Page 23 - Drumul_socialismului_1978_10

R. 6 509 • DUMINICA, 8 OCTOMBRIE 1978 Pafl. 9

Astăzi se încheie Festiva­
LEVIZIUNE LITERATURA ^ ARTA lul culturii şi educaţiei so­ Sarmis
cialiste „Sarmis '78“, am­
plă şi tradiţională manifes­
JMINICA tare a spiritualităţii hune- armonios în vastul program
astic;» Jă ilomki- aorene. Insumînd, pe întin­ ideologic al partidului nos­ tici hunedoreni, reuşita ma­
nifestărilor în care au fosl
Snainte ! ; derea unei luni, largi do­ tru. Dintre numeroasele as­ implicaţi, aderenţa publi­
ii patriei ; menii ale artei, culturii şi cului la creaţia acestora —
serial pentru co- pecte semnificative ale Fes­
„Cărţile junglei", ştiinţei, reprezentînd o rea­ premise certe ale succese­
dul 7 ; lă tribună a educaţiei mul­ tivalului „Sarmis", consem­ lor din actuala ediţie a
u căminul <lum- năm participarea largă a
lastră ; tilaterale a oamenilor mun­ Festivalului naţional „Cîn-
satului ; cii, „Sarmis '78" s-a înscris scriitorilor şi artiştilor plas­ tarea României".
riilc muzicii ;
trajă patriei ;
a duminical ;
Cassius Clay —
Spinks, meci j CONSEMNĂRI
u titlul mondial HM,ARBORI!
tegoria grea (în-
rare) ;
seTial : „Linia Singurătate în Ithaca Noi, arborii putem uita de-origini
imă Onedm“. Cînd foşnitor ne-mbracă acest veşmînt ?
dul 59 ;
icoperirea izvoa- Pădure de culori ne e tulpina,
— reportaj dedi- După întoarcerea lui Don etern umane. Depăşind Şi-orice nuanţă e un legămînt.
'/ilei petrolistului ; Quijote (1972) şi Vocile momentul efervescenţelor
ecran pentru cei
: „De prin clasă... (1975), dppă proz a marna- juvenile, dragostea poetului Căci de străpungem cerul cu un ram
ite“ ; rMistică din Oameni pe atinge in acest ceas pleni­ Nu nouă, nicidecum, nici tinereţii,
urnal ; care i-a-m iubit (1978), Lu­ tudinea şi sobrietatea Îm­ Pămîntului ce trunchiul ni l-a dat
;a cea mare —
nestinsă prin cian Valea revine in aciua-, plinirii : femeia iubită, o- Datori sîntem cu zodia vieţii.
iri (I) ; litote cu un nou volum de Hată alături la bine şi la I. DRĂGĂNESCU
iogii artistice — poeme, Singurătate în Itha- rău, copiii, căminul sini Haţeg
acol de muzică,
şi poezie. Trans- ca. Nu e vorba de o cule­ stelele cardinale ale aces­
ine de la Braşov; gere oarecare de versuri, tui cer prielnic şi îndelung
artistic.: ..V anin a visat. Li se adaugă senti­
ii‘V Pi . ci de o carte profund sem­ mentul rădăcinilor, o per­ încovoiat peste lan,
Coproducţie a nificativă pentru un anumit
ourilor franceze şi moment din evoluţia poetu­ manenţă, dealtfel, a Între­
ne ; gii poezii a lui L.V. : „Co­ ţăranul tlnăr
urnal. lui : momentul retrospecti­ piii dorm — ne-ncearcă in­
velor, al reevaluărilor şi al
LUNI somnii/ şi mai vorbim de Stelele, nenumăratele, se închid
unor presentimente obscyre.
