Page 26 - Drumul_socialismului_1978_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NE. 6

m SPIRITUL HOTĂRÎR1I C. C. AL P.C.R. Recuperarea restantelor Impune măsuri radicale de
p’-’isaggBig
Şl LEGH 1/1978 iTEtEI
organizare la toate olurile, a fiecare punct de lucru! 3.00 Teicşcoală
Operativitate şi solicitudine 10.00 Antologia
pentru co
Anii do (
autocamionul
în rezolvarea scrisorilor (Urmare din pag. 1) strada Lenin, care adusese Ia înălţarea noilor locuin­ varăşul ing. loan Pîrvu — 10.55 Publicitar
După cum ne spunea to­
diei;
21-HD-2598,
ţe din Deva, din investi­
ză nimeni. Ce se va în- parchet, a staţionat de la gaţiile făcute se desprind şeful şantierului nr. 1 — 11.00 In alto şi
rina (V) :
panouri
cu
oamenilor muncii tîmpla vedea aceste parcursul orele 12,15 pînă la 14,30, mai întîi slăbiciunile orga­ nalize, pentru acest tri­ 11.50 Telex ;
care
în urma unei temeinice a-
1)0,00 TeîCX ;
fost
descărcat
vom
pe
a
clnd
pregnant
există
în
raidului nostru unde aten­ — timp în care mai putea nizarea muncii la fiecare mestru a fost stabilit un 10.05 Teicşcoală
Activitatea de primire şi bloc 5, reclamau executa- ţia s-a concentrat spre... face încă două transpor­ punct de lucru şi, în contex­ 16,30 Cute do
lă;
soluţionare a scrisorilor i-ea unor reparaţii la apar- turi. In dimineaţa aceleiaşi tul unei viziuni de ansam­ program concret de acţiu­ 17.05 La volan
oamenilor muncii, precum tamentele în care locuiesc. FOLOSIREA MAŞINILOR zile autocamioanele 31-HD- blu, la nivel de loturi şi ne în vederea^ recuperării pentru
auto ;
şi a problemelor ridicate Şi aceste solicitări au fost ŞI UTILAJELOR 2282 şi 31-HD-3138 au pier­ chiar de şantier. Pentru restanţelor la construcţia 17.29 Mesagerii
de cetăţeni în cadrul au­ rezolvate. Mihai Popescu, Este adevărat că dotarea dut peste 4 ore din lipsa că sînt prea evidente si­ noilor locuinţe, concomi­ locului ,p)
dienţelor se bucură de o maistru constructor din şantierului lasă încă de dorit unei eoordonăii 'precise a tuaţiile în oare, nu de pu­ tent cu crearea frontului 17,40 Publicitate
grijă deosebită atît la Lupeni, solicita sprijin să — altfel oamenii tovarăşu­ activităţii, în apropierea ţine ori, ceea ce lipseşte de lucru necesar pentru a- 17,45 Arta
româneast
Comitetul municipal de fie înscris la şcoala de şo­ lui Vasile Floricel n-ar blocului 35 şi a centralei la un punct de lucru pri­ nul 1979. fruntâri
partid, cît şi la Consiliul feri amatori. Şi lui i s-a folosi târnăcopul şi lopata termice 18. In paralel, soseşte la altul — mese­ în consecinţă, se poate le ;
popular municipal Petro­ satisfăcut doleanţa. Munci­ la fundaţiile blocului nr. două tractoare cu trailere riaşi, maşini, utilaje, pa­ afirma că înfăptuirea fer­ 18.25 Lecţii TV
erâtorii
d
şani. Aici, în afară de torul Manea Constantin, 35 (pentru că nu li se dă cărau panourile prefabri­ nouri prefabricate etp. Pe mă a acestui program, în ri ;
faptul că se ţine o eviden­ de la I.M. Lupeni, recla- excavator), tovarăşii Vi orei cate de la blocurile nr. 36 de altă parte, aprovizio- deplină armonizare cu o 15.55 întrebări
ţă precisă a scrisorilor pri-, ma că dinli--o eroare de Chifor şi Horst Szegedi şi 37 (cu oare acestea fu­ permanentă şi exigentă pre­ ştiri ;
mite,, a problemelor ridi­ calcul nu şi-a primit toate n-ar simţi chiar aşa mult seseră supraaprovizionate) nai'ea defectuoasă a locu­ ocupare pentru eliminarea 15,20 1001 de st
13.30 Telejurnal
rilor de muncă cu mate­
cate de oamenii muncii în drepturile băneşti cuvenite, lipsa panourilor prefabri­ la blocul nr. 20, spre deficienţelor din sfera a- 19.50 Amil ev- '1
audienţe, au fost constitu­ în urma cercetărilor s-a cate şi respectiv a mozai­ surprinderea maistrului rialele de bază şi calita­ pi'ovizionării eu materiale, 23.25 Scai* :
ite colective care' se ocupă constatat că omul are drep­ cului, materiale care, du­ Gheorghe Călin, care ne tea precară a acestora — folosirii mijloacelor de tinla fârii
Hoţia Lov
neajunsuri
pentru
căror
a
de soluţionarea acestora. tate. S-a recalculat pro­ pă spusele dînşilor, există declara: „Mie panourile transport şi utilajelor, cu 22.05 Viaţa raţfc.
