Page 29 - Drumul_socialismului_1978_10

ANUL 5030

NB. 6 5îl

MIERCURI,
11 OCTOMBRIE

1978

4 pagini — 30 bani

SE IMPURE O MOBILIZARE EXEMPLARA Ultimul trimestru - etapa

ll VEDEREA REDRESĂRII ACTIVITĂŢI

ECONOMICE Si RECUPERĂRII RESTANTELOR hotărîtoar© pentru realizarea
planului şi a angajamentelor
Dă la începutul anului, torului, biroul organizaţiei de plan ce i s-a stabilit.
din cele 5 sectoare de pro­ de partid, au scăpat din A fost extins cu .3 abataje
ducţie ale minei Lonea, vedere o problemă de mare frontale care pot da 200 CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
doar două — I şl V — ra­ însemnătate: prevenirea tone cărbune pa zi fiecare.
ceea
fiecare
zJ,
brigăzile
Printre
mineri
de
portează realizarea planu­ focurilor de mină, în mod Mai are două abataje ca­ de la IJVt. Fetrlla care obţin muncii de concretizat la înce­
co
s-a
lui, celelalte acumulînd deosebit la abatajul nr. 2. meră cam de aceeaşi capa­ cele mai valoroase realizări putul acestui trimestru tn
înseninate restanţe la pro­ O vreme abatajul a fost citate. Deci, în medie, sec­ în producţie, se situează şi îndeplinirea sarcinilor de
ducţia dî cărbune. Este închis, sectorul şi-a îngus­ torul poate da zilnic 1000 cea condusă de îşi Franc isn plan revenite pe întregul an.
desfăşoară
Continuitatea
ritm
care
acestui
Covaci,
vorba despre sectoarele II, tat linia de front şi în loc tone de cărbune. Există activitatea la lucrările do este demonstrată do faptul
III şi IV. Acum, ’cînd am să adauge la plusul eîşţj- deci linie di front, există pregătire. Acordînd o aten­ că brigada lui Franclsc Co­
păşit în ultimul trimestru capacităţi de producţie, e- ţie permanentă organizării vaci a înregistrat deja şl o
temeinice
şi
folo­
a
muncii
de muncă al anului, cuvîn- fectivul de muncitori mi­ sirii cu randamente superioa­ depăşire a sarcinilor de pe
lul de ordine este şi aici neri este peste cel plani­ re a maşinilor şl instalaţii­ acest an cu mai mult de
recuperarea restanţelor, la La LM. Lonea ficat. Iar dacă treaba nu lor, membrii acestei brigăzi M mc, la lucrările de pre­
au imprimat un Înalt ritm
gătire po care le execută.
producţia fizică, îndeplini­ merge, cauzele nu trebuii
rea integrală a pianului a- căutate în afară, ci în in­
cestui an, buna pregătire a gat l-a diminuat cu mai teriorul sectorului, al co­ SIDERURGIST1I DIN CALAM ÎŞI AMPLIFICĂ
anului de producţie 1979. bine de 1 800 tone cărbune. lectivului său. Aici sînt SUCCESELE IN MUNCĂ
Cum se acţionează con­ Iată deci ce înseamnă a încă numeroase absenţe
cret ? nu acorda atenţia cuveni­ nemotivate de la lucru, în toate secţiile şi atelie­ 25,8 milioane lei, o produc­
tă şi la timp tuturor situa­ rele do 1a X.V. Călan se ţie marfă insumind mai bi­
Sectorul I : PLUSUL A- învoiri, întreruperi şi de­ munceşte Intr-un ritm spo­ ne do 2G,S milioane lei, o
ţiilor cu care se confruntă fecţiuni. In luna septem­ rit, cu hărnicie şl răspunde­ producţie netă de aproape
CUMULAT SA CREASCĂ, munca în mină. brie s-au stabilit programe re, se onorează exemplar 11,5 milioane lei. Acest® va­
sarcinile do producţie şi an­ lori se regăsesc In produ­
NU SA SE DIMINUEZE! * 8 Sectorul II: ÎN LUNA concrete de acţiune pe gajamentele asumate in în­ sele fizice realizate supli­
schimburi, formaţii de lu­ trecerea socialistă. Roadele mentar : 6 900 tone brichete
La sectorul I, condus de SEPTEMBRIE, MINERII muncii sînt pe măsura efor­ crude, 1414 tone radiatoare,
inginerul Ştefan Robu, pe AU DOVEDIT CA REIL cru, pe maiştri şi şefi de turilor care se deţpun. Pe 3 361 tone maşini şl utilaje
brigăzi. Primele roade s-au
luni scurse din acest an, la
8 luni din acest an se în­ I.V. Călan s-a realizat In pentru turnare, mii de tone
