, am prevăzut aceas bilităţile de lucru în con afectat grav instalaţiile e- dinea forţelor lor, la înfăp 19,4(1
mai buni specialişti ai sec Ioan Sălăgean, responsabi tă stare de fapt şi am pro tinuare ale complexului nr. lectro-energetice ale între tuirea amplului program de
torului. Dar munca în a- lul complexului nr. 2. Dar pus ia vremea potrivită 1 în condiţiile actuale de prinderii. in toate aceste si construire şi edificare a so
batajele sectorului IV şi avem încă probleme, atît conducerii minei să mu strat şi să se ia cele mai tuaţii, ca şi în multe altele, 21,10
eu structura stratului, ca tăm complexul din aceas cietăţii socialiste multilateral
rezultatele nu se ridică la re urcă şi coboară, tava tă zonă, dar n-am fost în corespunzătoare măsuri au fost prezente faptele de dezvoltate pe pămîntul scump
nivelul dotării tehnice nul. se ondulează, troicile ţeleşi. Vom intra în difi (Teodor Boncaio). abnegaţie şi dăruire totală al României, păşesc umăr
şi posibilităţilor acestui se îngroapă în copcriş. în cultăţi şi mai mari în con — Pentru eliminarea a- a oamenilor muncii din în la umăr în marele detaşa 23,00
destoinic colectiv mine tinuare. pei din infiltraţiile sub co treprinderea noastră, avîn- ment muncitoresc al conştiin
resc. De mai multe luni asemenea situaţie şi în periş, a fost montată o du-i pe comunişti mereu în ţei socialiste mereu mai
condiţiile în care am avut — Complexul nr. 3 vine
de zile, sectorul acumulea multă vreme infiltraţii a-' în urma lui „2“ şi noi a- pompă care dă rezultate avanposturi. înalte ! 15,55
ză restanţe la producţia de bundente de apă sub eo- vem practic o situaţie mai hune. Să ni se asigure la 16,00
cărbune, îngroşînd consi periş, au fost necesare ar bună — aprecia responsa-* timp piesele de schimb ne
derabil minusul pe întrea bilul complexului nr. 3 — cesare. Iar noi să întărim Timpul favorabil să fie folosit 19,00
19,20
ga întreprindere. Am în mări suplimentare, demon maistrul electrician Con disciplina tehnologică şi a 19,30
cercat să aflăm principa tarea şi montarea troicilor stantin Lupulescu. Dar nu muncii (Ioan Sălăgean). 19,50
lele cauze ale acestei si ia foarte mult timp şi deci ne putem declara cîtuşi de — Aprovizionarea ritmi cu randament maxim la recoltări 20,25
tuaţii, într-o discuţie cu fluxul normal al cărbune puţin mulţumiţi. Noi pu că a fronturilor de lucru
lui spre ziuă suferă con 21,15
cei mai autorizaţi factori tem da mai mult cărbune. eu materialele de care a- (Urmare din pag. 1) cru în plină campanie,
de la cel mai mecanizat siderabil, planul nu se Cum să dai însă cînd tre vem nevoie, soluţionarea aşa cum s-a întîmplat şi 21,45
sector al I.M. Lupcni. Pă realizează. buie să aştepţi ore întregi la faţa locului, în abataj, asigura baze trainice re în ziua de 7 octombrie a.c.