Problemele, grupate pe do­ ducţia realizată şi omul în fapt insă nu pot., fi a- astea nu-mi sînt bune. Aşa înlăturare grabnică colecti­ iniţierea şi materializarea 22,15 MuzicA uş
menii de activitate — lo­ şi-a primit diferenţa de duse din lipsa mijloacelor că n-am ce face cu ele !“. vul de la S.U.T. trebuie unor idei legate de mica 22.30 Telejurnal
să se ocupe cu cea mai
cuinţe, butelii de aragaz, retribuţie cuvenită. de transport. Dar tot atît înaltă responsabilitate — mecanizare, constituie la
încadrarea în muncă, gos­ Atît în scrisori, cît şi în de adevărat este că, dato­ UN „GHEM" DE pe lingă imensul timp ne­ ora actuală principala ca­ IgADH
podărire comunală şi loca­ audienţe cele mai multe rită superficialităţii din CARENŢE DE productiv pe care îl pro­ le pe care trebuie s-o ur­
li vă etc. — sînt analizate cereri se referă la primi­ sfera organizării activităţii ORGANIZARE voacă, îngreunează ordona­ meze constructorii de la
de aceste colective, con­ rea de apartamente, schim­ cu maşinile şi utilajele e- rea firească a activităţii, şantierul nr. 1 pentru a BUCUREŞTI
duse de secretari ai co­ buri de locuinţe, reparti­ xistente, greutăţile iau am­ Fără a diminua cu ni­ repartizarea judicioasă a recupera cît mai rapid dioprogratnu! <j
mitetului de partid muni­ zarea de butelii de aragaz ploare. mic eforturile meritorii pe forţei de muncă, utilizarea Radiojurnal ;
8,10 C
presei ;
cipal şi de membri ai co­ şi încadrarea în muncă. In în ziua de 3 octombrie care le depun cei mai cu randament maxim a a- marile restanţe pe care le lodiilor ; 9,00
mitetului executiv al con­ toate cazurile, în funcţie a.c., la blocul „D“, de pe mulţi dintre constructori cesteia. au la planul construcţiilor ştiri ; 9,05 Răo
siliului popular. Se stabi­ de posibilităţi, se acţionea­ de locuinţe din Deva. tunătorilor ;
de ştiri ; 10,2(
lesc, cu acest prilej, mo­ ză în mod operativ şi se foile şi rock j
dalităţile de soluţionare în manifestă solicitudinea şi riţa ; 11,00 Buli
funcţie de urgenţe, posibi­ înţelegerea cuvenite faţă 11,05 Atlas lo.
Avanpremiera
lităţile actuale, avîndu-şe de cererile îndreptăţite ale 11,35 Discoteca
în vedere în toate cazurile cetăţenilor. Aşa, de exem­ Buletin de ştir
respectarea legalităţii so­ plu, în primele 8 luni ale comoara tokio:
12,20 Mărturii
cialiste. acestui an au fost solu­ ne ; 12,40 Melo
Cîteva exemple sînt edi­ ţionate 408 cereri de bute­ lae Kirculesou
ficatoare asupra modului lii de aragaz în Petroşani Bartzcr ; 13,00
cum sînt tratate şi solu­ şi 136 la Lupeni. 3 ; 15,00 Clubu:
Radioju:
IC,00
ţionate scrisorile şi cererile Scrisorile oamenilor mun­ Coordonate eco
oamenilor muncii care se cii, problemele ridicate de Noi înregistrări
17,00
referă la o diversitate cetăţeni în audienţe tre­ uşoară ; 17,05 I
ştiri ;
foarte mai'e de probleme. buie să fie tratate şi în mlntului romă
Tovarăşa Malica Paulina, continuare cu toată aten­ De dragoste -
-
mamă a trei copii, cai e ţia, manifestîndu-se per- ral ; 18,00 Oreb
Interpreţi ai c
lucrează ca mjjcaragistă la manent grija şi solicitudi­ mftnesc : Ioana
I.U.M. Petroşani, solicita nea cuvenite pentru ca România — pei
atribuirea unui apartament fiecare problemă ridicată contemporan ;
ţo sonore ; 22,0
din fondul locativ de stat. de oamenii muncii să-şi oră ; 23,06^-5.