de fontă, cocs şl alte produ­
registrase un plus la ex­ TANŢA POATE FI RECU­ arătat. Minusul de 581 to­ plus o producţie globală in­ se do care are nevoie eco­
tracţia de cărbune de ne cărbune a fost recupe­ dustrială în valoare de peste nomia noastră naţională.
peste >4 600 tone. Firesc ar PERATA ! rat, sectorul a dat în plus
fi fost ca această acumu­ Sectorul IT, condus de 6 tone de cărbune în sep- „SĂRBĂTORITUL SĂPTĂMINtD
lare să sporească şi în lu­ inginerul Vaier Săceanu, GH. I. NEGREA
na septembrie a.c. Dar n-a are asigurată o linie de Există o frumoasă tradiţie Aceşti destoinici mineri sînt
fost aşa. Conducerea sec­ front mai mare ca nivelul (Continuare in pag. o 2-a) la mina Dîlja ca brigada cu mereu fruntaşi In muncă din
bune
realizări
In­
mai
cel®
anul
a-
Anul
1972
încoace.
tr-o anumită săptămină să cesta, de pildă, el au obţinui
fie pusă ia panoul do onoa­ lună do lună un spor la
re al muncii, la rubrica productivitatea muncii de
„Sărbătoritul săptămînii". peste 29 la sută. De subli­
că
la
Săptămină trecută sărbători­ niat Dîlja in s-au septembrie 3ŞG
î.M.
realizat
ţii au fost minerii din bri­ C.S.H. Strungăria ac cilin­
metri liniari la pregătiri, cu dri : aspect de la repararea
gada lui Rafay Gyuia, de mult peste cifra planificată marilor utilaje de straniii ci­
la sectorul V — investiţii. iniţial. lindri.
i SIMPOZION : Oancea (secretar literar) ş.a. \
l „FEMEIA Şl CREAŢIA — avînd ca invitaţi pe dra- i
maturgul Paul loachim (au- ?
1 ŞTIINŢIFICĂ" ' torul piesei) şi pe scriitorul {
4 Marţi, la Casa de cultură hunedorcan Dumitru Dem *
/ din Deva s-a desfăşurat lonaşcu, au realizat un deo- \
4 simpozionul „Femeia şi erea- sebit de interesant dialog cu /
i ţia ştiinţifică'*. Organizat de publicul pe tema limbajului |
ţ comitetul judeţean al femei- un apreciat dialog cu pu­ artei dramatice contempora- î
j lor, simpozionul — la care blicul. în jurul scenei ame­ ne. |
J au participat muncitoare, najate în holul casei do cul­
i tchnlcicne, inginere, cercctă- tură, după susţinerea spec­ CLUBJJL „STRAJA" \
l toare din unităţile economl- tacolului „Nu sintenx îngeri*,
I ce hunedorene şi dc la în- Ea Casa pionierilor şi şol- 4
l stitutele de cercetare şi pro- actorii Teatrului de stat „Va­ mllor patriei din oraşul Lu- /
i iectare din Deva, Hunedoa- lea Jiului* — Dumitru Dră- peni a luat fiinţă clubul 4
/ ra şi Petroşani — a prilejuit cea, Dumitru Petrescu, Elî- „Straja*. Esto vorba de ui i
L interesante dezbateri. sabeta Holba, Anton Fclix club sportiv, ou profil de f
Rizea, Al. Anglie!eseu, Roz­
i DIALOG CU PUBLICUL schi, ia caro au aderat, de ii
Sectorul VII al I.M. X.upeni a încheiat luna septembrie n.c. cu un plus de produc­ l Casa de cultură din Pe- marin Vdica, Aura Flămîn- pe acum, numeroşi purtă- l
ţie de 774 tone de cărbune. O bună contribuţie la acest succes şl-a adus şl brigada lui ţ troşani a găzduit, duminică, zeanu, Nicolae Gherghe (di­ tori ai cravatelor roşii cu ţ
Nicolae Tănăsache (al doilea din stingă). rectorul teatrului), Kodlca tricolor din oraş. ’
Iată o parte dm această brigadă la ieşirea din şut. Foto : V7KGIL ONOIU
Cînd va căpăta problema organizaţiei de partid şi a ţiei marfă pentru a asigura 120 vaci cu lapte unde pro­ zultate favorabile, pe care
O preocupare de seamă a
economico-finan-
redresarea
consiliului. de coinducere ai ciară a C.A.P. — am situat cesele de producţie — mul­ om extins-o în această toam­
sul, adăpatul şi evacuarea
apei potabile în Deva cooperativei agricole de pro­ permanent în centrul preo­ gunoiului — se fac mecani­ florum. In total avem un ne­
nă, este cea de Lolium mulţi -
ducţie din Brad o constituie cupărilor realizarea ritmică zat De asemenea, vom pu­ cesar de peste 1 700 tone