rerile converg în cîteva — Noi am pornit foar după material lemnos şi a tuturor problemelor care coltei anului viitor ? Cine Pe bună dreptate, erau 22,00
22,20
direcţii care vor trebui să te bine cu complexul nr. după plasă de sîrmă, cînd apar, în deplină concor oare ■ altcineva dacă nu îngrijoraţi şi mecanizatorii
1, am obţinut randamente eu a trebuit să intervin preşedintele şi inginerul
stea mai mult în atenţia danţă cu necesităţile pro şef au datoria să organi Constantin Zăieeanu, Ale
comitetului de partid şi a destul de mari, dar de un pentru aprovizionare pînă ducţiei şi nu cu orgoliul zeze munca în C.A.P., să xandru Tîrîş, Troian Mol-
conducerii I.M. Lupeni, a timp încoace am intrat în- ia directorul întreprinderii, nejuslificat al cuiva (Con se preocupe de folosirea dovan şi alţii, de la I.A.S. m
consiliului oamenilor mun tr-o zonă critică şi nu mai dar situaţia nu s-a îmbu stantin Lupulescu). Simeria, deoarece sînt ne
facem treaba bună de la nătăţit... Avem utilaje noi, cu randament maxim a voiţi să facă naveta cu Bl
cii de la Combinatul mi început — afirma maistrul bune, însă trebuie să le Trei din cei mai buni forţelor şi mijloacelor me dioj
nier Valea Jiului şi chiar electromecanic Teodor Bon- exploatăm raţional, să fim specialişti mineri de la canizate ? tractoarele de la Turdaş la râ
a ministerului de resort. calo, responsabilul comple ajutaţi cu materialele şi I.M. Lupeni şi-au expus Şeful secţiei" de mecani Bîreea, cale de peste 30 com
Xlusi
,— Am spus şi în alte xului nr. 1. Acum, jumă piesele de schimb de care direct,, concret şi obiectiv zare de la C.A.P. Căs- km dus şi întors, pierzîncl diop
rînduri şi repet că aceste tate din abataj se află pe avem nevoia. ». punctele de ţvedere. Alt^ tău, Roman Damian, astfel ore bune’ de lucru, Ant<
apăd
complexe mecanizate pot înclinare, pe 12—19 grade Iată cerinţe îndreptăţite. adăugiri sînt' de prisos. Aş şi-a exprimat nemulţumi consumînd în ■ gol combus 11,00
da rezultate excelente da sub coperiş, troicile se în Dacă sînt cazuri cînd tec teptăm „ripostele" condu rea pentru faptul că Vio- tibilul (!). Un remediu la lor ;
că sînt adaptate la condi clină şi ele în funcţie de tonica straturilor pune pro cerii minei ! rel Paraschiv lipseşte u- această situaţie trebuie gă do
ţiile de strat de la noi, înclinarea coperişului, mu bleme oamenilor şi maşi DUMITRU GHEONEA ncori nemotivat de la lu- sit neîntîrziat. Dc
Rad
ţia
13,3(
Reîi
Existenţa Trustului de biroului financiar ăl trus . lucra, nu şi-a pus nicio schimb ? Pentru că e clar definiiiv, sportivii de per Prin semnătura pe care Qua
construcţii Hunedoara este, tului, căruia conducerea de dată problema verificării că au fost comercializate. formanţă mai au alocate şi-o pun pe diferite acte rom
ciut
de cîteva luni de zile, tul pe atunci a T.C.H. îi acor cinstei şi corectitudinii a- Autoturismele T.C.H. no de stat şi indemnizaţii ele angajează unitatea şi lare
burată de o afacere — cum da, nu sc ştie în virtutea cestui individ, pus pe ‘■ă- minalizate că ar l'i fost pentru asemenea scopuri. creează răspunderi pe'rso- nicc
altfel am putea-o numi ? cărui raţionament, o încre pătuială pe banii statului?! reparate la Hunedoara, în Dar diferiţi funcţionari ai nale pentru buna gospo şan*
pe
— fără precedent în viaţa dere oarbă. Deşi avea an Toate acestea au dus la zilele respective se aflau O.J.T. întocmeau acte, alţii dărire a valorilor ei. Atri îndi
colectivului acestei unităţi tecedente penale i s-a în crearea unei atmosfere de în circulaţie. In schimb, le semnau ; acte prin care butele funcţiilor lor cu pop
pen
care a construit în judeţ credinţat dreptul de exer intolerabilă îngăduinţă, de pe seama a două autotu cereau T.C.H. să achite cos prind şi obligaţia apărării si l