Un ceas dramatic, a cărui cite toate cele,/ fără să în găoacea tăcerii
iune în limba ma- traversare a general poe­ ştim că, duşi în veşnicii,/ ai şi soarele, tropotind, se suie
ă ; mele acestei cărţi, în cea noştri toţi ne urmăresc din pe muchia dealului.
r social ; stele ;/ fără- să bănuim că încovoiat peste lan,
Si
de seri ; mai mare parte memora­ ţăranul tînăr povesteşte Salonul (le toamnă al umorului ,AnuI 2001“. Caricaturistul
urnal ; bile. un străbun,/ lingă copiii a N. CI a ud iu şi admiratorii săi.
ramic ; cobonît din ceaţă,/ să îi ve­ de grîu şi de iubire şi de istorie
jn-roilcton : „Pu- Ithaca, în proiecţie sim­ şi toate privighetorile
fâră glorie". Epi- bolică, e ţărmul visat, acel gheze pînă ce aipuir»/ luce­ se adună în cîntecul lui.
[ 7 ; liman al împlinirii înspre feri şi se face dimineaţă". Salonul de toamnă
Soare, păsări, frunze
>nt tehnico-jttnn- care aspiră orice artist. Şi Am citai din Idilă, una din­ pleacă uneori în uitare şi moarte,
că pentru toate aici insă, umbra care-J în­ tre cele mai frumoase poe­ ciuhele pier sub secera vîntului
sie ; soţeşte se cheamă tot sin­ me ale acestei cărţi, deoa­ al umorului „Petroşani 78“
an mondial ; sau sub ploile mari.
urnal. gurătate. Nu e vorba de rece ni se pare in cel mai Numai ţăranul tînăr rămîne
singurătate in sens simplist, înalt grerd pilduitoare pen­ încovoiat peste lan „Caricatura anului 200,1" riealuriştii, ci îşi propune
înţeleasă ca izolare, ca ru­ tru ceea ce trebuie să în­ ca un curcubeu esle, după părerea mea, o anticipare a viitorului ;
tDIO pere de oameni, a' de sin­ semne adevăratul patriotism peste tară. una din cele mai inteli­ de aici un anume umor
gurătatea inerentă condiţiei in poezie. NICOLAE CREPCEA gente şi profund-pateti.ee grav, „înrudit aproape ca
artistului, implicată in în­ Gravitatea meditaţiei, so­ Cenaclul „Orizont" idei cu care un om îşi medicina preventivă", cum
EŞTI I : 7,00 Ra- săşi esenţa actului creator. Vata de Jos poate bate capul în anul se exprima preşedintele ju­
7.30 Avanprcmlc- brietatea nu. lipsită totuşi 1978, pe Terra, adică pe riului, criticul de artă Ra­
•Tv. ; 7,45 Vă re- O definea încă Tolstoi prin de tandreţe a confesiunii,
i pentru azi; 8,00 acea însemnare de jurnal, pămînt — notează Radu du lonescu.
muzicale; 8,30 Ra­ devenită celebră : „Ideea discreta propensiune înspre Cosaşu în prefaţa reuşitu­ Acest inedit al Salonului
mul satelor; 10,00 baladesc, subtilele eufonii lui catalog al Salonului de — aflat la cea do a treia
lirică; 10,10 "Te trebuie să se nască în so­ ale expresiei sînt incă alte
: cint, patria mea; cietate, dar cizelarea şi toamnă al umorului, des­ ediţie — de introspecţie a
oprogramul femei- exprimarea ei are loc în calităţi pe care spaţiul nu chis la Petroşani în cadrul veacului viitor, bazată pe
) Noi înregistrări ne îngăduie să le ilustrăm, Festivalului „Sarmis ’78“. elementele concrete şi ex­
ă populară ; 12,00 singurătate". £ o singură­
pentru toţi ; 13,00 tate tragică şi fertilă in a- dar care fac din Singură­ Şi, Intr-adevăr, pretenţi­ perienţa prezentului, face
al ; 13,15 Genera- celaşi timp pentru că re­ tate în Ithaca una din ale­ oasa temă a întrunit in din expoziţie un act artis­
— muzică folk ; prezintă condiţia care gu­ sele izbinzl artistice ale tic de înaltă ţinută, mult
La veselă ; 14,20 cadrul acestui salon un
; cu Vocal Jazz vernează naşterea operei, poetului Lucian Valea. număr de 77 de lucrări gustat şi apreciat de pu­
14,40 Horă mîndră fără să se reiuze sentimen­ ialese dintre cele 172 pre­ blicul din Valea Jiului.