C’onstatîndu-se că cererea găsească rezolvarea în spi­ muzical noctui
este îndreptăţită, s-a luat ritul prevederilor hotărîrii Blocuri noi în. cartierul „Aeroport" din Petroşani. Foto : VIRGIL ONOIU
legătura cu consiliul oa­ partidului din martie a.c.
menilor muncii din între­ şi ale Legii cu privire la norată pînă în prezent în iCIfNER
prindere şi i s-a reparti­ activitatea de rezolvare a proporţie de peste 33 la
zat un apartament în blo­ propunerilor, sesizărilor, Un nedorit mod de a crea refuzuri de sută. Concomitent însă,
DEVA : Reva
cul 5/12 din str. Venus. reclamaţiilor şi cererilor F.A.P.S. „Turdeana" li­ Aventurile lud
Pali Sandor, din str. Gri- oamenilor muncii. plată şi imobilizări de mijloace materiale vrează, fără nici o bază, (Arta) ; HU
viţa Roşie nr. 3/2 şi Ion cantitatea de 71 tone ar- Capcana din
Ceuţă, din str. Panciu, N. BADIU cuiâ-mobilă, din care I.P.L. căra) ; Podul
tul) ; New-Yor;
In Legea contractelor e- La indicaţia centralei de Deva, indieîndu-i cadrul Deva acceptă la plată 47 — seriile i-n
ciecătorul din £
duminica pe ogoare conomice se spune printre care aparţine, întreprinde- legal pentru asemenea o- tone, restul fiind refuzate structorul) politistu I
;
altele că aşezarea pe baze
rea de prelucrare a lem­
peraţie prin B.J.A.T.M. din
şi puse în custodie la dis­
Mark,
superioare a contractelor nului Deva, de pildă, a fă­ judeţ. Analizîndu-şi dim poziţia furnizorului... (Unirea) ; ' Ur
(Urmare din pag. 1) lucru, participînd la urgen­ economice trebuie să cree­ cut fundamentarea unui nou capacităţile de pro­ cuioasă — ses
tarea lucrărilor agricole de ze condiţii pentru desfăşu­ necesar de aprovizionat ducţie de care dispune, cît Am redat acest aspect Noiembrie) ; •
Preşedinţii şi inginerii din sezon. rarea activităţii de pro­ „arcuri - mobilă" pentru şi cererea pieţei pe bază pentru a-i atenţiona nu uscat (Rcpub7.
Dj.'UTi
PENI :
aceste cooperative au organi­ Duminică s-a lucrat şi pe ducţie în strînsă legătură confecţionarea a 30 mii de comenzi depuse de be­ numai pe cei în cauză — seriile I-H
zat judicios munca la recol­ ogoarele C.A.P. Densuş, la cu nevoile economiei na­ bucăţi „divanuri semifa­ neficiari (15 mii bucăţi di- dar şi unele unităţi ca Cuerrl.Ua (M
tat şi semănat. Ca urmare, recoltat, pregătit teren şi ţionale, să asigure realiza­ bricate", în baza căi-eia vanuri semifabricate) I.P.L. E.M. Ţebea, Secţia de dru­ VULCAN : Bă
în cel mult două-trei zile bu­ semănat. Randamentul n-a muri şi poduri, Şantierul clin 1894 (Munci
NEA : Aventui
ne de lucru în cîmp atît la fost cel aşteptat insă, deoa­ rea cantitativă, calitativă centrala a emis o reparti­ cere centralei, prin două energomontaj M i n t i a , bin Hoocl. (Kln
Toteşti cît şi la Ostrov se va rece lucrul în cîmp la semă­ şi la termenele stabilite a ţie pentru cantitatea de adrese, reducerea cantită­ TRILA . Fentr
încheia recoltatul cartofilor. nat a început abia după ora sarcinilor de producţie, 279 tone, indicînd ca pro­ ţii de aprovizionat cu 112 U.S.T.O.C. Deva şi alte în­ seriile I-ÎT (I
Cuvinte de laudă merită şo- 10,30. Şeful secţiei S.M.A., creşterea productivităţii ducător şi furnizor pe tone arcuri-mobilă, redu­ treprinderi care au tendin­ ANINOASA : D
(Muncitor