oraşe noi din temelii. Pres citare a controlului finan coeoloşire a unor abuzuri, risme s-au scos într-o zi tul „transportului de munci şi dezvoltării proprietăţii 22,0(
tigiul acesta, cîştigat prin ciar preventiv, inclusiv de a unor încălcări groase dc la respectivul autoser- tori", deşi cunoşteau că socialiste, a organizării . u- Pan
munca de ani de zile a a controla modul de folo ale legalităţii socialiste. vice 12 (douăsprezece !) realitatea era alta. nui control riguros, a cu Dan
Huli
mii de oameni harnici şi sire a imprimatelor cu re S-au efectuat plăţi ile axe planetare, piese de Şirul ilegalităţilor prin noaşterii oamenilor cărora Nor
generoşi, nu va putea fi, c- gim special, chitanţe şi gale de prestaţii către fos mare valoare la autoturis care s-a produs această le încredinţează anumite
vident, ştirbit de asemenea CEC-uri. Incredinţîndu-i-se ta F. I. L. Hunedoara, mul „Dacia 1300“. Nu ne pagubă e lung. S-au plă munci de răspundere. In R
fapte. Rostul rîndurilor de aceste atribuţii i s-a cre I.G.C.L. Hunedoara şi coo îndoim de faptul că orga tit unor echipe de mun îndeplinirea acestor atri £
faţă e de a le arăta aces at posibilitatea de a sus perativa meşteşugărească nele de cercetare penală citori retribuţii în plus în buţii, fosta conducere a
tor oameni, dăruiţi operei trage chitanţe pe care le-a „Mureşul" Deva, în sumă vor face lumină în pri sumă de 189 000 lei şi — trustului a dovedit lipsă
D
construcţiilor, la ce ano folosit pentru a ridica ba de circa 250 000 lei, care vinţa celor care s-au în- oare chiar din întîmplare ? totală de răspundere. Unde mui
malii se poate ajunge în- a dus abdicarea de la în (Ar
tr-un climat de superficia deplinirea acestor îndato van
litate, de lipsă de control, 1 riri, s-a arătat. In văzul Nev
(A]
de încredere' oarbă în cei La adăpostul „încrederii depline lumii Anescu împrumuta Iul
a căror cinste nu a fost 5-10-25 000 de lei şi nimeni TR(
niciodată verificată. nu se întreba de unde leat
Tra
Pe parcursul cîtorva ani, Legalitatea era grav încălcata, sînt aceşti bani ? Cum a seri
prin manevre oneroase de fost oare poşibil ? Cele Tre
încălcare flagrantă a disci întîmplate trebuie să con LUI
(Cu
plinei financiare, respecti stituie un serios semnal mu
vului trust i s-a produs o avutul obştesc - păgubit de avertizare pentru con VU
pagubă de peste 2 220 000 ducerile tuturor unităţilor la
LOl
lei. Nu ne vom ocupa în în care se mai manifestă (Mi
cele ce urmează de vino asemenea fenomene. tru
(Ml
vaţii ce cad în unghiul de nii „în plus" de la cele nu au ajuns şi nu au fost fl’uptat din valoarea aces — unor muncitori de la Pentru greşelile săvîrşi- Un
incidenţă al Legii penale, două şantiere, care nu au recepţionate la magazia tor piese de schimb. Stă şantierul 5 Orăştie, impli te, pentru abdicarea de la (Mi
ci vom reliefa cîteva as fost depuşi la casieria T.C.H. Ce reprezentau a- ruie însă întrebarea: cat puternic în această îndeplinirea unor atribuţii Me)
pecte desprinse din cerce trustului, ci contabilizaţi ceste „prestaţii" în fapt ? cum au putut anumiţi oa fraudă. Ce controla în ale conducerii, care au fa bric
tările efectuate pînă în prin înregistrări subtile şi Reprezentau plata -unor meni de la autoservice-ul vremea asta compartimen cilitat această fraudă, au Jim
ba:
prezent. nelegale, direct pe costuri piese de schimb pentru hunedorean să permită cu tul de resort din trust, nor
Sistematic, prin casieria ale producţiei, banii fiind autoturismul „Dacia-1300", bună ştiinţă, să favorizeze care deţinea „cheile de fost înlocuiţi din funcţii: (Pa
trustului şi a două din însuşiţi şi împărţiţi eu luate de la atelierul auto- încălcarea legii ? control" ale raportului e- directorul trustului, ing. tim