că ; 15,00 Divertis- telor şi trăirilor prolund şi RADU CIOBANU
00 Jocuri popu- zentate juriului) şi aparţi- Juriul, din care au făcut
5 Miniaturi simfo- nînd unui număr de. 41 de parte printre alţii criticul
6,30 Şansonete ţii autori. Radu lonescu, membrii U-
Ii; 17,30 Reuniune niunii Artiştilor Plastic;
iv ; 18,00 Solişti „Salonul" de la Petro­
18.30 Muzicolcea Teatral de stat„Hal8a Jiului" şani, spre deosebire de alte Matty Aslan, Pompiliu Du­
ai cintecului
ţi ; 20,00 „Te apăr asemenea manifestări, are mitrescu, Nicolae Claudiu,
Ion Cîrjoi, au acordat tro­
:, patria mca“ ; o particularitate aparte:
tdiojurnal ; 22,10 caricatura nu ilustrează un feele „Lămpaşul ’78“ lui
c sportiv ; 22,3(1 mum fM mm Constantin Ciosu din Ba­
meridiane: 24,00 Mircea Zabalon, Paulina Codreanu şi Ludmila Petrov in­ fapt cotidian, aşa cum cău şi Dumitru Negrea clin
le ştiri ; 0,05—5,00 tr-o scenă din spectacolul „Mireasa-fără mire". ne-au obişnuit cotidian ca-
muzical nocturn. Bucureşti (peste 30 de ani),
„Lămpaşul ’78“ lui Ion
La început de stagiune, o complexe ale personajului
atimKasgsgaBBB expresivă i se datorează lui Ideea unul spectacol re­ avantajaţi de text, imprimă Barbu din Petrila şi Tra-
opţiune repertorială a Tea­ principal, Ciobonea, au fost ian Furnea din Luduş (sub
trului de sfat „Valsa Jiului" acoperite, în bună măsură, Rosmarin Delica. Cazuri ti­ vuistic avind ca pretext ba­ spectacolului un ritm alert şi
iggagriMMBwaytcai pice de neînţelegere a sub­ bună dispoziţie. Balerinii EH 30 de ani) şi premiul pen­
a supus atenţiei publicului de Mircea Pânişoară. l-a ră­ nala pălărie s-a concretizat tru debut „Minerul de
petroşănean un text de Bog­ mas să monfeze şi să adîn- tilităţilor verbului „a rîde" îl in chip fericit în noua pro­ şi Tică Manea se impun din
Capcana din constituie Ludmila Petrov şi aur" lui Irina Daseâiu
[Patria) ; Avaria dan B. Bogdan, care s-a cească unele date ale rolu­ ducţie a Teatrului de estra­ nou prin înalta lor profesia-
1UNEDOARA1 Re- bucurat, cu un an în urmă, lui care pun în lumină con- Felix Anton Rizea, care par dă din Deva, „Revista pălă­ naiitate, iar soliştii Irina So- din Bacău şt Nicolae Mo­
acăra); New-York, flicful dintre „croitor şi uce- a spune, cu platitudine in­ roiu, Mariana Milea, Puiu canii din Tîrnăveni.