iferii de la I.C.S.H. şi I.T.A. Aurel Ardeleanu şi inginerul muncii şi reducerea preţu­ F.A.P.S. „Turdeana" Turda. cere care este acceptată ţa de a ocoli baza jude­ naru patru di;
Cei
care, pînă acum, au trans- şef al C.A.P., Aurelian Ca- lui de cost, sporirea efi­ Odată obţinută repartiţia, numai pentru 59 tone. în ţeană de specialitate şi de (Steaua roşie) ;
: portat peste 2 000 tone cartofi zacu sînt datori să organize­ cienţei economice în toate I.P.L. Deva a depus co­ aceeaşi perioadă depune a procura .direct şi de la Să nu crezi
’ de la cele două cooperative ze mai bine activitatea me­ manda respectivă la furni­ comanda — de data aceas­ mai multe surse divei-se exist (Patria) ;
agricole amintite. De asc- canizatorilor, să supraveghe­ sectoarele. în practică mai zorul indicat dar, acesta — ta legală — la B.J.A.T.M. materiale care mai apoi şie (Flacăra) ;
[menea, mecanizatorii Dumi- ze efectiv în cîmp modul întîlnim însă cazuri cînd devin disponibile, neres- BAI: O vară ei
(Casa de cultul
kru Stuparu, Ioane Ion, Va- cum se desfăşoară lucrările aceste precizări exprese printr-un telex (din 8 a- Deva pentru cantitatea de Vremea bărbal
1 Ier Lihoni, Petru Moraru şi pentru a asigura recuperarea prilie a.c.) — refuză să 155 tone (necesarul real), pectîndu-se în acest fel iar) ; BRAZI :
alţii au îmbrăcat haine de întîrzierilor la semănat. sînt ignorate. contracteze direct cu I.P.L. comandă acceptată şi o- H.C.M. 569/1973. tril de prezbitis
Gentleman Jin
cultură); SXME]
(Mureşul) ; IL
în 1892, guvernanţii ma­ şi Tripla Alianţă şi împo­ cu conţinutul Memorandu­ închinat Transilvaniei. Tî- şi Ludmlla —
(Lumina) ; TEI
ghiari nu au luat totuşi triva editorului Memoran­ lui şi activitatea comite­ nărul student român de la ondină (Mineri
măsuri judiciare concrete dului, Eugen Brote, auto­ tului. Comitetul este toto­ Paris, George Moroianu, a
împotriva memorandiştilor rităţile maghiare deschid dată împuternicit de a con­ ţinut o conferinţă, iar
(Este drept, s-au întreprins acţiune penală. Este doar tinua lupta pentru realiza­ poetul Chai’les Gros a re­ VREM
unele presiuni în acest un început, fără urmări rea programului cuprins citat o poezie în care
sens : primul ministru Sza- concrete, deoarece în a- în acest document. La ur­ glorifica originea romană
Timpul
prol
.pâry Gyula şi ministrul de eeeaşi perioadă au loc la mă, conferinţa protesta îm­ a românilor. Ziarele euro­ ziua de 10 octo;
justiţie Szilăgyi Dezso au cîrma Ungariei. cîteva iiscaree memorandistă potriva procesului intentat pene de largă circulaţie se mea se menţii
fost interpelaţi în parla­ schimbări succesive de gu­ conducătorilor politici ro­ asociază luptei românilor cu cerul mai
va
ment de unii deputaţi ca­ verne, iar în plus, regele mâni. Conferinţa s-a înche­ din Transilvania. Vîntul sud-est. su ’
din
re cereau pedepsirea auto­ Carol I preconiza să facă mil Gavrillo) se întrunesc vania se dovedeau la înăl­ iat cu o impresionantă Şi încă un episod con­ va fi cuprinşi
rilor Memorandului). Dar o vizită împăratului Fran- la Viena într-o conferinţă ţimea cauzei drepte pe ca­ manifestaţie, participanţii cludent desfăşurat în a- intre 4 şi 9 gra
„clemenţa" guvernului ma­ cisc-Iosif I şi împăratului avînd ca scop unificarea re o apărau. Se convoacă cîntînd „Deşteaptă-te ro­ ceastă perioadă fierbinte : Intre 18 şi 23 (
nea la ceaţă.