BA
şantierele sale, cel de la alţi complici. Negarea şi service de la Hunedoara şi S-au plătit unei fabrici chitabil dintre muncă şi Alexandru Lugojan, direc turi
torul cu probleme de apro
(Po
Haţeg şi de la Orăştie, desconsiderarea de către Deva pentru T.C.H. Ca de mase plastice din Iaşi retribuţie ? In motivarea ten-
s-au sustras în perioada fosta conducere a T.C.H. racterul ilegal al acestor 42 000 lei pentru confecţi vinovăţiei proprii, unele vizionare, Teodor Şerb, CA
1974—1978 bani în nume a unor atribuţii directe ale tranzacţii începea de acolo onarea unor pungi de po persoane cu funcţii de răs contabilul şef Iforia Bran, (Ca
rar în sumă de peste 780 contabilului şef de pe a- că un atelier autoservice, lietilenă, fără a fi coman pundere la timpul respec şeful şantierului Haţeg, pos
mii lei. Cum s-a putut în- tunci, slăbiciunea acestuia, destinat cu precădere ser date şi recepţionate de tiv în conducerea trustului ing. Vasile Ţop şi şeful I-1I
Rli
tîmpla aceasta cînd, asu care se complăcea în a- viciilor pentru populaţie, T.C.II. De asemenea, s-au aduc faptul că fostul şef şantierului din Orăştie, reş
pra manipulării numeraru ceastă acţiune de desfiin nu avea voie să vîndă unei plătit O.J.T. Deva 855 000 al biroului financiar deţi ing. Carol Hertl, urmînd frai
lui exigenţele impuse de ţare a sa ca factor de con unităţi de stat piese de lei pentru „transport mun nea puterea de „stăpîn ab a răspunde pentru ceea ce mir
pin
lege sînt foarte mari ? ducere şi răspundere au schimb. Dar nu numai a- citori". In realitate sume solut" în domeniul de care le aparţine. la:
Simplu, ca în povestea cu făcut posibilă manevrarea ceastă încălcare de lege o le erau achitate în benefi se ocupa. Cine i-a creat Cititorul a observat, de
oul lui Columb. Se achi ilegală a banilor şi actelor săvîrşea autoservice-ul din ciul asociaţiilor sportive acest credit nelimitat da sigur, că n-am transcris
tau celor două şantiere, cu de casă şi în final sustra Hunedoara. Pentru piesele „Mureşul" şi „Corvinul" că nu aceste cadre cu aici numele altor vinovaţi.
încălcarea grosolană a gerea lor. Oameni care cu respective se încasa şi ma Deva. Cît s-a folosit pen munci de răspundere ? So 11 asigurăm că după elu :=
n
prevederilor legale, . sume noşteau regulamentul de noperă, deşi autoservice-ul tru mişcarea sportivă de- cietatea plăteşte în fiecare cidarea aspectului penal
de bani mai mari decît ne casă au primit ani de zile nu făcea altceva decît să veană din aceşti bani. şi unitate cu retribuţii sub şi de răspundere materia T
cesarul pentru plata retri retribuţie (pentru ce ?), ca le scoată din magazie şi cîţi au luat altă cale, de stanţiale cadre de condu lă a faptelor va fi com 8 <
buţiilor, deplasări, cheltu să permită încălcarea lui să le încarce în maşină; plet informat. fi •
cer
ieli administrativ-gospodă- grosolană, dînd acces la Delegaţia pentru a recep asemenea sîntem siguri că cere care în nici un caz , LAURENŢIU LUCACIU suf
reşti etc. De acolo, „plusu- casa de bani celor ce n-au ţiona „prestaţiile" era pe se va stabili. Din aceşti nu se pot socoti absolvite inspector şef a Inspecţiei fi
rile“ erau ridicate pe bază ezitat să se folosească de un nume, dai’ piesele le bani s-a achitat costul de vina de a fi stat pasi teritoriale financiare de stat 4 5
tre
de chitanţe false de ace acest prilej ! De ee oare ridica acelaşi şef al birou cazării, transportului şi al ve la păgubirea avuţiei ob Deva loci
laşi om (pe nume Anescu, conducerea trustului, colec lui financiar din trust. Ce unor mese pentru sportivii şteşti cu sume de ordinul ION CIOCLEI
milioanelor,
Intre timp decedat), şeful tivul în mijlocul căruia cale au luat piesele de respectivelor asociaţii. In