: — seriile. J—11 de un viu şi justificat interes fantilă, poezii la o serbare riilor". Siiuindu-se „cu citeva Faur, Elena Costea realizea­ Salonul de toamnă al u-
:
poliţis- , oe scena din Braşov, text n c". Zzi llieş (Chira) — linii" peste nivelul ultimelor
\SU Vul) ; PE-"'C .are atacă fără menajamen­ deşi s-a bucurat de o parti­ şcolară. Ei nu ajung la ten- ză frumoase succese perso­ morului — Petroşani ’78
: Nimeni nu a- te tema înavuţirii ilicite. dă mai generoasă, realizea­ . siunea şi varietatea inter­ evoluţii, revista înseamnă o nale cu fiecare apariţie. — a conferit Festivalului
:
nereu (Unirea) ; pretării coleg'lor de ech pă, surpriză plăcută pentru iubi­ Graba cu care spectaco­ culturii şi educaţiei socia­
î'ica express — Spectacolul, pus în scenă ză un portret scenic destul nu „se joacă" suficient. De
II (7 Noiembrie) ; de Florin Fătulescu, reuşeşte de convenţional, cu umor, cu torii genului, optimistă şi a- lul a fost pus în scenă (sta­ liste „Sarmis" din acest
: cer (Republica); să fixeze fondul problematic o atentă păstrare a simţului aici un sesizabil dezechilibru greabilă, şi are toate şansele giunea a început de fapt în an, alături de alte nume­
Brigada specială în construirea cuplurilor, sen­ să menţină afişul multă vre­ 15 septembrie I) a determi­ roase manifestări dedicate
; Rîul oare urcă grav, liniile demascatoare măsurii ; Vaier Donca dese­ zaţia de indeciz : e, de „jumă­
(Muncitoresc) ; ale piesei, eşafodajul mon­ nează o discretă parodie a me. nat ca atit decorurile cit şi artei plastice, un cadru tot
: Mark, poliţistul tării dovedindu-se solid în personajului „de binoclu în­ tate de măsură" — fie a ac­ mai larg de depistare si
•a (Muncitoresc) ; torilor, fie a regiei — toc­ afirmare de noi talente
Doctorali Poenaru raport cu replcile de haz tors" ; Dumitru Drăcea şi A- mai în acele momente ce so­
; PETRILA: Pen- — nu doar în momentele de lexandru Codreanu — con­ atît din judeţul nostru,
rle — seriile I-II „relaxare" — şi care ar fi struiesc cu mină s gură un licitau o îngroşare a stărilor, Premieră la Teatrul Je estradă din Deva cit şi din alte zone ale ţă­
:
esc); ANINOASA: a situaţiilor, mai multă in­ rii.
prea îndepărtat putut să zdruncine acest e- cuplu caragialesc, însă cali­ ventivitate. Există prea lungi
esc); URICANI : şafodaj. Chiar în scenele pu­ tatea interpretării lor scade
melodii (7 Noiem- ternic comice se simte ten­ spre final; o misiune sceni­ ieşiri din joc, principalul re­
RAD : Gentleman că destul de ingrată prin proş referindu-se .la lipsa o- „REVISTA PĂLĂRIILOR"
ua roşie); GURA- siunea şi panica personaju­ mogenizării, a armonizării în­ Cenaclul „Albatros"
Floare de cîmp (Mi- lui Ciobonea, satira aşezîn- insuficienţa scrierii este re­
RĂŞTIE: Rătăcire du-se înir-un spaţiu destinat zolvată de Alexandru An- tregului, în inconsecvenţa rit­
Ţinutul uitat de ghelescu (Dumitrescu) — el mului. Scenografia lui Şte­ işi reia activitatea
căra) ; GEOAGIU- îndeosebi sugestiei, spaţiu fan Barath (cam anostă) a In ce constă reuşita ei ? costumele să fie tratate în
ma (Casa de cul- ce abundă de gaguri şi de ştie să fie firesc, să pri­ vrut să sugereze banalitatea In primul tind — muzica. plan secund, repercutindu-se
AŢEG : Corsarul poante — unele neavenite vească cu un soi de „fami­ Compozitorii Vasiie Vasila- asupra unor scene. Piese-le Cenaclul „Albatros" al
; BRAZI : Loco- — deşi cu bune intenţii, de­ liaritate" panica lui Ciobo­ unui interior cu pretenţii, che-jr., Marius Jeicu şi de- coregrafice — coregrafia a-
Mc.Q in acţiune: compromis de „natura afa­ elevilor din municipiul De­
Eu. tu şi Ovidiu sigur, în susţinerea glumei nea ; Mircea Zabalon îşi a- cerilor" pe care le adăpos­ veanu! Gheorghe David au parţine Iul Sandu Faier — va, patronat de Comitetul,