o rezolvare temeinică? îndeplinirea indicatorilor de şi devansarea prevederilor ne în funcţiune o tocătoare suculente, grosiere şi fibroa­
plan aferenţi fermei zooteh­
se, din care peste 1 000 tone
nice, a angajamentului asu­ sînt deja depozitate. Pentru
In urmă cu un an, Ia înî- nume s-a mişcat din loc mat în întrecerea socialistă ffiivtezaur lâ Îndemâna tuturor a evita deprecierea calitati­
jiativa Comitetului municipal problema în discuţie ? şi a sarcinilor ce revin uni­ .1 vă a finului om construit un
de partid Deva şi a Consi­ tăţii din programul judeţean IIP colectivelor de muncă
— A fost perfectată docu­ şopron în care depozităm a,
liului popular municipal, moi de dezvoltare a zootehniei,
mentaţia pentru dublarea cest sortiment de furaje. In
mulţi factori cu responsabili­ ridicarea eficienţei activităţii
conductei de aducţiune de ^EXPERIENŢA #RpMŢAŞII.GH’ scopul economisirii nutreţuri­
tăţi în asigurarea unor func­ la Batîz pînâ la rezervoarele desfăşurate în acest sector. : &M lor depozitate, pe lingă mă­
ţionalităţi edilitare de ora­ de 10 000 mc din Deva. Acordînd atenţie realizării
şului au dezbătut, într-o efectivelor, printr-o judicioa­ La C. A, P, Brad surile de prelungire a peri­
şedinţă de comandament, e- — Ce împiedică începerea să organizare a reproducţiei oadei de păşunat, urmărim
lementele legate de rezolva­ lucrărilor ? şi selecţiei, am reuşit să ob­ să evităm orice risipă la
rea optimă şi de durată a — Lipsa conductelor. ■ Lu­ ţinem sporurile de efective mm zootehnică transportul furajelor din cimp,
problemei apei potabile în crarea este în planul T.G.H pe seama prăsitei proprii. iar furajarea animalelor se
Deva. Totuşi, problema râ- dar am dus tratative cu uni­ Atit la bovine cît şi la ovi­ face diferenţiat, In raport de
mîne de actualitate. Aşadar, tatea care a executat în 1968 ne, indicele de natalitate a relaţiile stabilite pe specii ş?
cînd şi cum va căpăta ea prima conductă în cîteva luni fost depăşit. Ca urmare, fa­ Ş MIŞTE EXEMPLAR UI categorii de animale.
o rezolvare temeinică, de de zile, ca să o execute şi ţă de efectivele anuale pla­ Dealtfel, trebuie subliniat
durată ? Pornind de Ia a- pe aceasta. nificate avem mai mult ca că îngrijitorii de animale do­
ceastă întrebare am purtai — Şi ce s-a întreprins peste 7 la sută bovine fi contractuale, Prevederile gra­ de mare capacitate pentru vedesc o deosebită răspun­
ovine.
cu tovarăşul inginer Vasile pentru procurarea conduc­ ficului d® livrare la » sînt preparatul furajelor. dere faţă de valorificarea e-
tei ? Pe Ungă sporirea numeri­
.Prodea, directorul general depăşite cu peste 20 000. 1 Chibzuind tem etnic asupra ficiervtă a potenţialului zoo­
a! Grupului întreprinderilor — Parţial, ea este asigu­ că şl oalîtativă a efectivelor lapte, tor la specki ovine toţi posibilităţilor existente, am tehnic al fermei, retribuţia
rată co repartiţie. In orice — acţionînd în spiritul indi­
de gospodărie comunală şi caţi Bor daţ» de secretând ’mdîoatorif au fost realizaţi luat măsuri care să asigu­ MIRCEA OPRIŞA
locolivă următoarea discuţie- Discuţie consemnata de general dl porSdulut, tovară- exemplar. re, den producţie proprie, în­ preşedinte ţi ing. şef
b» cadru! ferme» zootehni­
— Tovarăşe director ge­ ION CiOCLEi Nicolae Ceauşescu, pri­ ca sa desfăşoară lucrările d» treaga cantitate do furaje Ia C.A.P. Brad
neral, de !a şedinţa de co­ vind Intensificarea efortului modernizare, avînd finalizată necesară pînâ la recolta a-
mandament amintită, cît a- (Continuare Sn gsg, o 2-pî îi creştorM produc* construcţia um# grajd pentru nultfî viitor. O cultură cu re-' (Cdnltouare în pag. a 2-»î