ghiar se datora altor cau­ Germaniei Wilhelm al acţiunilor. la Sibiu, pentru ziua de 9 mâne !", au străbătut stră­ la Predeal, în iulie 1893
ze. între guvernul Româ­ II-lea. Toate acestea au supă-, iulie, o conferinţă naţiona­ zile Sibiului pînă la locu­ s-au întîlnit studenţii din
niei şi guvernele Germa­ în această conjunctură, rat guvernul prezidat de lă pentru a se asculta ra­ inţa lui loan Raţiu. România cu cei din Tran­ l RO$l©
niei şi Austro-Ungariel a-' cîţiva memorandişti de Wekerle Sândor (un ' şvab portul cu privire la Memo­ Urmărirea în justiţie a silvania. S-au rostit jură­
veau loc tratative în vede­ frunte — Vasile Lucaciu, renegat, instrument docil rand. Pînă la urmă, confe­ fruntaşilor români a pri­ minte şi legăminte, întări­
rea încheierii tratatului de loan Raţiu, Iuliu Coroianu în mina exponenţilor şovi­ rinţa a fost aprobată, dar lejuit un nou val de pro­ te prin împărţirea drape­ Aseoli — HoIoe
alianţă cu Puterile Centra­ şi Eugen Brote — trec nismului) şi astfel se des­ cu unele „rezerve" : data teste împotriva regimului lului — partea mijlocie, Atalanta — Toi
Avellino — Lan
le. în timpul acestor tra­ munţii în România, în a chide la 13 mai 1893 o ac­ a fost decalată pentru zi­ dualist. Reprezentantul Ro­ cea aurie rămînea ardele­ Florentina — >
tative, reprezentanţii Ro­ doua jumătate a lunii no­ ţiune juridică ' împotriva lele de 23—24 iulie 1893, mâniei la Bei-lin, Alexan­ nilor, albastrul a fost luat Inter. — Ferag
mâniei obiectau că opresiu­ iembrie 1892, pentru a se gazetarii nu erau ~ admişi dru Beldiman, sublinia ne­ de bucureşteni, iar partea Juventus — Vc
Lanerossi — Ca
nea la care erau supuşi pune de acord cu acţiunile întregului comitet al Parti­ şi la lucrările conferinţei, s-a voia ca românii din Tran­ de culoare roşie de ieşeni. Roma — Milan
Naţional
Român
dului
românii din Transilvania „Ligii culturale" şi oame­ a altor fruntaşi politici inti-odus cenzura la oficiul silvania să fie ajutaţi în Cu nădejdea declarată că F.CJM. Galaţi -
provoca mari nemulţumiri nilor politici. Apoi, la poştal ş.a. nu este departe vremea F.C. Constanţa
în România. Repi'ezentan- 10—11 ianuarie 1893, repre­ români. acele momente grele. Opi­ cînd culorile drapelului vor C.S.M. Suceava
roşu
Steagul
ţii Germaniei au oferit zentanţii românilor (I. Ra­ încurajaţi de simpatia ge­ La confei-inţa naţională nia publică La europeană ia fi reunite odată cu „uni­ Dinamo Slatina
Montpellier,
atitudine.
Bucureşti
Rapid
deci asigurări românilor că ţiu, Aurel C. Popovici şi nerală, de sprijinul Româ­ au participat pe lingă cei tatea naţiunii române", Metalul Bucur ei
vor studia situaţia şi vor Eugen Brote), ai slovacilor niei, de solidaritatea ce­ 216 delegaţi oficiali, peste unde amintirea „Gintei la­ studenţimea s-a despărţit Viitorul Scornic
lua măsuri în consecinţă. (Paul Mudron, Milos Ste- lorlalte naţionalităţi opri­ 3000 de persoane ! In mij­ tine" şi a autorului ei Va­ în hotărîrea de a continua F.C.M. Reşiţa -
Cluj-Nap
Dar de-abia au trecut fanovici. Samo Dexner, mate, de oamenii politici, locul unei înari însufleţiri sile Alecsandri era încă lupta pentru realizarea le- C.F.R. de «ştii
Fond
două luni de ,1a semnarea Matia TXila şi Doroslav de artă şi cultură din Eu­ s-a aprobat în unanimitate vie, Societatea poeţilor la­ gămîntuluî. lei.
tratatului dintre România Minich) ’ şi ai sîrbilor (E- ropa, românii din Transil­ moţiunea de solidarizare tini a organizat un festival . CAROL DROZD