cultură); Ultimul (groasă şi nu prea, uneori sumă un izbutit rol de com­ realizat o partitură muzicală insistă prea mult pe efecte municipal de cultură şi e-
control — seriile vecină cu vulgaritatea). Di­ poziţie ; llie Ştefan (lonescu) teşte, deşi oferă prin „sără­ adecvată, care serveşte ar­ clasice şi prea puţin pe dan­ ducaţie socialistă şi dc Co­
Iunie) ; SIME- cia" sa un spaţiu aerisit pen­
ntleman Jim (Mu- mensiunile scenice, intuite intuieşte exact locul pe care monios ideea şi textuJ, inte- sul modern, iar textul lui G. mitetul municipal al U.T.C.,
ILIA : Rocco şi de regizor, par a fi păstrate, îl ocupă în desfăşurarea sce­ tru diferitele combinaţii sce­ grindu-se posibilităţilor colec­ Mihalache, plin de vervă şi intră în cel de-al patrulea
— seriile I-II (Lu- replica vioaie, directă, to­ nică ,- Corvin Alexe, interpre­ nice — fiind un cîştig cert tivului actoricesc. bogat în nuanţe, pedalează
EL1UC : Nunta de pentru teatrul din Valea an al existenţei sale. In
Ylinerul) ; GHE- nică şi constructivă, fac din tul lui Sticlete, a evoluat In al doilea rind, se remar­ uneori pe situaţii uzate de reuniuni lunare de lucru,
tichard al 111-lea „Mireasă fără mire" o co­ credibil — în text şi în C.a- Jiului. că din nou calitatea inter­ prea multă întrebuinţare. convinşi că ,.poezia-i şoap­
I-II (Muncitoresc). medie izbutită, un spectacol fara lui — acoperind, dar Opţiunea repertorială din pretativă a trupei devene, in orice caz, „Revista pă­ tă de ia om la om“, elevii
pentru marele public, dornic neîmbogăţind scenic datele stagiunea 1978—1979, în ca­ toate compartimentele — ba­ lăriilor", dincolo de succesul se întîlnesc pentru a as­
să rîdă printre lacrimi. furnizate de text; personajul re predomină comedia — .a- letul, soliştii vocali, actorii premierei, constituie certitu­ culta fie din lectura ma­
EMEAi cum, în pragul sărbătoririi
Prin acest nesfîrşit ajuns Miţa este învestit de Pau- — evoluează la cotele artis­ dinea posibilităţii realizării rilor maeştri, fie din în­
la o dureroasă zbatere, re­ lina Codreanu cu căldură, a 30 de ani de existenţă a tice cu care ne-au obişnuit unei performanţe artistice cercările lor, deocamdată
probabil pentru plica lui Ciobonea pendulea­ cu o amară înduioşare în în­ Teatrului de stat „Valea Jiu­ în ultima vreme. Se remarcă deosebite in Întrecerea ce­ inegale ca valoare, dar în­
rie : vremea va ză între banalitatea aparen­ cercarea de „a convinge" ; lui” — face, prin „Mireasa in cadrul ansamblului Lu­ lei de a doua ediţii a Fes­ totdeauna interesante.
ieral inimoasă cu fără mire" un pas sigur tivalului naţional „Cintarea Cenaclul, sub conducerea
iabil. Vinlul va tă şi meditaţia gravă. Aces­ cuminte şi pură, cu neîncre­ cian Radulian şi Adrian Por-
). Temperatura va ta ar fi procedeul de reduc­ dere în cuvinte, Ara Flămîn- spre publicul însetat de di­ tase, buni în toate apariţii­ României", performanţă care prof. Nicoleta Ciobanu, îşi
să noaptea intre ţie — tipic comediei — pe 'zeanu, deşi s-a bucurat de vertisment, de glumă şi rîs le, iar Margareta lleş, Adrian să readucă teatrul devean în reia activitatea în 20 octom­
rade, iar ziua în- •— atît de necesare vieţii de brie, orele 18,00, în sala
22 grade. Ceaţă care s-au străduit să-l apli­ o partitură generoasă, păs­ Nicofau, George Casan, Ilea­ rindul primelor formaţii de
nineaţa. ce scenic o bună parte .din trează sfîngăcia debutului. zi cu zi. na Duca, Ileana Zanche ş.a., acest gen din tară. bibliotecii Casei de cultură
actorii petroşăneni. Sarcinile O apariţie discretă şi totuşi DUMITRU DEM. IONASCU chiar dacă sînt mai puţin C. DROZD din Deva.